BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Ce putem vedea pe Netflix: Studenţii Profesorului s-au întors în bancă

    Cu toate că Álex Pina nu lansase iniţial decât un sezon din „La casa de papel”, pe care Netflix a decis să îl difuzeze în două părţi, succesul formidabil pe care l-a avut a atras după sine încă două sezoane, dintre care ultimul a fost lansat luna aceasta, pe 3 aprilie.
    „La casa de papel” nu m-a „prins” nici din prima, nici din a doua încercare de a-l viziona. A treia oară însă, când m-am ambiţionat să urmăresc până la capăt episodul pilot, am sfârşit prin a nu mă mai ridica preţ de multe ore (şi episoade) din faţa ecranului.
    Primele două sezoane ale producţiei „La casa de papel” prezintă, prin ochii unuia dintre personajele principale, Tokio (Úrsula Corberó), etapele unui jaf dat de un grup de opt infractori, foarte diferiţi ca abilităţi şi personalitate, costumaţi în salopete roşii, cu feţele acoperite de măşti înfăţişându-l pe Dalí şi care folosesc drept porecle nume de capitale, cu toţii recrutaţi de un personaj deosebit de inteligent şi misterios căruia îi spun Profesorul (Álvaro Morte). Aceştia intră în Monetăria Regală a Spaniei cu un plan pus la punct până în cele mai mici detalii: să imprime fabuloasa sumă de 2,4 miliarde de euro şi să evadeze. Deşi o armată de jurnalişti şi cortul comisiei de poliţie desemnate să se ocupe de caz se află la o aruncătură de băţ de clădire, ei îşi continuă nestingheriţi treaba, transformându-se, după o serie de evenimente, dintr-o gaşcă de bandiţi, în nişte eroi adulaţi şi susţinuţi de publicul revoltat împotriva autorităţilor, un fel de haiduci ai timpurilor actuale care declanşează o adevărată isterie naţională.
    În sezonul 3, celebrul grup se întoarce pe micul ecran, însă cu o nouă poveste – tot un jaf – dat această dată în Banca Spaniei – şi cu alte scopuri: eliberarea lui Rio, cel mai tânăr membru al grupului, capturat de poliţie după evadarea din Monetăria Regală, dar şi topirea într-un timp record a unei cantităţi uriaşe de aur pentru a putea fi scoasă mai uşor din clădire. Sfârşitul sezonului 3 se încheie cu capturarea Lisabonei, un membru special al bandei, aceasta fiind nu doar fosta inspectoare de poliţie Raquel Murillo (interpretată de Itziar Ituño), care se ocupase iniţial de negocierile cu Profesorul şi care se alătură în final grupului, după ce se îndrăgosteşte de misteriosul cap al bandei, ci şi iubita sa, dezvăluind publicului latura sentimentală, bine ascunsă a acestui personaj.
    Ca şi în primele sezoane, în paralel cu firul narativ principal se conturează, prin tehnica flashback-ului, alte două planuri – unul mai apropiat de prezent, în care Profesorul le explică protejaţilor săi detaliile jafului şi rolul pe care îl are fiecare, învăţându-i, de asemenea, nenumărate tehnici de supravieţuire care implică inclusiv lecţii complexe de anatomie şi chirurgie, cu ajutorul cărora îşi pot salva camarazii, la nevoie, dar şi unul petrecut cu cinci ani în urmă, când, alături de fratele său, un personaj carismatic cunoscut din primul sezon sub pseudonimul Berlin, el punea la cale tot ce se materializează astăzi, putând fi, asfel, de cele mai multe ori, cu mai mulţi paşi în faţa poliţiei.
    Raquel însă nu este singura care se află în pericol. Nairobi, una dintre cele mai îndrăgite membre ale găştii, se află la un pas de moarte, forţându-şi colegii să ia în mână bisturiul şi să se transforme în medici pentru a o salva. În sezonul 4 vedem, din nou, că atât inamicii, cât şi aliaţii grupului nu sunt doar afară, în cortul poliţiei sau în interior, în rândul ostaticilor, ci chiar în gaşca lor. Conflictele născute între membrii bandei, care se pierd cu firea în cele mai nepotrivite momente, i-au adus, nu de puţine ori, la un pas de a eşua în îndeplinirea planului, obligându-l pe Profesor să găsească rapid rezolvări la probleme nepremeditate, însă, nu o dată, s-au sfârşit tragic, chiar cu pierderea unui membru al bandei.
    În sezonul 4 m-am reîndrăgostit de eroii cu mască, cu temperamente şi istorii atât de diferite, am „urât” personajele antagoniste ca Arturo Román sau Gandia şi m-a intrigat spiritul manipulator al Aliciei Sierra, noua inspectoare de poliţie care conduce acum negocierile în locul lui Raquel, având un rol decisiv în soarta grupului.
    Dacă ultimele secvenţe ale sezonului 3 îi permit privitorului să anticipeze acţiunea din următorul, sfârşitul ultimului episod din cel de-al patrulea sezon aduce cu sine, în acordurile pătrunzătoare ale melodiei „Bella, ciao”, un mare semn de întrebare şi o mulţime de finaluri posibile. Sau, mai degrabă, începuturi. Vom avea însă de aşteptat cel puţin încă un an pentru a-l descoperi pe cel real.
    Pe actriţele Alba Flores, interpreta personajului Nairobi, şi pe Naiwa Nimri, care o joacă pe inspectoarea Alicia Sierra, am avut ocazia să le urmăresc şi în alt serial spaniol, „Vis a vis”, regizat tot de Alex Pina, unde au fost la fel de dinamice şi au reuşit să interpreteze caractere şi să stârnească sentimente la fel de puternice ca şi în „La casa de papel”. Dacă e să compar „La casa de papel” cu un alt serial spaniol foarte în vogă la momentul actual, „Elite”, pot să remarc că, deşi ambele au un ritm aproape la fel de alert şi ţin în suspans privitorul, implicând investigaţii ale poliţiei şi având totodată integrate în acţiune diverse poveşti de dragoste construite între personaje, acţiunea celui din urmă tinde însă mai mult spre genul telenovelă, lucru explicabil de altfel dat fiind faptul că protagoniştii sunt un grup de adolescenţi, în timp ce primul se concentrează pe detalii impecabile pentru a construi o poveste cât mai plauzibilă.
    Ca să închei cu o curiozitate, ştiaţi că Darko Perić, actorul sârb care îl interpretează pe Helsinki în serial, vorbeşte limba română? Şi încă foarte bine.

     Álex pina (pamplona) este un producator, regizor şi scenarist spaniol, cunoscut mai ales pentru producţia „la casa de papel”, care se bucură de succes la nivel global. Din portofoliul său fac parte şi „vis a vis” („locked up”), „el embarcadero” („the pier”), „los hombres de paco” („paco’s men) şi „el barco” („the ship”).  El şi-a început cariera ca jurnalist, scriind pentru cotidianele „diario vasco” şi „diario de mallorca”, dar şi pentru o agenţie europeană de presă. Între 1993 şi 1996 a lucrat ca scenarist şi editor pentru videomedia, înainte de a se alătura echipei globomedia în 1996. La sfârşitul anului 2016, după lansarea „vis a vis” în cadrul postului de televiziune spaniolantena 3, pina şi-a fondat propria companie de producţie, vancouver media. Prima serie produsă sub noul brand a fost „la casa de papel”, lansată pe 2 mai 2017, fiind urmărită de 4 milioane de persoane.

    La casa de papel
    Regie: Álex Pina 
    Distribuţie: Álvaro Morte, Itziar Ituño, Pedro Alonso, Alba Flores, Naiwa Nimri
    Nr. sezoane: 4
    Nr. episoade: 31

  • E pentru cine se nimereşte

    Umblatul de colo până colo cu detectorul de metale dă câteodată roade, iar norocoşii se pot trezi c-au găsit o raritate cu care s-ar mândri orice muzeu.

    Aşa a fost cazul unor britanici care în urmă cu circa trei ani au găsit pe un vechi teren de vânătoare un obiect care s-a dovedit a  fi o broşă veche de 600 de ani din aur şi pietre preţioase, foarte rară, motiv pentru care a atras atenţia muzeului Victoria & Albert, care a decis s-o achiziţioneze pentru colecţia sa, scrie The Independent.

    Broşa, din care se crede că există doar şapte exemplare în lume, va fi expusă alături de o coroană deschisă a reginei Victoria şi un inel al cântăreţei Beyonce. Muzeul nu a dorit să precizeze valoarea bijuteriei, spunând doar că este „nepreţuită”.

  • Scrisoare de la un antreprenor din industria farma. Spitalele şi medicii nu au echipamente anti-virus. Dar există vreo entitate a statului responsabilă cu achiziţia de stocuri medicale urgente? Că am obosit să o caut. Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea

    În mod excepţional, Ziarul Financiar preia astăzi pe prima pagină, cuvânt cu cuvânt, un mesaj al unui om de afaceri care spune ceea ce ZF cere de două săptămâni: Centralizaţi la guvern achiziţiile şi furnizarea de echipamente medicale şi medicamente, nu lăsaţi spitalele de capul lor, pentru că va fi haos.

     

    „Bună ziua stimată echipă redacţională a Ziarului Financiar!

    Vă scriu la invitaţia impe­ra­tivă transmisă de preşe­dintele Iohannis, me­sajul online prin care au­torităţile române par că ne solicită pe noi, cei din eco­no­mia privată, să punem umărul la tre­cerea cu bine a României prin criză, atât criza medicală cât şi criza economică pre­zentă şi cu siguranţă viitoare de­oare­ce ea va persista şi după ce COVID-19 va fi istorie.

    Vă scriu deoarece am obo­sit după atâtea încer­cări de a găsi acea persoa­nă / acele persoa­ne în a căror fişă a postu­lui să fie specificată responsabi­lita­tea de a «rezolva» situaţii de urgenţă pe care sistemul de sănătate din România trebuie să le treacă rapid şi cu bine.

    Citim pe toate canalele de infor­mare (oficiale, nu doar pe cele în care ne putem da toţi cu părerea) că spitalele şi cadrele medicale din linia întâi nu au echipamentele de protecţie necesare pentru a-şi desfăşura activitatea eficient şi în condiţii de siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru cei din jurul lor.

    Pe de altă parte, deşi nu mai lucrez în distribuţia de medicamente din România din 2010, dar consiliez firme similare din Europa de Vest, primesc în mod pasiv oferte de echipamente de protecţie (măşti, combinezoane, vi­ziere, soluţii de dezinfectare antibac­te­riene & antivirale), dar şi aparate medicale precum ventilatoare invazive (prin intubare atât de necesare pentru cazurile disperate), stocuri exis­tente fizic care pot fi aduse rapid în ţară, direct pe aeroportul Otopeni, cu avion dedicat dacă se semnează contract cu plata pe bază de Garanţie Bancară, după livrarea şi certificarea stocului ca fiind conform cu standardele ofertate: zero risc, rapiditate maximă, problemă rezolvată.

    Dificultatea constă în faptul că trebuie comandată o cantitate suficient de mare încât livrarea cu avion dedicat să facă sens, dar asta ar însemna că putem avea tot ce ne trebuie în maximum 3 zile.

    Doar că niciun spital nu poate să co­mande în mod individual o asemenea can­titate, pare că nimeni nu vrea să rişte să achiziţioneze de la furnizori ex­terni pe bază de scrisoare de garanţie ban­cară, pare că cei plătiţi din taxele şi im­pozitele noastre, angajaţi ca să ne poar­te de grijă nouă dar şi colegilor lor din secţiile de terapie intensivă sau de pe ambulanţele pentru urgenţe, ma­jo­ri­tatea lor par că aşteaptă ca virusul să se inac­tiveze din proprie iniţiativă, din plictiseală.

    Din ce constat, nu există un minim de transparenţă privind crearea şi popu­larizarea unui canal de comuni­care cu echipa care este responsabilă cu achiziţia de stocuri medicale urgenţe: un număr de telefon, un site, ceva.“ 

    „Este foarte probabil ca acei oameni sufocaţi de presiunea timpului şi volu­mul de cereri imperative, să nu reuşeas­că să identifice rapid şi eficient ofertele reale, competitive. Şi, paradoxal, noi nu reuşim să aflăm cine sunt ei, cum putem ajunge la ei ca să îi ajutăm, să le uşurăm efortul de a aduce rapid toate cele nece­sare celor care au nevoie disperată de ele. Nu mai spun de faptul că mai mult ca sigur am putea ajuta să aducem materii prime necesare producerii la scală industrială de echipamente de protecţie nu doar pentru nevoile românilor, cât şi pentru restul ţărilor vecine, că doar producem în România pantofi şi textile pentru atâtea ţări din UE şi nu numai.

    În altă ordinde de idei, iată situaţii absurde ce pot exista zilele acestea în România: firma Sanofi, cea care produce Plaquenil (medicamentul atât de mediatizat deoarece reduce inflamaţia plămânilor pacienţilor în stare gravă) de aproape 2 săptămâni se „roagă“ de autorităţile competente (ANM şi MS) să poată dona sistemului de sănătate din România un stoc semnificativ de Plaquenil şi nici până azi formalităţile nu au fost decise şi întocmite pentru a se preda stocul către Unifarm să îl distribuie către focare? Dacă această situaţie nu aduce a incompetenţă sau mai rău, neglijenţă criminală, atunci ce sugerează această situaţie?

    Nu în ultimul rând, dacă ştiţi ce instituţie sau cine dispune de suficientă autoritate pentru a organiza o echipă compusă din reţelele de magazine alimentare din România (Carrefour, Auchan, Cora, Lidl, Kaufland,…) şi taximetrişti & şoferi de UBER (şi alte soluţii de ride share) prin care să preluăm şi să prelucrăm comenzile online de alimente de strictă necesitate ale oamenilor aflaţi în izolare, să le culegem rapid în magazine în ambalaje potrivite, să asigurăm magazinului încasarea prin card bancar şi să le livrăm acasă oamenilor (mai ales celor bătrâni şi celor cu boli cronice) în aceeaşi zi, în condiţii igienice?

    Nu este nimic complicat dacă ştii ce să ceri şi cum să faci, dar nimeni nu pare să vrea să îşi asume acest rol sau poate că nimănui nu i s-a acordat responsabilitatea şi autoritatea de a rezolva această urgenţă. Însă adevărul este că am putea astfel să facilităm implementarea carantinei, distanţării sociale, eliminarea contaminării comunitare?

    Nu ştiu dacă acest email va schimba cu ceva starea prezentă a lucrurilor, măcar sper că dumneavoastră puteţi informa pe cei care deţin frâiele puterii că ar putea beneficia de suportul firmelor private, de expertiza şi cunoştinţele noastre în rezolvarea promptă a disfuncţionalităţilor pe care această criză le-a scos în evidenţă şi ale căror costuri se traduc în pierderi de vieţi omeneşti.

    Vă salut şi va doresc să reuşiţi conectarea mediului privat la efortul instituţional al autorităţilor guvernamentale. Doar împreună vom reuşi!“

    (Vivian Diaconescu – antreprenor, fost manager farma)

  • Anunţ Crucea Roşie: 1 milion de măşti sanitare au ajuns la cei care luptă împotriva răspândirii coronavirusului

    Crucea Roşie Română anunţă achiziţia a 1 milion de măşti sanitare. Acestea au ajuns în depozitul central al Crucii Roşii Române şi au fost distribuite următoarelor instituţii:  Ministerului Apărării Naţionale, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei de Frontiera, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Agenţiei Naţională de Administraţie Fiscala şi filialelor de Cruce Roşie din toată ţara. Măştile vor ajunge la personalul angajat şi la voluntarii care intră în contact direct cu persoanele afectate de COVID-19.

    Valoarea achiziţiei de măşti sanitare este de 794 000 euro şi a fost realizată cu sprijinul financiar al mai multor companii naţionale:

    • ROMGAZ,
    • Societatea OIL TERMINAL SA
    • Societatea Naţională NUCLEARELECTRICA SA
    • Societatea de Producere a Energiei in Hidrocentrale HIDROELECTRICA SA
    • Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune S.A.
    • Societatea CONPET SA Electrica Furnizare

    Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, organizaţia umanitară cu expertiză în intervenţia în situaţie de dezastre, este în colaborare permanentă cu autorităţile centrale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul ţării noastre în lupta cu noul coronavirus (COVID-19).

     

  • Piaţa de investiţii imobiliare rămâne activă: CTP achiziţionează Equest Logistic Park pentru aproximativ 30 de milioane de euro

    CTP, principalul dezvoltator si administrator pe termen lung de parcuri industriale din România şi Europa Centrală şi de Est îşi extinde portofoliul aflat în vecinătatea Bucureştiului, pe autostrada A1, la Km 13, punctul zero al pieţei logistice şi industriale din România, achiziţionând Equest Logistic Park pentru aproximativ 30 de milioane de euro de la Forum Serdika, tranzacţie intermediată de Cushman & Wakefield Echinox.

    Echipa Cushman & Wakefield Echinox care a coordonat procesul de vânzare şi a asistat vânzătorul a fost condusă de Tim Wilkinson, Partner Capital Markets, Dana Sava, Senior Consultant şi Dan Spiru, Senior Analyst. Odată cu vânzarea Equest Logistic Park, echipa şi-a consolidat poziţia de lider în ceea ce priveşte intermedierea tranzacţilor cu proprietaţi industriale şi logistice în ultimii 15 ani.

    Equest Logistic Park este un parc logistic de clasă A ce a înregistrat o evoluţie constant pozitivă de-a lungul timpului, fiind situat la kilometrul 13 al autostrăzii A1, cel mai important pol logistic al ţării. Proiectul se integrează bine în portofoliul vast al CTP, iar fiecare dintre cele trei clădiri poate găzdui mai mulţi  chiriaşi cu cerinţe şi spaţii diferite. Equest Logistic Park a avut un portofoliu stabil de chiriaşi de-a lungul ultimelor cicluri economice, acesta incluzând importanţi retaileri online, cu prezenţă la nivel naţional şi internaţional, precum şi companii de logistică şi producţie uşoară, lista chiriaşilor cuprinzând nume precum Garrett, Elmec Group, Hilti, BDG Group şi Telekom.

    „Această tranzacţie reflectă tendinţa puternică de consolidare pe care o observăm în piaţa industrială şi logistică, o piaţă foarte activă. Investitorii de top achiziţionează active care se integrează foarte bine din punct de vedere strategic în portofoliul lor, contribuind astfel la reducerea gradului de fragmentare al pieţei. Suntem încântaţi că am oferit consultanţă pentru proprietarii Equest Logistic Park în această tranzacţie finalizată într-o perioadă cu multe provocări, care a implicat schimbări fără precendent în rutina zilnică, atât în ce priveşte aspectele sociale, cât şi legat de metodele de lucru. Ea demonstrează că piaţa încă este activă şi că va depăşi obstacolele dificile, aşa cum a făcut-o şi în trecut. Considerăm că piaţa este mult mai matură comparativ cu ultima situaţie în care ne-am confruntat cu provocări semnificative”, spune Tim Wilkinson, partner capital markets Cushman & Wakefield Echinox.

    La rândul său, Dana Sava, senior consultant, capital markets Cushman & Wakefield Echinox spune: „Tranzacţia dovedeşte că piaţa logistică şi industrială a atins un nivel ridicat de lichiditate, astfel că atunci când o proprietate de clasă A este prezentată pentru vânzare, nivelul de interes este ridicat atât din partea investitorilor activi pe plan local, cât şi din partea celor care caută să intre pe piaţa din România. Ne aşteptăm ca piaţa investiţiilor industriale să continue procesul de consolidare chiar mai rapid, pe măsură ce depăşim provocările actuale cu care ne confruntăm.”
     

  • Încă o companie anunţă donaţii în lupta împotriva COVID-19. 200.000 de euro vor merge către Crucea Roşie Română

    Fundaţia Globalworth a anunţat că donează 200.000 de euro organizaţiei Crucea Roşie Română pentru necesare medicale şi oferirea sprijinului logistic, uman şi material pentru consolidarea răspunsului ţării noastre la ameninţarea cu noul coronavirus (COVID-19), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii fundaţiei.

    Materialele achiziţionate în urma donaţiei vor ajunge la Institutul Naţional „Prof. Matei Balş”, cea mai mare instituţie medicală pentru boli infecţioase şi prima pe linie în situaţia de urgenţă COVID-19. Fondurile substanţiale oferite vor ajuta la achiziţionarea de materiale de strictă necesitate cum ar fi: ventilatoare medicale destinate terapiei intensive, flacoane de dezinfectant, costume de protecţie, ochelari de protecţie, măşti sanitare de unică folosinţă sau mănuşi de protecţie.

    Ajutorul vine în continuarea campaniei de informare a populatiei desfăşurate de Crucea Roşie Română la nivel naţional pentru limitarea răspândirii pe teritoriul României a noului coronavirus, SARS-CoV-2, care declanşează COVID-19.

    „Grija pentru oameni a fost de la bun început una dintre principalele priorităţi ale Fundaţiei Globalworth, iar acum este nevoie de noi mai mult decât oricând. Noua formă de coronavirus a ajuns şi în România şi riscă să ne afecteze pe toţi: de la cunoscuţi, la familie, colegi sau prieteni. Este esenţial să ascultăm toate sfaturile comunicate de instituţiile autorizate şi, poate cel mai important, să fim solidari. Este momentul să ne unim forţele şi să acţionăm cât mai repede în punctele de maximă urgenţă, iar Crucea Roşie are un plan clar în acest sens. Ne dorim să îi sprijinăm în această miză comună, iar împreună avem toată încredere că vom reuşi să limităm efectele negative asupra comunităţilor noastre din România şi din Polonia şi asupra întregii societăţi în care trăim”, a declarat Georgiana Iliescu, Director Executiv al Fundaţiei Globalworth.

    Intervenţia Fundaţiei Globalworth pentru susţinerea eforturilor Crucea Roşie Română  are ca prim obiectiv reducerea efectelor secundare asupra sănătăţii şi a sistemului social, a mijloacelor de trai şi a bunăstării populaţiei. Contribuţia este menită să promoveze implicarea comunitară eficientă şi încurajarea unor schimbări de comportament atât în cadrul comunităţii de business, cât şi în afara acesteia.

    Fundaţia Globalworth a fost înfiinţată în 2018 de Globalworth, care este liderul pieţei de clădiri de birouri din România şi Polonia, şi este o entitate non-profit, fiind independentă de activităţile comerciale ale grupului. Fundaţia are ca misiune dezvoltarea de proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri şi tehnologie.


     

  • Retailerul german de DIY Hornbach a investit 2,8 mil.euro pentru extinderea magazinului din Sibiu, inclusiv pentru achiziţia unui teren suplimentar

    Hornbach România, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcţii şi grădinărit, a investit 2,8 milioane euro în extinderea magazinului din Sibiu, fondurile fiind alocate pentru construirea unui Drive-In pentru materiale de construcţii şi pentru mărirea suprafeţei exterioare destinate produselor de grădinărit.

    „Am luat decizia de a investi în extinderea magazinului nostru din Sibiu deoarece ne-am dorit să venim în întâmpinarea clienţilor noştri locali cu o zonă specială de tip Drive-In, aşa cum avem în toate celelalte magazine din ţară. De asemenea, odată cu crearea acestui spaţiu, am mărit şi suprafaţa exterioară destinată produselor de grădină, dar şi o parte din departamentele din interiorul magazinului”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach România.

    Suma a acoperit atât achiziţia unui teren suplimentar de 5.500 mp, cât şi construcţiei zonei de Drive-In. Odată cu aceste schimbări, investiţia totală în magazinul din Sibiu se ridică la 14,8 milioane de euro.

    Magazinul are acum circa 15.500 mp, comparativ cu circa 12.000 cât avea în momentul inaugurării sale, în octombrie 2015.

     “Extinderea magazinului Hornbach din Sibiu va avea un impact pozitiv şi în business-ul companiei. Astfel, estimăm un avans cu aproximativ 15% al vânzărilor pentru grupele de lemn, plăci şi prefabricate. De asemenea, pentru categoria de gresie şi faianţă mizăm pe un avans de circa 50% al vânzărilor”, a mai spus Mugurel-Horia Rusu.

    În România  retailerul german are 6 magazine, resepctiv Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

    Concernul Hornbach deţine 160 de magazine în 9 ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România).

  • Refugii de lux pentru schi

    Proprietăţi tot apar pe piaţă, iar printre cele mai interesante se numără, conform The Telegraph două din Austria, la Kitzbuehel şi lângă lacul Zeller. Prima dintre acestea este complexul Six Senses Residences Kitzbuehel, compus din 13 cabane de lux cu suprafaţa de până la 400 de metri pătraţi, al căror preţ începe de la 5,5 milioane de euro, în care este inclus şi o maşină electrică Porsche Taycan, într-o versiune special creată pentru Six Senses. În apropiere de lacul Zeller, la Zell Am See, se construieşte un complex de apartamente grupate în bloculeţe pe coasta muntelui, Nickolaus by Avenida, de unde locatarii pot admira atât localitatea, cât şi lacul. Complexul urmează a fi gata în 2021, iar un apartament poate costa şi aproape 1 milion de euro. Tot apartamente se pot achiziţiona şi la Davos, la Hard Rock Residences de pe lângă Hard Rock Hotel din localitate, pentru suma de până la 1,8 milioane de euro. Atunci când nu sunt locuite de proprietari, trebuie închiriate prin intermediul hotelului, deţinătorii recuperând astfel o parte din investiţie. Pentru cei care caută ceva mai scump este de vânzare Chalet Black Pearl, din staţiunea Courchevel 1850 din Alpii francezi, preţul solicitat fiind de 45 de milioane de euro. Cabana are opt apartamente, piscină, spa, sală de fitness, bar, sală de jocuri şi cinema, printre altele, fiind deservită de şofer, bucătar, menajere şi chelneriţe.

  • Proiect european de 31,7 mil. lei pentru achiziţionarea a 10 autobuze hibrid şi reabilitarea a peste 4 km de străzi urbane în municipiul Reghin, judeţul Mureş

    Primăria Reghin, judeţul Mureş, a câştigat un proiect european de 31,7 mil. lei (6,6 mil. euro) pentru achiziţionarea a 10 autobuze hibrid noi şi reabilitarea a peste 4 km de străzi urbane din municipiu. Finanţarea a fost obţinută prin Axa Prioritară 3 a Programului REGIO, pe Obiectivul Specific 3.2, pentru reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane, bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

    „Parcul actual de vehicule este format din 8 autobuze, cu o vechime medie de 17 ani, cu norme de poluare nonEuro şi Euro 2. Ne dorim creşterea atractivităţii transportului public urban, în concordanţă cu cerinţele europene (…), a declarat Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

    Proiectul prevede achiziţionarea a 10 autobuze hibrid, modernizarea infrastructurii rutiere aferente traseelor utilizate de mijloacele de transport public de călători, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea numărului de pasageri transportaţi în oraş cu mai mult de 125%, în termen de 36 de luni de la semnarea contractului de finanţare.

      

     

     

     

  • Cumpărăturile au ajuns la un alt nivel, iar pantofii cumpăraţi online pot fi probaţi cu telefonul

    O soluţie ar fi, scrie Wall Street Journal, realitatea augmentată inclusă în diverse aplicaţii pentru telefon pentru a le permite celor interesaţi să probeze înainte să cumpere. Nike foloseşte aşa ceva în aplicaţia sa pentru ca utilizatorii să poată afla exact cât poartă la picior, în timp ce Adidas permite probatul virtual al unui număr redus de modele. Pe lângă acestea, există aplicaţia Goat, destinată în principal revânzătorilor de pantofi sport, care pot totuşi să vadă cum le-ar sta o pereche sau alta de încălţări, îndreptând telefonul spre picioare şi selectând un model. Tehnologia care face posibil acest lucru a fost creată de firma din Belarus Wannaby, care a acordat licenţă pentru ea şi celor de la Gucci sau Farfetch China.