BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Donald Tusk: Uniunea Europeană trebuie să aibă o strategie pe “termen lung” în privinţa Rusiei

    “Avem nevoie de o strategie pe termen lung”, a declarat Tusk la finalul summitului european. “Aceasta va necesita planuri pe ani, nu doar pe săptămâni sau luni”, a spus el.

    Donald Tusk a insistat asupra faptului că UE trebuie să aibă o “poziţie unită şi comună” în criza ucraineană şi faţă de Moscova, reafirmând că Rusia este în prezent “problema noastră strategică”.

    Apreciind că Ucraina este “victima unei (…) invazii”, Tusk a afirmat că europenii trebuie “să meargă dincolo de un răspuns reactiv şi defensiv”. “Abordarea noastră trebuie să fie identică ambiţiilor şi potenţialului nostru. (…) Trebuie să ne regăsim încrederea în calitate de europeni şi să conştientizăm propria noastră forţă”, a spus el.

    “Când vorbim despre Rusia şi Ucraina, vorbim despre noi înşine, despre ce înseamnă UE, despre ce este adevărata dimensiune a solidarităţii noastre”, a declarat Tusk. “Suntem pregătiţi să sacrificăm ceva pentru a fi uniţi?”, a întrebat el.

    “Vom continua să condamnăm tot mai viguros posibila” atitudine a Rusiei, a dat asigurări la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Dar “sunt convins că trebuie să lăsăm deschis canalul dialogului şi dezbaterii cu Rusia”, a subliniat el.

  • Putin a glumit pe seama unui jurnalist care a suferit două atacuri cerebrale, spunând că pare beat – VIDEO

    Şeful statului a fost întrebat de un jurnalist din Kirov de ce supermarketurile din Rusia nu au stocuri mai mari de Kvas, o băutură alcoolică locală.

    Putin a glumit cu jurnalistul, spunându-i că pare să fie beat şi provocând amuzamentul auditoriului.

    De fapt, jurnalistul respectiv a suferit două accidente vasculare cerebrale.

    Mulţi dintre jurnaliştii prezenţi au făcut aceeaşi greşeală ca preşedintele şi chiar au postat informaţia pe Twitter, fără a o corecta după aflarea adevărului. Televiziunea pro-Kremlin RT a prezentat însă scuze pe Twitter.

    Vladimir Putin a vorbit în cadrul conferinţei despre criza economică gravă cu care se confruntă ţara sa, în condiţiile în care moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale.

  • Putin: SUA creează ameninţări pentru Rusia construind scutul antirachetă în Europa

    “Ei amplasează elemente strategice ale scutului antirachetă nu numai în Alaska, ci şi în Europa, în Polonia şi România, chiar la graniţele noastre”, a declarat liderul rus, relatează Sputnik, în pagina electronică.

    Rusia a cerut în mod repetat comunităţii internaţionale să abordeze problema extinderii scutului antirachetă american.

    Washingtonul intenţionează să instaleze un complex de apărare antirachetă Aegis Ashore în România în 2015 şi un sistem similar în Polonia în 2018, potrivit Agenţiei de Apărare Antirachetă din Statele Unite.

    În cadrul sistemului antirachetă al NATO, radare şi interceptori vor fi instalate în câteva ţări membre NATO, inclusiv România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul antirachetă va fi consolidat cu sisteme amplasate pe mare.

     

  • Băsescu: Voi susţine la Consiliul European creşterea nivelului sancţiunilor împotriva Moscovei

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că un subiect aflat pe ordinea Consiliului European de joi de la Bruxelles, ultimul din acest an, este situaţia din estul Ucrainei.

    ”În ceea ce ne priveşte, susţinem că situaţia din estul Ucrainei marcată prin oraşele repet Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federaţia Rusă contunuă să consolideze separatiştii, în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea şi acest lucru îl voi susţine, creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a menţionat că ”este adevărat că sancţiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federaţiei Ruse”.

    ”Cred că uoşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să enexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a continuat: ”Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta e la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează nimeni de aşa ceva”.

    Traian Băsescu a mai arătat că în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, ”suntem foarte bine documentaţi cu privire inclusiv la evoluţiile politice”.

    ”Vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleacă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru”, a mai comentat Traian Băsescu.

  • Vladimir Putin susţine astăzi conferinţa anuală tradiţională, pe fondul crizei financiare din Rusia

    Evenimentul anual, care a durat mai mult de patru în 2013, va fi difuzat în direct de televiziunile ruse. Conferinţa ar urma să fie dominată de dezbaterea privind rubla, în timp ce moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale, scrie BBC.

    Kremlinul anticipează discuţii despre “economie, rublă, preţuri şi măsurile pe care le va lua Guvernul rus”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, adăugând însă că şi agenda internaţională va intra în atenţia conferinţei. “Anul acesta a fost neobişnuit din punctul de vedere al schimbării paradigmei în sistemul relaţiilor internaţionale şi cu siguranţă va genera interese şi ne aşteptăm la astfel de întrebări”, a adăugat el.

    Toţi cei 1.259 de jurnalişti acreditaţi au dreptul de a-i adresa întrebări preşedintelui, a declarat Peskov, citat de Itar-Tass, în pagina electronică. “Nu au fost restricţii în privinţa acreditării”, a precizat el. “Dimpotrivă, avem reporteri care au venit din străinătate şi Ministerul de Externe le-a acordat vize”, a explicat Peskov.

    El a declarat miercuri într-un interviu pentru postul de televiziune Rossiia-24 că speră să vadă reporteri din Ucraina, care lucrează la Moscova şi au acreditări. Potrivit listei postate pe site-ul oficial al Kremlinului, la conferinţă vor asista şi reporteri din Japonia, Statele Unite, Iran, Germania, Franţa, România, Belarus, Suedia, Israel, China, Danemarca, Spania, Abhazia, Vietnam şi Marea Britanie.

    Serviciul de presă al Kremlinului a declarat că această conferinţă va avea loc la prânz, ora Moscovei, la Centrul de Afaceri Internaţional din capitala rusă, cu traduceri sincronizate în engleză, franceză şi germană.

  • MAE rus: Sistemul antirachetă din România intră în contradicţie cu stabilitatea Europei

    Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a reacţionat astfel la declaraţii atribuite lui Mike Rogers, preşedintele Subcomisiei pentru Forţe Strategice din Camera Reprezentanţilor. Rogers ar fi declarat că elementele antirachetă de la Deveselu vor avea, printre altele, rolul de a contracara potenţiale ameninţări din partea Rusiei.

    “În acest mod, congresmanul a confirmat validitatea dubiilor Rusiei privind scopul declarat al instalării elementelor antirachetă”, a subliniat Lukaşevici.

    “Rolul încredinţat României pentru acest proiect american este pe departe atât de onorabil cum este prezentat. Implicarea Bucureştiului într-un alt proiect american, confirmată de recentul raport senatorial privind actele de tortură comise în închisori CIA, i-a pus pe oficialii români, nevoiţi să evite întrebările jurnaliştilor, într-o poziţie aproape penibilă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Apple a suspendat vânzările online în Rusia, din cauza fluctuaţiilor “extreme” ale rublei

    “Magazinul nostru online din Rusia nu poate fi accesat momentan, întrucât trebuie să revizuim preţurile”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Apple, relatează Bloomberg.

    Moneda rusă a scăzut pe parcusul şedinţei marţi cu 19%, până la 80,1 unităţi faţă de dolar, cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală, după ce banca centrală a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor la 10 ani au urcat cu 3,17 puncte procentuale, la nivelul record de 16,4%.

    “Orice câştigi acolo (în Rusia) acum în ruble se întoarce în dolari sau euro la rate foarte joase. Concluzia este că cei care vând produse în domeniul tehnologiei ar trebui să se retragă din Rusia, aşa cum a făcut Apple”, a afirmat Andrew Bartels, analist la Forrester Research.

    În luna noiembrie, Apple a crescut preţurile telefoanelor iPhone vândute în Rusia cu 25%, din cauza devalorizării rublei.

    Apple, cel mai mare furnizor de smartphone-uri în Rusia în funcţie de venituri, a înregistrat în primele nouă luni vânzări de 1,32 de miliarde de dolari pe acest segment.

    În 2013, vânzările de iPhone-uri s-au dublat faţă de anul trecut, ajungând la 1,57 de milioane de unităţi. La nivel global, Apple a livrat anul trecut 153,4 milioane de iPhone-uri, potrivit firmei de cercetare IDC.

  • Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă depăşesc 3,7 miliarde de euro anual. Rusia, mai importantă la exporturi decât Austria şi Spania

    Firmele din România au exportat bunuri şi servicii în valoare de 1,38 miliarde de euro în 2013 către Federaţia Rusă, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Federaţia Rusă este a noua cea mai importantă destinaţie de export pentru România, depăşind state precum Austria, Spania, Polonia sau Cehia.

    La capitolul importuri, Federaţia Rusă se clasează pe locul al şaselea în topul ţărilor partenere la comerţ, cu aproape 5% din totalul importurilor româneşti. Valoarea importurilor din Rusia a fost de 2,35 miliarde de euro în 2013, în scădere cu 1% faţă de anul precedent.

    Printre companiile ruseşti care au investit pe piaţa din România se numără Gazprom, LukOil (acţionar majoritar la Petrotel şi LukOil Romania); Ruski Aliuminii (Alor Oradea), OMZ (Upet Targoviste), Mechel (COS Targoviste si Industria Sarmei Campia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel (Tepro Iasi) si TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).

    Analistul economic Mircea Coşea spunea anterior, referindu-se la Rusia, că relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte de 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii lideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova si, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre Vest. Declaratii precum “Rusia trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc”, facuta de presedintele Traian Basescu in 2005, sau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt aspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au vazut. “Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin cont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in cazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos”, spunea Mircea Coşea.

    Directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia isi aminteste ca toata industria grea lucra inainte de 1989 pentru Rusia si pentru tarile arabe, in timp ce industria usoara le asigura imbracaminte, incaltaminte si alte bunuri necesare. Competitia venita din Occident – “produse pe care si noi, si rusii le visam” – a facut insa ulterior ca exporturile romanesti sa iasa repede din peisaj. “Cel mai mare impediment este neapartenenta Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. OMC impune reguli mai transparente in ce priveste schimburile comerciale”, spunea Mihai Macsim. Un alt inconvenient se leaga de incompatibilitati in domeniul reglementarilor interne: standarde de calitate sau de protectie a consumatorilor. Romanii s-au aliniat la standardele europene, iar multe dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova.

    Citeşte aici o amplă analiză legată de cât câştigă România din businessul cu cele mai interesante pieţe de pe planetă

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.