BusinessMagazin

Tag: business

  • Ce spune Adrian Vasilescu, BNR, despre alegerea lui Trump

    Nimeni nu ştie ce urmează după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite, nici chiar Trump. Ziarul Financiar a înţeles foarte clar ce a vrut să spună guvernatorul Isărescu în discursul de joi: asistăm la încheierea unei forme de globalizare care s-a propagat în ultimii 20-25 de ani, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Consilierul guvernatorului Isărescu susţine că este impredictibil modul în care alegerea lui Trump va afecta România. Istoric vorbind, preşedinţii Republicani au fost cei care au apropiat Bucureştiul de Washington. Un preşedinte Republican – George Bush – a dus România în NATO. 

    ”E greu de spus dacă alegerea lui Trump va fi bună pentru România. Prima impresie este că alegerea lui nu va fi bună pentru noi şi că nouă ne-ar fi fost mai bine dacă era Hillary Clinton preşedinte. Ea cunoştea bine zona, era un diplomat de carieră. Problema este că încă nu ştim şi nu putem să ştim cum va fi. Trump pare un personaj foarte ambiţios, el va dori să lase ceva în urma lui în istoria Americii şi în istoria omenirii”, a spus el.

  • De la maşini de lux la cafenea şi consultanţă

    George Alexe a înfiinţat prima sa firmă când avea doar 24 de ani, falimentul acesteia fiind şi prima lui lecţie de business. În următorii ani a fondat mai multe afaceri: de transport, rent-a-car, un restaurant, o firmă de imobiliare, o cafenea şi o firmă de consultanţă. Pe unele le-a închis, pe altele mizează în continuare. Povesteşte cum a renunţat la slujba bine plătită pentru antreprenoriat, cum s-a angajat iar şi de ce şi-a încercat, din nou, norocul pe cont propriu.

    Constănţeanul George Alexe a renunţat nu o dată, ci de două ori la statutul de angajat pentru a-şi pune în practică ideile despre propriile afaceri. Până în 2003 George Alexe a lucrat în domeniul imobiliar, „pe vremea când se făcea old school“, spune el, perioadă în care a strâns „suficienţi bani“ cât să pună bazele unei companii de servicii în domeniul auto. „Aveam 24 de ani şi am făcut toate greşelile pe care le poate face un tânăr antreprenor“, cea mai mare fiind faptul că şi-a angajat prietenii în firmă. Din orgoliu, după ce a intrat în faliment, a plecat pe un vas de croazieră, unde s-a angajat ca barman şi a învăţat, practic, ce înseamnă şi cum se abordează domeniul de customer care şi „la ce nivel se aşteaptă clienţii care apreciază serviciile de calitate să fie trataţi“, spune Alexe.

    După şase luni s-a întors acasă, dorindu-şi să facă ceva mai mult decât „să pună băutură în pahar“, şi s-a angajat la Pagini Aurii, în vânzări. „O experienţă excepţională deoarece am vândut văzduh – mai exact luam banii astăzi, le spuneam că peste şase luni apare ghidul, peste şapte luni îi va suna un client cu care vor face business, iar recuperarea investiţiei va avea loc după un an. Practic, noi vindeam poveşti, speranţe. A fost o şcoală foarte bună de vânzări“, spune antreprenorul.

    Datorită rezultatelor sale, într-o zi un client i-a propus o slujbă de manager de vânzări la nivel regional; povesteşte că a creat de la zero o reţea de 21 de distribuitori pentru noul angajator în zonele de care era responsabil. La un moment dat, s-a gândit să-şi depună CV-ul la Mercedes, tot pentru o poziţie în vânzări, şi a lucrat vreme de câţiva ani în companie, evoluând de la divizia de second hand, la top seller pe România pentru E Class. „Vremurile s-au schimbat mult, însă din punctul meu de vedere secretul în vânzări rămâne seriozitatea. Cei care vor să achiziţioneze ceva s-au prins că li se cam împinge produsul respectiv, însă atât timp cât vânzătorul îşi cunoaşte foarte bine produsul şi răspunde complet şi corect la toate întrebările, cu cât este mai în temă şi cu cât tratează clientul cu respect şi seriozitate, cu atât are mai mult succes pe termen lung“, consideră George Alexe.

    Compania în care a lucrat înainte de a doua încercare în antreprenoriat a fost o reprezentanţă a mărcii Audi, unde, spune el, primea un salariu şi comisioane „foarte mari“. Avea 29 de ani şi s-a gândit la o nouă afacere, aşa că a aplicat pentru două credite – la două bănci diferite –, iar cu cei 20.000 de euro primiţi a fondat compania de transport privat „de lux“. „Ofeream sucuri, snack-uri, mă îmbrăcam «la cravată», exact cum trebuie – şi am început să am succes“, povesteşte Alexe, care mărturiseşte că era încă angajat la acea vreme şi se învoia de la serviciu pentru a putea da curs comenzilor pentru propria firmă. În scurt timp, spune el, compania sa a „început să prindă aripi“, iar antreprenorul a avut ocazia perfectă pentru a-şi dezvolta afacerea: aşa că în 2012 şi-a mărit flota de transport şi a adăugat servicii de rent-a-car.

    Noua companie a semnat un contract important cu o firmă internaţională de eoliene iar colaborarea a durat până în 2015, când reprezentanţa locală s-a desfiinţat. La şapte ani de la debutul activităţii, firma de transport şi rent-a-car a intrat pe o pantă descendentă şi s-a stins. 

    2012 a fost un an plin de schimbări pentru George Alexe, care a renunţat la statutul de angajat şi s-a concentrat doar pe evoluţia propriei firme. „A fost vârful businessului meu, iar la sfârşitul anului, cu banii companiei, am deschis şi un restaurant – visul oricărui român“, povesteşte el. Cu o investiţie de 30.000 de euro, a pus bazele unui restaurant italienesc – Trattoria Due Modi –  în centrul oraşului Constanţa, pe care l-a lansat fără să aibă cunoştinţe sau experienţe în domeniul horeca. „Am avut zile în care câştigam 100 de lei, 50 de lei, zile când am adus bani de acasă să plătim angajaţii. Norocul meu a fost că l-am deschis în epoca Facebook şi asta m-a ajutat mult. Am învăţat din greşeli, foarte multe greşeli. Dacă stau să le povestesc în detaliu nu ajunge bateria reportofonului“, spune antreprenorul.

    La finalul lui 2015, după trei ani de la deschidere, Trattoria Due Modi a înregistrat o cifră de afaceri de 867.000 de lei. În prezent, localul are un trafic de 70-80 de clienţi pe zi şi un serviciu de livrări la domiciliu. Antreprenorul vrea să relocheze restaurantul, deoarece „dacă în momentul de maxim nu dezvolţi, nu faci nicio schimbare, afacerea va decădea“. Investiţia în relocare ar fi de circa 20.000 de euro, propusă pentru vara lui 2017, însă Alexe nu exclude o vânzare a acestuia, la un preţ de circa 40.000 de euro. „Ca previziuni, Trattoria due Modi, ori se reinventează, se relochează, ori se asociază, ori se vinde. Cred că pentru 40.000 ar merita exitul, mai ales că a ajuns la breakeven şi e un business frumos“, spune Alexe.

  • A transformat 200 de oase umane într-un business de succes

    “Moartea bunicului meu a avut un efect profund asupra viziunii mele. Am vrut să creez o operă de artă care să ajute şi alţi oameni să treacă cu uşurinţă peste astfel de experienţe”, a mărturisit Justin Crowe. Acesta a început să colecţioneze oase prin intermediul furnizorilor pe care i-a găsit pe internet care de obicei vindeau oase medicilor sau colecţionarilor de lucruri excentrice, informează site-ul boredpanda.com

    El a folosit cenuşa oaselor pentru a o integra în compoziţia folosită pentru crearea setului de farfurii. Pentru a celebra realizarea setului Crowe şi-a invitat prietenii la masă. Aceştia au mâncat carne de porc, salată şi legume pe farfuriile în a cărui compoziţie se afla cenuşa a 200 de oase umane. Vestea s-a răspândit şi alte persoane au vrut ca Justin Crowe să le creeze servicii de masă utilizând cenuşa persoanelor dragi decedate. “Decât să se uite la o poză sau la o urnă cu cenuşă pe un raft, clienţii doreau o metodă mai interactivă de a aduce amintirea celor dragi în viaţa de zi cu zi. Este o medotă prin care-i ţin mai aproape”, a spus Crowe.

    Astfe în octombrie 2016 a lansat Chronicle Cremation Desings, iar ceea ce a început ca un proiect s-a transformat într-un business.
     

  • ZOOT.ro, bilanţ după 1 an pe piaţa românească

    Retailerul ceh ZOOT.ro încheie un an pe piaţa românească cu o valoare a comenzilor de peste 500.000 de euro în octombrie 2016 şi cu o estimare de două milioane de euro pe Q4 în 2016. ZOOT.ro comercializează 300 de branduri internaţionale şi 3 branduri proprii, cu o valoare medie de 43 de euro per comandă.

    Retailerul ceh a venit în România acum un an cu un model de business unic pe piaţă: probezi în Cabinele de Fericire înainte să plăteşti ceea ce comanzi online de pe ZOOT.ro, ai livrare gratuită şi retur gratuit timp de 90 de zile. Lansat în noiembrie 2015 cu 250 de branduri şi 2 Cabine de Fericire în Bucureşti, ZOOT.ro numără, un an mai târziu, 300 de branduri şi opt Cabine de Fericire – şase în Bucureşti, una în Cluj şi una în Timişoara –, urmând ca la final de noiembrie să deschidă o nouă Cabină în Constanţa, în Tomis Mall. De asemenea, echipa s-a extins de la 10 oameni la lansare la 35 în prezent.

     „Primul an a stat chiar şi pentru noi, cei din ZOOT, sub semnul noutăţii: un brand nou pe piaţa din România, un model de business nou, Cabine de Fericire noi, colegi noi, branduri noi, servicii noi”, declară Robert Berza, Country Manager ZOOT România. „După 12 luni, aş zice că drumul e din ce în ce mai clar, numărul de clienţi creşte, loializarea lor e surprinzător de bună, veniturile sunt din ce în ce mai mari, iar marginea e acolo unde credem noi că ar trebui să fie pentru a construi un business profitabil”, continuă acesta.

    Liderul de piaţă ceh deţine trei branduri proprii, ZOOT Original, OJJU şi Alchymi, designul aparţinând în totalitate echipei ZOOT, iar producţia fiind realizată în ateliere din diverse puncte din Europa. Ducând mai departe modelul de business on/offline, ZOOT.ro a ales să editeze şi să publice revista omonimă. Numărul pilot al revistei ZOOT a fost lansat în decembrie 2015, în prezent revista având o frecvenţă bimestrială şi un tiraj de 25.000 de exemplare. 

  • Microsoft Summit 2016: Ritmul schimbărilor din business va accelera, acum lucrurile încă se mişcă lent. Fiecare companie trebuie să devină digitală pentru a supravieţui

    „Transformarea digitală oferă în acelaşi timp probabil cea mai mare oportunitate de afaceri a acestei generaţii, în orice domeniu“, a declarat Gabriela Matei, general manager al Microsoft România.

    Companiile nu pot ignora avansul tehnologiei, adopţia noilor soluţii digitale – de la cele de gestiune a diferitelor procese din organizaţie, de mobilitate şi productivitate şi analiza datelor, la cele cloud şi de securitate cibernetică, fiind absolut necesară pentru a-şi menţine competitivitatea pe piaţă şi pentru a-şi creşte businessul.

    „De ce lucrurile nu se vor mai mişca atât de încet niciodată? Fiecare tip de companie, fie că vorbim de produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă“, a spus David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie WIRED, în cadrul ediţiei de anul acesta a Microsoft Summit, unul dintre cele mai mari evenimente IT&C de pe piaţa locală care a reunit peste 800 de participanţi.

    Transformarea digitală reprezintă un proces complex care se bazează pe patru piloni: clienţi, angajaţi, operaţiuni şi serviciile şi produsele companiei.

    „Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale şi cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul“, a declarat Don Grantham, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est.

    Peste jumătate din populaţia globului foloseşte în prezent tehnologii de ultimă oră, fiind conectaţi aproape în permanenţă.

    „Este doar o problemă de timp până când şi ceilalţi 50% vor fi conectaţi. Până în 2025 vor fi 5 miliarde de persoane conectate“, a adăugat el.

    Companiile locale se află în plin proces de transformare digitală, adopţia noilor tehnologii realizându-se însă într-un ritm mai lent decât pe pieţele externe, în special cele din Vest, care sunt în avangarda digitalizării.

    „O transformare digitală reuşită face ca o firmă să devină o firmă digitală, care îşi construieşte strategia pe alte principii, nu doar pe utilizarea tehnologiei. Aceasta este a patra revoluţie industrială şi vine cu o serie de oportunităţi, dar şi bătăi de cap“, a precizat Ga­briela Matei, director general al Microsoft Ro­­mânia. Ea a adăugat că acest proces nu im­plică doar adopţia de noi tehnologii şi schim­barea proceselor de business, ci şi a culturii organi­zaţiei, fiind astfel o transformare fundamentală.

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte „apetitul“ pentru transformarea digitală, potrivit statisticilor UE. Cu toate acestea, există semnale în piaţă că firmele locale încep treptat să depăşească prima fază a digitalizării – utilizarea unor soluţii de gestiune a resurselor companiei (ERP – Enterprise Resource Planning), de administrare a diferitelor procese şi activităţi (CRM – Customer Relationship Manage­ment, HCM – Human Capital Mana­gement etc.) la soluţii de analiză a datelor care permit luarea deciziilor de management într-un timp mai scurt (BI – Business Intelligence) şi la soluţii de optimizare a diferitelor procese.

    „Dacă în urmă câţiva ani soluţiile ERP erau nevoia de bază, apoi cele de tip CRM, apoi solu­ţiile de  «business intelligence», iar apoi document managementul a fost «cenuşăreasă». Acum au început să se ceară din ce în ce mai accelerat soluţiile de optimizare, pentru că toate celelalte niveluri în cadrul unei firme sunt aco­perite. În anii care vin cred că această parte a optimizării de documente va lua amploare“, a punctat Andreea Mocanu – IT Services Mana­ger, Konica Minolta Business Solutions România. Platformele cloud devin treptat fun­daţia pe care se construiesc noile versiuni ale solu­ţiilor IT. „Când a apărut conceptul de cloud, lu­mea a fugit, până când şi-au dat seama că de fapt cloud-ul înseamnă aplicaţia cu aju­torul că­reia poţi folosi servicii cloud, să ai acces de oriunde. La momentul acesta cererea vine de la clien­tul final, de Office 365, de exemplu“, a men­ţionat Costi Neacşu, Microsoft Business Unit Manager în cadrul companiei de distri­buţie IT&C LikeIT. Pe plan local, rata de adopţie a solu­­ţiilor cloud nu este încă la acelaşi nivel ca în străinătate. „La nivel mondial, cloud-ul este dezvoltat, deschiderea este mult mai mare către cloud. În România încă mai avem de lucru, din ce în ce mai mult mergem către îmbrăţişarea modelului de business în cloud“, a completat el.

    În ceea ce priveşte rapiditatea cu care se adaptează companiile la noile tehnologii prin alocarea unor resurse semnificative în soluţii IT de ultimă generaţie, aceasta depinde în funcţie de industrie, a afirmat Florin Popa, directorul commercial B2B al Orange România, liderul pieţei locale de telefonie mobilă.

    „Viteza cu care companiile aleg să investească în soluţii de IT, care să le mobi­lizeze forţele de vânzări sau să le optimizeze procesele în operaţiuni, este diferită. Cu siguranţă industriile care sunt sub cea mai mare presiune concurenţială sunt şi cele care au căutat să se transforme din această perspectivă. Aş menţiona-o în particular pe cea a asigurărilor şi pe cea a agriculturii.“

    David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie WIRED: „De ce lucrurile nu se vor mai mişca atât de încet niciodată? Fiecare tip de companie, fie că vorbim de produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă.”

    David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie WIRED:  „De ce lucrurile nu se vor mai mişca atât de încet niciodată? Fiecare tip de companie, fie că vorbim de produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă.” 

  • Tinerele care captivează milioane de oameni în fiecare dimineaţă cu afacerea lor. Printre abonaţii săi fideli i se spune “Biblia”

    Printre abonaţii săi fideli i se spune “Biblia”. Este vorba de The Skimm, e-mail-ul de dimineaţă prin intermediul căruia cititorii află cele mai noi ştiri din lume într-o modalitate inedită. Fondatoarele acestei idei de business sunt două tinere care obişnuiesc “să ştie ce se întâmplă în lume” arată Business Insider.  

    Cele două antreprenoare, Danielle Weisberg şi Carly Zakin, s-au întâlnit în timp ce studiau la acelaşi colegiu, la Roma. Atunci nici nu îşi imaginau ca peste 10 ani să pună bazele unei afaceri împreună, afirmă ele.  După ceva timp de la terminarea colegiului, s-au întâlnit din nou  la NBC, unde lucrau amandouă ca “obsedate de ştiri”, după cum se autoportretizează ele.  

    Conceptul “The Skimm” a fost creat pe baza unei simple observaţii a celor două: prietenii lor, deşi inteligenţi, buni cunoscători în propriul lor domeniu de activitate, nu erau la curent cu evenimentele de zi cu zi. Aşadar, Weisberg şi Zakin au demisionat de la postul de televiziune NBC News şi au început seria e-mail-urilor zilnice pentru “prietenul deştept”.

    E-mail-ul ajunge în inbox în jurul orei 6 a.m., atunci când oamenii se trezesc şi, de obicei, îşi verifică telefonul. The Skimm prezintă diverse ştiri, de la evenimentele curente, internaţionale, până la ce mai este viral pe Internet, acoperind o gamă variată şi largă de subiecte. Ele îşi procură ştirile de la organizaţii media de top, până la publicaţii locale, nişate, dar nu au vrut să dezvăluie nicio sursă.

    Anul acesta The Skimm se află la cea de-a patra aniversare, şi în prezent are 4 milioane de abonaţi, printre care ar fi chiar şi Oprah, iar 35% dintre aceştia sunt cititori zilnici. Deşi au început singure proiectul, acum conduc un birou cu 35 oameni.

    După cum îi sugerează şi numele “skimm” (a frunzări) emailul fetelor nu conţin anchete de mii de cuvinte sau analize profunde, ci doar rezumate, astfel încât cititorul să aibă o idee despre ce se întâmplă în lume.

    The Skimm are şi un site şi o pagină de Facebook, dar majoritatea cititorilor tot din mail vin. Au ales această metodă pentru a se potrivi stilului de viaţă al oamenilor pe care-i ţinteau, tineri de 20-30 de ani care-şi verifică emailul imediat după ce se trezesc şi înainte de a pleca de acasă. Totuşi nu a fost uşor să găsească investitori. “Toţi ne-au spus că emailul este mort. Nimeni nu voia să investească în conţinut pe email”, a mărturisit WEisberg.

    După ce au fost refuzate de peste 100 de ori au reuşit să obţintă o investiţie de 1.1 milioane de dolari de la Homebrew, firmă de Venture Capital, fondată de doi foşti executivi ai Google. Treptat compania a atras şi alţi investitori, iar recent a obţinut o investiţie de 8,5 milioane de dolari. 

    “Fiecare zi e diferită” afirmă ele. Responsabilităţile au crescut şi trebuie să se asigure că fiecare membru al echipei e mulţumit, dar şi proiectul să meargă bine în continuare. Spre deosebire de companiile tradiţionale media, The Skim nu are o problemă în a-şi transforma cititorii în plătitori prin intermediul aplicaţiei pentru iOS.

  • De ce e mai dificil acum decât în anii 2000 „să faci bani buni“

    Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe, spune că acum este mult mai dificil „să faci bani buni“ decât după anul 2000, astfel că băncile trebuie să analizeze modelele de business şi să vadă dacă ceea ce fac generează randamente bune şi are importanţă pentru clienţii lor.

    „Vremurile sunt pline de provocări pentru industria bancară la nivel global, dar în România există încă oportunităţi de a face banking bun şi de aceea suntem aici, de aceea ne place aici. Ne menţinem angajamentul pe România, este una dintre cele mai mari ţări din regiune şi ne place să facem afaceri aici. În România aveţi o creştere economică solidă şi nu aveţi dobânzi negative“, spune Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe.

    În opinia lui, în România există încă oportunităţi de a face „banking bun“, într-un context în care mediul macroeconomic este plin de provocări pentru industria bancară la nivel global şi mai ales în Europa, având în vedere creşterea economică lentă şi coborârea dobânzilor în teritoriul negativ.

    Citi nu urmăreşte în România cota de piaţă după active cu orice preţ, strategia fiind creşterea organică. Pe de altă parte, banca urmăreşte obţinerea unei cote de piaţă considerabile pe segmentele de clienţi aflate în vizor, cum ar fi multinaţionalele. „Avem strategia adecvată aici. Noi nu aspirăm să fim o bancă mare după active în România, ceea ce este în conformitate cu strategia noastră globală. Ne uităm pur şi simplu la clienţii cu care dorim să facem business şi dacă facem sau nu mai multe afaceri cu ei va fi măsurat prin venituri, dar şi prin satisfacţia clienţilor. Ne concentrăm pe creşterea organică.“

    Reprezentantul gigantului bancar îşi aminteşte că a venit pentru prima oară în România în 1998, în septembrie. „A fost prima ţară în care am fost numit Citi country officer. Amintiri plăcute… Dar trebuie să spun că 1998 a fost un an dificil. Vă amintiţi, probabil, că România la momentul respectiv avea deficit de lichidităţi, discuţii cu FMI… De asemenea, atunci minerii încercau să facă mitinguri, demonstraţii prin Bucureşti. Astfel că primul an a fost dificil pentru business. Dar, în cele din urmă, a fost o experienţă foarte bună. Când am venit erau aproximativ 40 de oameni în banca din România. Iar când am plecat în Ungaria, în 2002, erau peste 100 de salariaţi, un bilanţ mult mai mare şi mult mai mulţi clienţi. A fost interesant, o experienţă bună“, îşi aminteşte Zdenek Turek, care a condus Citibank în urmă cu aproape două decenii. Prezent la un eveniment de aniversare a 20 de ani de prezenţă a Citibank în România, Turek spune că îi place mult să revină în România.

    „N-am vizitat România de această dată. Dar am fost în trecut la deschiderea unor sucursale ale băncii în Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa. Am călătorit prin ţară. Am urcat pe vârful Moldoveanu; prima dată nu am reuşit, dar a doua oară a fost mai bine. Am fost şi în Delta Dunării. România este o ţară frumoasă. Îmi place aici“.

    Dacă în 1998, Zdenek Turek prelua conducerea Citibank România, acum coordonează operaţiunile gigantului american în toată Europa, gestionând active de 50 de miliarde de euro şi 9.000 de angajaţi din 21 de ţări. A lucrat în trecut şi la banca centrală din fosta Cehoslovacie, iar la Citi a ajuns în 1991 în Cehia, unde a ocupat diverse poziţii. După perioada petrecută în România, din 2002 până în 2005, a condus Citi Ungaria. Apoi, între anii 2005 şi 2008 a ocupat poziţia de Citi country officer pentru Africa de Sud, iar ulterior a fost timp de cinci ani Citi country officer pentru Rusia şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est. În 2013 s-a mutat de la Moscova la Londra, de unde a coordonat divizia Citi de corporate banking pentru regiunea EMEA.

    După plecarea lui Zdenek de la conducerea sucursalei din România, grupul american Citi a schimbat într‑un an şi jumătate nu mai puţin de patru preşedinţi la conducerea acesteia. Apoi, situaţia s-a stabilizat, iar în ultimii şapte ani Citi România a fost condusă de Tibor Pandi, care în pofida unei pieţe dificile şi a concurenţei dure de pe zona clienţilor companii locale mari şi multinaţionale, a reuşit să menţină banca specializată pe corporate în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţă.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de două decenii. Şi-a început operaţiunile în 1995, dar până în 2002 a stat destul de mult în expectativă şi nu s-a implicat decât în afaceri şi tranzacţii de talie foarte mare.

    Activităţile băncii s-au axat în primii ani de prezenţă în România pe finanţare corporatistă, unde Citibank a participat la o serie de finanţări şi credite sindicalizate acordate companiilor româneşti. Mai mult, a fost şi este încă prezentă constat ca intermediar al emisiunilor de euroobligaţiuni lansate de România pe pieţele internaţionale. De asemenea, Citi a fost în consorţiul care a readus România pe piaţa americană în prima parte a lui 2012, după o pauză de 16 ani, prin plasarea a două emisiuni succesive de bonduri în dolari.

    După mai mulţi ani de tatonări, Citi a decis să intre şi pe segmentul de retail şi pe cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, încercând să abordeze într-un mod diferit conceptul de business. Însă, în cele din urmă, a renunţat la retail. În 2013, Citibank şi-a vândut portofoliul local de retail către Raiffeisen, iar acum operează doar pe corporate, segment pe care banca îşi menţine angajamentul. De altfel, la nivel internaţional s-a produs în ultimii cinci ani o redefinire a strategiei gigantului american Citibank, care gestionează active de aproape două trilioane de dolari la nivel mondial. Grupul a realizat o eficientizare şi restructurare a businessului şi a decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România.

    Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România, precum şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citibank din regiune. Iar în clasamentul după active, banca a urcat anul trecut pe locul 11, cu active de 8,8 mld. lei (circa 2 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 2,3%.
     

  • Povestea antreprenorului din spatele îngheţatei Alpin 57 Lux

    “Am început la nivel micro, alături de soţia mea, iar astăzi am ajuns la peste 500 de angajaţi“. Ioan Istrate, fondatorul Alpin 57 Lux din Sebeş (judeţul Alba), a vândut anul acesta o parte din business către grupul letonian Food Union, care va susţine investiţiile companiei şi ieşirea acesteia la export.

    Ioan Istrate, antreprenorul care a pus pe picioare producătorul de îngheţată Alpin 57 Lux, a construit de la zero unul dintre cei mai mari jucători din domeniu, primii bani făcându-i din distribuţie. Acum, Alpin 57 Lux a ajuns la afaceri de peste 20 de milioane de euro anual şi produce 100 de tone de îngheţată care ajunge pe rafturi ale magazinelor din întreag ţară.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

     

  • David Rowan, editorul Wired UK, speaker la Microsoft Summit 2016: Regulile vechi nu mai au nicio importanţă; orice business trebuie să devină digital pentru a supravieţui

    Toate companiile din toate sectoarele industriale trebuie să se tranforme pentru a deveni digitale pentru că regulile vechi de business nu mai au importantă în noul context creat de tehnologie, spune David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a celebrei reviste de tehnologie Wired, care va participa în calitate de speaker la cea de-a patra ediţie a evenimentului Microsoft Summit, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 8 noiembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.
    “David Rowan este editor încă de la înfiinţare al ediţiei britanice a WIRED Magazine – probabil cea mai importantă publicaţie de tehnologie la nivel mondial. Rowan a stat faţă în faţă cu reprezentanţi ai celor mai importante companii din industria digitală, precum Eric Schmidt, Michael Dell sau Reid Hoffmann, cât şi cu antreprenori şi dezvoltatori de start-up-uri inovative din Tel Aviv până în Shenzen, în încercarea de a de a investiga modul în care inovaţia tehnologică va transforma lumea”, au explicat reprezentanţii Microsoft.

    Transformarea digitală va reprezenta şi tema centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit 2016, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Bucureşti în data de 8 noiembrie.

    Conferinţa este structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii, cu spaţii special alocate segmentelor care traversează schimbări dramatice pe fondul creşterii gradului de adopţie al tehnologiei – printre care se numără retailul, serviciile financiare, administraţia şi sănătatea.

    Întreaga gamă de schimbări provocate de digitalizare în business şi administraţie va fi abordată în cadrul Microsoft Summit 2016 atât în sesiuni dedicate anumitor industrii cât şi în panel-uri care vor încerca să creioneze o imagine de ansamblu asupra stadiului în care se află România din punct de vedere al adopţiei tehnologiei.

    O perspectivă globală asupra acestui fenomen va fi oferită de David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired. „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.

    Mai multe detalii despre conferinţă şi speakerii invitaţi sunt disponibile pe pagina web a evenimentului, www.mssummit.ro.

  • Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului, iar planurile lor vizează ca în patru ani reţeaua Profihairshop să ajungă la 50 de magazine.

    Sunt născut la Sibiu şi am plecat în 1982 în Germania, cu familia; atunci aşa era moda, cei cu origini nemţeşti plecau în Germania“, povesteşte Klaus Reisenauer. A urmat Facultatea de Ştiinţe Economice în Stuttgart şi spune că studiile l-au ajutat să pună bazele teoretice în economie şi afaceri. „Însă cel mai mult m-a ajutat în antreprenoriat experienţa acumulată în domeniul managementului de mall-uri, în care am început să lucrez în Germania imediat după terminarea facultăţii. Am învăţat să apreciez dacă va fi sau nu de succes un mall, cât de important este conceptul mallului şi mixul chiriaşilor, precum şi locul unde ai magazinul, pe ce etaj, dar şi cum se amenajează o vitrină atractivă, toate aceasta fiind lucruri extrem de utile şi care pot determina succesul unei afaceri în retail.“

    Cristina Fleacă, şi ea managing partner al Profihairshop, are studii de business management, drept şi limbi străine. Este traducător autorizat de limba engleză şi germană, astfel că după terminarea facultăţii a început să lucreze pe cont propriu în domeniul traducerilor. „Primii mei paşi spre antreprenoriat au fost în domeniul traducerilor pentru companii din diferite domenii. În paralel, am lucrat într-o companie germană unde am învăţat foarte multe lucruri care au pus bazele experienţei mele în ceea ce priveşte dezvoltarea Profihairshop. Limbile străine mi-au deschis orizontul spre comunicare, iar responsabilitatea în ceea ce priveşte coordonarea echipei mele în cadrul companiei mi-a şlefuit abilităţiile de a interacţiona cu oamenii şi de a le acorda suport în diferite împrejurări“, spune ea. „Când mi s-a oferit şansa unui parteneriat în cadrul Profihairshop am ştiut exact că acesta este domeniul care mă defineşte şi mi se potriveşte perfect. Nu îţi alegi pasiunile, ci pasiunile te aleg pe tine. Succesul nu este cheia spre fericire. Fericirea este cheia spre succes. Dacă îţi place ceea ce faci, atunci vei avea întotdeauna succes.“

    Cu experienţe anterioare în antreprenoriat, Klaus Reisenauer şi Cristina Fleacă au mizat pe o nişă extrem de subţire în urmă cu patru ani: cea a produselor profesionale pentru îngrijirea părului. Până în 2012 vindeau produsele importate doar către saloanele de coafură, dar deschiderea primului magazin, de test, s-a dovedit o idee inspirată, care i-a determinat să dezvolte o reţea la nivelul întregii ţări. Acum, afacerea ProfiHairShop operează o reţea de 25 de magazine, iar anul viitor aceasta se va mări cu alte şase spaţii. Previziunile pentru întregul an se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, în creştere cu 38% faţă rezultatele anului trecut, când vânzările au ajuns la 4 milioane de euro.

    Drumul spre antreprenoriat

    După terminarea facultăţii, Klaus Reisenauer a lucrat timp de patru ani în cadrul unui dezvoltator de mall-uri din Germania, după care, în 1993, a ales calea antreprenoriatului şi şi-a deschis propria afacere în imobiliare. „Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenor, să construiesc proiecte noi de la zero, alături de oameni creativi, pasionaţi de meseria lor. Dincolo de riscurile pe care le implică, este o meserie care îţi oferă libertate, independenţă şi multe satisfacţii“, spune Klaus Reisenauer. Povesteşte că după terminarea facultăţii scopul său a fost să se angajeze în domeniul care îl interesa, să capete cât mai multă experienţă, pentru ca mai apoi să-şi dezvolte propria afacere în domeniu. „Astfel, după patru ani petrecuţi în compania în care lucram, înfiinţarea propriei firme a venit ca următorul pas firesc în viaţa mea profesională. Am apelat la un credit bancar, pentru că nu aveam niciun ban; când am plecat din România am lăsat totul aici“, spune Reisenauer, cu trimitere la faptul că proprietăţile familiei au fost, practic, abandonate în momentul plecării din ţară. „Am pornit agenţia imobiliară, am făcut câţiva ani intermedieri, după care am cumpărat teren şi am început propriile construcţii. La finalul anilor ’90 mi-am extins operaţiunile în Austria, Ungaria, Cehia şi Slovacia.“ În 2002, Klaus Reisenauer a înfiinţat o societate la Sibiu împreună cu asociatul său, Kurt Wagner, iar patru ani mai târziu cei doi au pus bazele companiei Oasis Retail Development. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de centre de retail din România, cu un portofoliu de peste 70 de proiecte finalizate, pe o suprafaţă de 1,5 milioane mp de teren. Principalele proiecte în România sunt locaţiile dezvoltate pentru lanţurile Kaufland şi Plus (Lidl), precum şi centrele comerciale Prima Shops Center şi Family Center, localizate în oraşele Roman, Reghin, Tecuci, Făgăraş, Botoşani, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Mangalia.