BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Multe veşti neaşteptate în energie în 2014: Enel şi Electrica au fost capete de afiş

     Insistenţa cu care Enel a licitat şi a vrut cu tot dinadinsul să cumpere Electrica Muntenia Sud nu poate fi uitată uşor de oamenii care au asistat în 2006 la tot procesul de privatizare. Atât insistenţa, dar şi suma pe care italienii au acceptat să o plătească, de 820 de milioane de euro, au atras admiraţia şi convingerea că Enel va fi una dintre companiile care vor face istorie pe piaţa energiei din România. Cu atât mai surprinzătoare a fost ştirea din data de 11 iulie, când Enel a anunţat că vrea să-şi lichideze poziţiile din piaţa de furnizare şi distribuţie a energiei într-un efort de a-şi reduce datoriile la nivel de grup (care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an). Enel are în România un business de peste un miliard de euro, cu un profit operaţional consolidat de 289 de milioane de euro în 2013, care acoperă trei re-giuni, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.

    Mai precis, Enel deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie şi vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Alături de activele din România, Enel a scos la vânzare şi producţia energetică din Slovacia şi aştepta ca în total să obţină 4,4 miliarde de euro din vânzări până la sfârşitul acestui an.

    Sfârşitul de an nu a adus însă finalizarea acestor tranzacţii. Electrica şi Nuclearelectrica se află printre companiile care au ofertat pentru activele din România, pe care Enel le evaluează la 1,8 miliarde de euro, potrivit unor surse din piaţă citate de ZF. Activele ar valora însă doar 850 milioane de euro, după calculele realizate de analiştii de la Société Générale şi citate de Wall Street Journal, în timp de Fondul Proprietatea estimează pachetul la 1,1 miliarde de euro. Ofertele nu au fost însă satisfăcătoare pentru grupul italian, dat fiind că Luca D’Agnese, care conduce în prezent activitatea grupului în Europa de Est, a spus într-un interviu acordat The Wall Street Journal că „ideea a fost să avem mai multe opţiuni, deoarece compania nu a fost niciodată într-o situaţie fără ieşire. Nu suntem nevoiţi să vindem chiar la orice preţ”.

    Nefinalizarea tranzacţiei ar fi una dintre cele mai mici probleme ale Enel pe piaţa locală în acest an. Com-pa-nia a fost acuzată de umflarea facturilor la energie printr-o înţelegere cu ANRE şi Elec-troalfa, un business de 38,7 milioane de euro con-tro-lat de Gheorghe Ciubotaru, un om de afaceri din Botoşani. În sep-tembrie, statul român decide să deschidă la Tribu-nalul Internaţional de Arbitraj de la Paris o acţiune împotriva italienilor, solicitând plata a 521 de milioane de euro. Peste toate acestea, în noiembrie, Matteo Cassani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia şi primul oficial italian mutat în România pentru dezvoltarea businessului, a murit în condiţii suspecte după ce s-ar fi aruncat de la etajul doi, de la fereastra biroului său.

    Enel a generat aşadar cele mai importante ştiri ale anului pe zona de energie. Dar anul a început cu a doua intrare în insolvenţă a Hidro-electrica. Prima insolvenţă a companiei fusese în iunie 2012, cauzată de contractele nefericit încheiate ale companiei, atât în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cât şi investiţiile la preţuri supra-eva-luate fără niciun impact con-cret în producţia com-paniei. Cauza insolvenţei este legată de companiile care cumpărau direct energie de la Hidroelectrica şi care au acţionat în instanţă producătorul de energie după ce contractele lor au fost reziliate, furnizorii cerând în schimb banii pe care ar fi urmat să îi obţină dacă aceste contracte erau în continuare derulate. Tribunalul Bucureşti a decis că aceste contestaţii sunt inadmisibile, Hidroelectrica ieşind din prima insolvenţă la jumătatea lui 2013. Decizia de a rejudeca aceste contestaţii a trimis însă din nou în insolvenţă Hidroelectrica.

    Piaţa energetică a adus însă şi veşti bune. Electrica, cel mai mare jucător din piaţa distribuţiei şi furnizării de energie electrică, cu un portofoliu de 3,6 milioane de clienţi, a fost lis-tată simultan pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, într-o operaţiune prin care în con-turile companiei au intrat circa 2 miliarde de lei pentru 51% din acţiuni. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune pe piaţa de capital realizată de statul român.

    În discuţiile privitoare la construcţia a două reac-toare noi la Cernavodă, statul român a încercat să atragă mai mulţi investitori, dar până la urmă negocierile se poartă doar cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN). În ceea ce priveşte hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, com-pa-nia de proiect Hidro Tarniţa a prelungit din nou, la finalul lunii noiembrie, cu aproape două luni, până la 30 ianuarie 2015, perioada în care inves-titorii pot depune oferte de precalificare pentru construirea hidrocentralei din judeţul Cluj, proiect în valoare de peste 1 miliard de euro. Decizia a fost luată ca urmare a creşterii inte-resului investitorilor pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi a solicitării acestora, potrivit reprezentanţilor Hidro Tarniţa SA.

    Deşi anul acesta interesul inves-ti-torilor pentru energia verde a scăzut din cauza schimbărilor legislative, au început să apară semne despre un nou boom de investiţii în regenerabile, în zona proiectelor mici. ANRE a elaborat deja o metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 kW pe centrală. Potrivit celor mai recente estimări lan-sate de reprezentanţii ANRE, în perioada 2015-2020 se vor dezvolta circa 500 MW de mici proiecte mai ales pe biomasă, biogaz şi microfotovoltaic pe acoperişurile caselor.

  • Atos a cumpărat Xerox IT Outsourcing cu 1,05 miliarde de dolari

    În urma achiziţiei companiei Xerox IT Outcourcing (ITO), Atos îşi va tripla volumul operaţiunilor pe piaţa din SUA, aceasta urmând să devină regiunea geografică în care compania desfăşoară cele mai multe operaţiuni. Atos va deveni astfel unul dintre principalii furnizori de servicii IT ai Xerox, iar clienţii diviziilor Business Process Outsourcing (BPO) şi Document Outsourcing din cadrul Xerox vor avea acces la capacităţile IT ale Atos la nivel global.

    Atos şi Xerox vor avea o colaborare strategică la nivel mondial, în cadrul căreia vor crea împreună proiecte  şi se vor prezenta împreună pe piaţă, cu scopul de a maximiza oportunităţile în ceea ce priveşte furnizarea de servicii IT pentru Atos, respectiv servicii BTO pentru Xerox, atât în Europa cât şi în America de Nord.

     „Consolidarea poziţiei în SUA este un pas important în realizarea planului nostru strategic – structurat pe trei ani – şi răspunde unei cereri puternice din partea clienţilor la nivel global. Această tranzacţie ne va permite să creăm o amprentă mai puternică pe piaţa din SUA, o piaţă care încă de la început a fost interesată de adoptarea tehnologiilor inovative şi accesarea resurselor de specialişti talentaţi şi calificaţi. Suntem încântaţi să le urăm în curând bun venit celor 9.800 de noi colegi, care vor face parte dintr-o companie care e lider în domeniul în care activează şi este dedicată celor mai avansate servicii IT” a declarat Thierry Breton, preşedinte şi CEO Atos.

    Atos SE (Societate Europeană) este o companie de servicii în tehnologia informaţiei cu venitul anual în 2013 de 8,6 miliarde euro şi 76.300 angajaţi în 52 de ţări. Compania are clienţi globali şi oferă servicii de consultanţă în tehnologie, integrare sisteme şi gestionare infrastructură informatică pentru sectoare precum: producţie, vânzări, servicii; sectorul public, sănătate şi transporturi; servicii financiare; telecomunicaţii; media şi tehnlogie; energie şi utilităţi.   

     

     

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Cele mai importante momente din tehnologie în 2014

    1. În ianuarie, Google a achiziţionat Nest Labs pentru 3,2 miliarde de dolari.

    2. Facebook a cumpărat, în februarie, serviciul de mesagerie WhatsApp. Tranzacţia a fost evaluată la 19 miliarde de dolari.

    3. O altă investiţie a Facebook a fost în Oculus VR, o companie care dezvoltă dispozitive de realitate virtuală. Pentru pachetul majoritar, Zuckerberg a plătit 2 miliarde de dolari.

    4. Steve Ballmer a renunţat la postul de CEO al Microsoft în februarie, după 14 ani la conducerea companiei. În locul său a fost numit Satya Nadella, fostul şef al Bing.

    5. King Digital, compania care a produs Candy Crush Saga, s-a listat pe bursa de la New York în Martie. După prima zi de tranzacţionare acţiunile au scăzut cu aproape 16%, devenind astfel cea mai slabă lansare pe bursă a anului.

    6. Tot în Martie, Newsweek dezvăluie că fondatorul Bitcoin este Satoshi Nakamoto, de 64 de ani, din California.

    7. La sfârşitul lunii mai, Apple anunţă preluarea companiei Beats Electronics (Beats by Dre) pentru 3 miliarde de dolari.

    8. În iunie, aplicaţia de mesagerie cu un singur cuvânt Yo ajunge de la 600.000 la un milion de utilizatori în doar o săptămână.

    9. De-a lungul verii, peste 17 milioane de utilizatori ai Facebook au urcat clipuri din seria ALS Ice Bucket Challenge, inclusiv figuri cunoscute precum Bill Gates, Elon Musk, Larry Page sau Sergey Brin.

    10. În septembrie, Apple prezintă iPhone 6, iPhone 6 Plus, Apple Watch şi sistemul Apple Pay.

    11. Alibaba s-a listat pe bursă pe 19 septembrie. Oferta publică iniţială de 150 de miliarde de dolari a fost cea mai mare din istoria bursei de la New York, transformându-l pe Jack Ma în cel mai bogat om din China, cu o avere estimată la 25 de miliarde de dolari.

    12. În luna decembrie, Sony Pictures Entertainment a fost ţinta unor atacuri cibernetice repetate. Grupul de hackeri numit Gardienii Păcii a furat de pe serverele companiei mii de documente şi patru filme, dintre care trei nelansate.

  • Şapte tinere conving milioane de clienţi de pe toate continentele să plătească peste 6 miliarde de dolari

    Prezentarea de modă a Victoria’s Secret are loc astăzi la Londra, iar show-ul reprezintă principalul motor din spatele vânzărilor de lenjerie de peste 6 miliarde de dolari anual.

    Chiar dacă prezentarea va fi susţinută de 47 de modele, doar o parte ies în evidenţă. Este vorba despre cei şapte “îngeri” despre care compania consideră că pot aduce mai mulţi clienţi. În trecut, printre cele şapte modele s-au numărat Miranda Kerr sau Erin Heatherton; iată lista de acest an a celor de la Victoria’s Secret, scriu cei de la Business Insider.

    Lily Aldridge are 29 de ani şi a început ca model pentru Abercrombie&Fitch. Este al cincilea an în care participă la prezentarea de modă. Bruneta este căsătorită cu solistul de la Kings of Leon şi mamă a doi copii.

    Candice Swanepoel are 25 de ani şi este originară din Africa de Sud. Anul trecut ea a fost cea care a purtat Fantasy Bra, una din piesele de rezistenţă a celor de la Victoria’s Secret. Mulţi consideră că Swanepoel este imaginea de viitor a companiei.

    Behati Prinsloo lucrează alături de companie din 2007. Tânăra are 25 de ani şi este căsătorită cu Adam Levine, solistul trupei Maroon 5.

    Alessandra Ambrosio este, la 33 de ani, o veterană a show-urilor Victoria’s Secret. Ea s-a alăturat companiei în 2004 şi are doi copii.

    Adriana Lima, originară din Brazilia, are 33 de ani şi lucrează din 1999 ca model. În 2014, ea a fost al doilea cel mai bine plătit model din lume, cu încasări de peste 8 milioane de dolari.

    Doutzen Kroes este un model de 29 de ani din Olanda şi lucrează cu Victoria’s Secret din 2008. Ea a mai realizat campanii pentru L’Oreal şi Tiffany&Co.

    Karlie Kloss are 22 de ani şi este relatativ necunoscută. Tânăra este o fostă balerină care îşi doreşte să urmeze, într-o bună zi, cursurile de la Harvard.

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dragoş Pavăl, locul al treilea

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, reţeaua a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina.

    Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice. An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008.

    „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.

    Dragoş Pavăl face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Costurile determinate de obezitate depăşesc costurile determinate de războaie şi terorism

    La nivel global, costurile cauzate de obezitate au ajuns la 2 trilioane de dolari, fiind mai mari decât cele cauzate de războaie şi de terorism. Costurile sunt aproape la fel de mari ca cele provocate de fumat, relatează Huffington Post.

    Datele preluate de sursa menţionată provin dintr-un raport al McKinsey Global Institute, care notează că peste 2,1 miliarde de persoane (o treime din populaţia lumii) sunt supraponderale sau obeze.

    Cei de la McKinsey estimează că până în anul 2030 mai mult de jumătate din populaţie va suferi în urma unei astfel de afecţiuni. Raportul, spun analiştii, este menit să ofere un punct de plecare în lupta contra obezităţii.
     

  • 90% din populaţia lumii va avea un telefon mobil până în 2020

    90% din populaţia lumii cu vârsta de peste 6 ani va avea un telefon mobil până în 2020, potrivit noii ediţii a raportului Ericsson Mobility Report. Potritivt raportului,  în acelaşi interval de timp, numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va depăşi cifra de 6,1 miliarde. Cea mai mare creştere a numărului de abonamente noi s-a înregistrat în India şi China, cu 18 şi respectiv 12 milioane de abonamente nou adăugate în trimestrul al treilea al anului curent.

     „Costul din ce în ce mai mic al dispozitivelor mobile, funcţionalitatea lor sporită şi acoperirea tot mai bună prin reţele de telefonie mobile sunt factori care transformă tehnologia mobilă într-un fenomen global ce va fi, în curând, disponibil tuturor oamenilor de pe planetă, indiferent de vârsta lor sau de locul în care locuiesc.” a declarat Rima Qureshi, Senior Vice President, chief strategy officer şi head of M&A, Ericsson.

    Creşterea în popularitate a smartphone-urilor continuă. Astfel, 65-70% din telefoanele vândute în al treilea trimestru al anului 2014 au fost smartphone-uri, în creştere faţă de procentul  de 55% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2013. În ciuda vânzărilor mai mari, care vor conduce la un total estimat de 800 de milioane de abonamente noi asociate smartphone-urilor până la finalul anului, raportul Ericsson subliniază potenţialul încă mare de creştere al segmentului. În acest moment, smartphone-urile reprezintă doar 37% din abonamentele de telefonie mobilă, ceea ce înseamnă că mulţi utilizatori nu au făcut încă trecerea către aceste dispozitive mobile cu funcţionalităţi sporite şi acces mai bun la Internet.

    Raportul preconizează un ritm accelerat de adopţie al smartphone-urilor în anii care urmează, pe măsură ce numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va creşte de la 2,7 miliarde la 6,1 miliarde în 2020. Conţinutul video continuă să domine reţelele mobile: în reţelele 4G, el reprezintă, în acest moment, 45-55% din traficul mobil. Creşterea popularităţii sale vine din utilizarea în mai mare măsură a streaming-urilor video şi a îmbunătăţirii experienţei de video mobil.

    Până în 2020, vor fi lansate comercial primele reţele 5G şi se estimează că această tehnologie va avea o rată de adopţie mai rapidă decât 4G/ LTE, aşa cum şi 4G a fost mai rapid exploatată decât 3G. Diferenţa în acest caz este că, pe lângă tehnologiile radio noi, 5G va include şi versiuni modificate, avansate ale modalităţilor existente de acces radio (preucm 3G şi 4G), cloud şi tehnologii core pentru a face faţă multitudinii de moduri în care poate fi utilizată tehnologia mobilă.

     

  • Povestea celui mai bogat om din China. Fondatorul şi-a crescut compania la peste 200 de miliarde de dolari

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    A ajuns astfel să viziteze Statele Unite ale Americii, iar, în perioada în care se afla acolo, un prieten i-a arătat modul în care funcţionează internetul. Amicul său i-a spus că totul se află pe internet şi, pentru a testa acest lucru, Ma a dat o căutare după cuvântul bere. Rezultatele nu i-au oferit vreun rezultat din China. De fapt, nu a găsit aproape nimic despre ţara sa pe internet. Această experienţă i-a dat ideea fondării unei noi afaceri. În 1995, la întoarcerea în ţară, Ma a pus bazele China Pages, un site prin care centraliza companiile chinezeşti căutate de clienţii din străinătate şi despre care se spune că este prima afacere în mediul online a ţării.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

    În prezent, Jack Ma a trecut în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din China, după ce l-a întrecut pe deţinătorul grupului de centre comerciale şi cinematografe Wanda, Wang Jianlin, a cărui avere este evaluată la 24,2 miliarde de dolari. Fondatorul Alibaba ocupă locul 24 în clasamentele celor mai bogaţi oameni din lume întocmite de Forbes şi Bloomberg. În prezent, Jack Ma este preşedinte executiv al grupului Alibaba, format din nouă subsidiare importante – Alibaba.com, Taobao Marketplace, Tmall, eTao, Alibaba Cloud Computing, Juhuasuan, 1688.com, AliExpress.com şi Alipay.