BusinessMagazin

Tag: business

  • Ce trebuie să faceţi în prima zi la locul de muncă

    Prima zi la un nou loc de muncă poate fi printre cele mai memorabile din întreaga viaţă. Specialiştii în resurse umane spun că de regulă este necesară o perioadă de adaptare, iar pentru fiecare acest interval poate varia între 6 luni şi un an, în funcţie de mai mulţi factori.

    “Cei mai mulţi dintre noi ne aducem aminte de prima zi de la fiecare loc de muncă din pricina stresului provocat de grija pentru prima impresie,” spune Lynn Taylor, autorul cărţii “Imblânzirea tiranului de la birou: cum să gestionezi comportamentul copilăresc al şefului pentru a-ţi dezvolta cariera”, relatează Business Insider. Tot ea spune că stresul provocat de prima zi la un nou loc de muncă poate fi redus prin planificarea atentă a acesteia.

    David Parnell, consultant în domeniul legal şi expert în comunicare, spune că este uşor şi tentant să te laşi pe mâinile celor de la resurse umane, care fac binecunoscutul tur al firmei, în prima zi de muncă. Este o zi în care cel mai adesea noul angajat trebuie să completeze formulare, să urmărească diverse filmuleţe de prezentare şi să cunoască oameni, “in general nu sunt situaţii în care se face apel la responsabilităţi reale legate de noua poziţie. Dar o poziţie pasivă în loc de una proactivă ar fi o greşeală”.

    Iată cteva lucruri despre care experţii în domeniu spun că este bine să fie făcute în prima zi de muncă.

    1. pregătiţi-vă şi adresaţi întrebări. Deşi prima zi la locul de muncă este destinată în principal acumulării de cât mai multe informaţii noi, ar trebui sa puneţi întrebări, de pildă managerilor pe care este posibil să-i întâlniţi. Este bine să pregătiţi aceste întrebări din timp.
    2. pregătiţi o prezentare despre propria persoană, prezentare care nu ar trebui să fie mai lungă de 30 de secunde.
    3. ajungeţi mai devreme, dar intraţi în clădire doar la momentul programat. Este recomandat să vă planificaţi să ajungeţi cu 15 minute mai devreme, astfel încât factori neprevăzuţi să nu vă deterimine să întârziaţi.
    4. fiţi relaxat. “Asiguraţi-vă că sunteţi odihniţi, pregătiţi şi ajungeţi la timp. Odată aceste lucruri realizate, trebuie să savuraţi momentul.”
    5. zâmbiţi. Contează foarte mult prima impresie, aşa că o strângere de mână şi un zâmbet sunt varianta optimă în momentul în care faceţi cunoştinţă cu noii colegi.
    6. vorbiţi cu cât mai mulţi oameni. Stabilirea unor relaţii colegiale bune este punctul excelent de plecare într-o colaborare.
    7. aflaţi unde se află lucruri diverse – de la săli de şedinţe la toalete, unde stă şeful samd.
    8. nu vă străduiţi prea tare. Dorinţa de a impresiona pozitiv poate avea efectul opus.
    9. nu refuzaţi invitaţia la masă.
    10. nu săriţi peste sesiunile de training.

  • Ce trebuie să faceţi în prima zi la locul de muncă

    Prima zi la un nou loc de muncă poate fi printre cele mai memorabile din întreaga viaţă. Specialiştii în resurse umane spun că de regulă este necesară o perioadă de adaptare, iar pentru fiecare acest interval poate varia între 6 luni şi un an, în funcţie de mai mulţi factori.

    “Cei mai mulţi dintre noi ne aducem aminte de prima zi de la fiecare loc de muncă din pricina stresului provocat de grija pentru prima impresie,” spune Lynn Taylor, autorul cărţii “Imblânzirea tiranului de la birou: cum să gestionezi comportamentul copilăresc al şefului pentru a-ţi dezvolta cariera”, relatează Business Insider. Tot ea spune că stresul provocat de prima zi la un nou loc de muncă poate fi redus prin planificarea atentă a acesteia.

    David Parnell, consultant în domeniul legal şi expert în comunicare, spune că este uşor şi tentant să te laşi pe mâinile celor de la resurse umane, care fac binecunoscutul tur al firmei, în prima zi de muncă. Este o zi în care cel mai adesea noul angajat trebuie să completeze formulare, să urmărească diverse filmuleţe de prezentare şi să cunoască oameni, “in general nu sunt situaţii în care se face apel la responsabilităţi reale legate de noua poziţie. Dar o poziţie pasivă în loc de una proactivă ar fi o greşeală”.

    Iată cteva lucruri despre care experţii în domeniu spun că este bine să fie făcute în prima zi de muncă.

    1. pregătiţi-vă şi adresaţi întrebări. Deşi prima zi la locul de muncă este destinată în principal acumulării de cât mai multe informaţii noi, ar trebui sa puneţi întrebări, de pildă managerilor pe care este posibil să-i întâlniţi. Este bine să pregătiţi aceste întrebări din timp.
    2. pregătiţi o prezentare despre propria persoană, prezentare care nu ar trebui să fie mai lungă de 30 de secunde.
    3. ajungeţi mai devreme, dar intraţi în clădire doar la momentul programat. Este recomandat să vă planificaţi să ajungeţi cu 15 minute mai devreme, astfel încât factori neprevăzuţi să nu vă deterimine să întârziaţi.
    4. fiţi relaxat. “Asiguraţi-vă că sunteţi odihniţi, pregătiţi şi ajungeţi la timp. Odată aceste lucruri realizate, trebuie să savuraţi momentul.”
    5. zâmbiţi. Contează foarte mult prima impresie, aşa că o strângere de mână şi un zâmbet sunt varianta optimă în momentul în care faceţi cunoştinţă cu noii colegi.
    6. vorbiţi cu cât mai mulţi oameni. Stabilirea unor relaţii colegiale bune este punctul excelent de plecare într-o colaborare.
    7. aflaţi unde se află lucruri diverse – de la săli de şedinţe la toalete, unde stă şeful samd.
    8. nu vă străduiţi prea tare. Dorinţa de a impresiona pozitiv poate avea efectul opus.
    9. nu refuzaţi invitaţia la masă.
    10. nu săriţi peste sesiunile de training.

  • Părintele avocaturii de business

    Gheorghe Muşat a fondat în urmă cu un sfert de secol casa de avocatură care îi poartă numele şi care de-a lungul anilor s-a menţinut în topul firmelor de profil. Evaluând parcursul profesional, Gheorghe Muşat consideră că nu ar face mari schimbări.

    A fost unul dintre puţinii specialişti care au pariat pe avocatura de business la începutul anilor 1990, a mizat pe tineri şi spune că ar schimba doar câteva personaje cu care nu şi-ar mai dori să aibă de-a face. Cum a ales profesia, apoi calea antreprenoriatului, care au fost principalele momente din istoria firmei şi care sunt perspectivele dezvoltării domeniului în continuare, a povestit pentru Business Magazin.

    Gheorghe Muşat nu se consideră un om de afaceri sau antreprenor: „Am fost şi rămân un avocat de afaceri, iar firma Muşat & Asociaţii – deşi o organizaţie de tip corporatist – este o societate de avocaţi şi nimic altceva”, se autodescrie el în interviul acordat revistei Business Magazin. Înfiinţată în urmă cu mai bine de 25 de ani, concomitent cu începuturile avocaturii de business din România, firma Muşat & Asociaţii se află în top trei pe segmentul avocaturii de business, piaţă estimată la o valoare anuală de circa 180 de milioane de euro. Într-un sfert de secol, firma lui Gheorghe Muşat a generat, prin oamenii care i-a dat, o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România.

    Firma a evoluat de la patru avocaţi la 100 în prezent, evoluţie direct proporţională cu a firmelor din portofoliu – peste 3.500 de clienţi, majoritatea companii comerciale, atât locale, cât şi străine. Gheorghe Muşat se autocaracterizează prin prisma a trei coordonate: „Ca avocat, lucrez cu pasiune, cu entuziam, consider lipsa de entuziasm un sentiment apăsător, la fel şi absenţa bucuriei pentru ceea ce faci”. În viaţa privată, balansează neîncetat între raţiune şi afecţiune, acţiune şi contemplaţie şi este într-o permanentă căutare a armoniei. „Armonie în familie, în relaţia cu prietenii, în relaţia cu cei din jurul meu şi cu lumea înconjurătoare în general.” Cât priveşte politica, este un om de centru: oscilează între liberalism şi social-democraţie: „un liberalism conservator şi o social-democraţie în centrul căreia se află binele comun şi valorile umane”.

    Pentru Gheorghe Muşat, alegerea profesiei a fost uşoară, un fel de dragoste la prima vedere; îşi aminteşte că era în anul II de liceu, în Olteniţa, când a văzut filmul „Procesul de la Nürnberg”. Atât de mult l-a fascinat personajul jucat de Maximilian Schell, un avocat care în film îl apăra pe fostul ministru nazist al justiţiei (interpretat de actorul Burt Lancaster), încât a văzut filmul de vreo 10 ori în decurs de câteva zile. „M-au impresionat pasiunea şi devotamentul avocatului în a-şi apăra clientul, probabil că şi povestea în sine. Acel film a fost pentru mine ca o iluminare”, rememorează Gheorghe Muşat momentul în care i s-a hotărât cariera. Disputa dintre avocat şi procuror, ritualul procesului de judecată l-au impresionat realmente „şi am spus: «Asta vreau să fiu: avocat»”.

    Din clipa aceea, nu şi-a dorit nimic altceva decât să fie avocat. Gheorghe Muşat mărturiseşte că, în acea etapă a vieţii, de adolescent crescut la ţară, provenit dintr-o familie de ţărani plugari, nu ştia ce înseamnă profesia de avocat şi nici că exista o astfel de profesie. „Mai toţi colegii mei de liceu voiau să devină ingineri (era vremea marii industrializări ceauşiste), unii voiau să fie metalurgi, alţii chimişti, petrolişti, constructori etc. Toţi erau îndrăgostiţi de perspectiva inginerească, iar eu, întrebat fiind de profesori, nu aveam altă alegere decât cea de inginer agronom…” Venea de la sat, făcuse în copilărie toate muncile câmpului, astfel că „alegerea” sa era credibilă. „Eram deci agronomul liceului. Asta până într-o după-amiază de primăvară, când la unicul cinematograf din Olteniţa au adus filmul „Procesul de la Nürnberg“, pe care l-am văzut şi revăzut cu bucuria celui care şi-a găsit rostul.” Această bucurie nu a fost însă împărtăşită şi de părinţii lui, ale căror posibilităţi materiale, ca ţărani agricultori, erau cu mult sub cele necesare pentru a-l întreţine la Facultatea de Drept, iar efortul de a-l susţine în liceu era deja mult peste puterile lor. „Dar asta este altă poveste”, conchide avocatul, fără să ofere detalii despre cum a reuşit să-şi convingă părinţii de alegerea sa.

    Ideea construirii unei firme de avocaţi s-a născut pentru Gheorghe Muşat încă din ianuarie 1990. Aceasta se întemeia, pe de o parte, pe existenţa de atunci a unui anumit model pe piaţa occidentală, iar pe de altă parte, din convingerea lui că într-o economie liberă, după Revoluţia din decembrie ’89, rolul avocatului urma să cunoască schimbări substanţiale, după modelul experienţei vestice. Cei care au pariat la începutul anilor 1990 pe avocatura de afaceri au fost însă foarte puţini; pot fi număraţi pe degete, spune avocatul. „În 1990, mai toţi avocaţii practicau drept penal, dreptul familiei şi puţin drept civil. Puţin sau deloc dreptul afacerilor. Să nu uităm că prin anii ’90–’93 erau oameni care încă credeau că în România nu se va instala capitalismul, sau, în orice caz, nu acela de tip european. Să ne amintim de partidul unic al lui Iliescu, de mineriade sau de sloganul «Nu ne vindem ţara»”.

    Avocatul spune că încă de atunci, nu a avut nicio îndoială că România va cunoaşte schimbări radicale, că avocatura de afaceri din perioada interbelică va reînvia şi că, mai devreme sau mai târziu, vor apărea şi în România case de avocaţi după modelul celor din vest. „Nu eram mulţi avocaţi care împărtăşeam acest optimism. Cu trecerea timpului însă, au început să apară din ce în ce mai mulţi care au pornit pe acest drum. Din acest punct de vedere, aş spune că Muşat & Asociaţii a fost un fel de crucişător al avocaturii de business din România.”

    Gheorghe Muşat povesteşte cum avocatura de afaceri din România a fost astfel pusă pe harta lumii de o mână de avocaţi din generaţia anilor ’80. „Au crezut în libertate şi economia de piaţă şi au construit în jurul lor echipe de avocaţi profesionişti, capabile să rivalizeze cu marile firme din Europa. Ei au fost pionierii şi pilonii pe care s-a dezvoltat piaţa avocaturii de astăzi.”

  • Dacă ai marketing de business, restul nu contează

    Care este lecţia pe care aţi învăţat-o din criză? O întrebare simplă pusă unor executivi şi antreprenori români care au pe mână sute de milioane sau miliarde de euro, de a căror decizii depinde soarta unor afaceri şi care au participat la o dezbatere organizată de Reff&Asociaţii / ZF 10 ani de business: creşterea explozivă, criză, noua normalitate.

    Siminel Andrei, cel mai vechi manager al unui fond de investiţii care operează în România, NCH Capital, spune fără să clipească: marketingul este esenţa business-ului, nu HR-ul, nu accountingul, nu partea de legal (juridic); contează cel mai mult cum te poziţionezi pe piaţă, faţă de competiţie. Cei care au făcut marketing inteligent în criză au rezistat. El nu a spus nimic de partea de vânzări, dar probabil că acest subiect nu ar fi schimbat ideea lui.

    Tocmai la acest capitol, marketing de business, România, antreprenorii români, executivii români, directorii români, până la urmă noi toţi, stăm cel mai prost.

    Marketing-ul de business nu înseamnă publicitate, ci acel serviciu, departament, care cercetează continuu piaţa, identifică trendurile, ce-i în mintea consumatorilor şi ce aşteaptă să găsească pe piaţă. Mai mult, marketingul de business înseamnă ca la finalul unui studiu cineva să vină cu o idee care poate să fie pusă în practică, nu cu nişte concluzii care sunt cel mai uşor de tras.

    Cei mai mulţi dintre noi credem că marketing-ul înseamnă o reclamă pe TV sau pe net şi apoi aştepţi să vină vânzările.
    Dacă nu vin, prima reacţie este că vânzătorii nu sunt buni, nu s-a făcut publicitate suficientă, puterea de cumpărare este scăzută, oamenii nu au bani, etc.

    Puţin îşi pun problema dacă acel produs sau serviciu era cerut de consumatori, dacă era în mintea lor ca o necesitate, respectiv ceva ce căutau.
    Ce vrea să spună Siminel Andrei este că în criză mulţi s-au trezit cu produsele neadaptate la noua piaţă, la noua cerinţă a consumatorilor şi la noii bani din buzunar.

    După ’90, toate fabricile din România s-au trezit faţă în faţă cu noua piaţă, cu invazia importurilor, cu pretenţiile clienţilor. Cele mai multe nu au făcut faţă pentru că produsele şi serviciile erau neadaptate, aveau un cost prea mare, nu aveau marketing, nu aveau vânzări. La conducerea acelor companii erau într-un fel sau altul aceeaşi oameni care au ridicat fabricile în perioada comunistă, fabrici cu care ne mândream.
    De fapt, fabricile erau total în afara pieţei, pentru că piaţa era un sistem centralizat, fără costuri, fără venituri, fără cerere reală, şi funcţionau numai pe baza obligaţiei de a face ceva.

    Chiar şi acum, după 26 de ani, în care am văzut multe în faţa ochilor, în care am traversat şi perioade de boom şi perioade de criză, nu punem marketing-ul, clientul, necesitatea şi interesul lui pe primul plan.
    În piaţă au venit hipsteri, dar tiparul cămăşilor, hainelor, pantalonilor sunt de multe ori ca în anii ’90. Generaţia millennials nu vrea să poarte aceeaşi rochie peste două luni şi de aceea nu-şi bate capul cu materialul, ci cu tăietura, cu culorile, cu accesoriile.

    În acest moment, în străinătate începe să câştige teren un nou concept – „shrinkflation”, respectiv reducerea ambalajului, a gramajului produselor, păstrând acelaşi preţ. Reducerea gramajului la tabletele Toblerone acum o lună a stat pe prima pagină a tuturor ziarelor din întreaga lume.

    Toate companiile îşi pun problema cum să-şi îmbunătăţească rezultatele financiare în condiţiile în care concurenţa este crâncenă, preţul produselor nu poate fi crescut pentru că clienţii resping imediat acest lucru, având acces non-stop la informaţie, iar întreaga lume se confruntă cu deflaţie în ciuda tipăririi de bani.
    Reducerea gramajului nu este ceva nou, dar începe să fie cuvântul de ordine în consum, în încercarea companiilor de a face faţă scăderii preţurilor cerute de mintea consumatorilor.

    Până la urmă, de la marketing începe tot, de la feeling-ul pentru realizarea unui produs până la tonele de studii de cercetare.
    Cât înseamnă feeling, instinct, observare primitivă şi cât înseamnă research, corporaţie, şedinţe întregi este de discutat.
    În urmă cu două săptămâni a murit, la 98 de ani, Michael James Delligatti, cel care a inventat Big Mac-ul, produsul care a definit decenii întregi McDonald’s şi care i-a adus succesul şi poziţionarea în piaţă. Conducerea de atunci a McDonald’s, din anii ’60, nu a crezut în acel produs, aşa cum a crezut Delligatti, cel care avea o franciză McDonald’s. Dorinţa de a creşte, de a aduce ceva nou, de a schimba lucrurile a fost mai puternică decât corporaţia.

    Dacă tragem linie şi adunăm, marketing-ul poate fi mai puternic decât produsul în sine, ceea ce este greu să acceptăm.
    La aceeaşi dezbatere, Siminel Andrei, care are în acest moment sub administrare Vel Pitar, cel mai mare producător de pâine, Libra Bank, reţeaua de magazine WinMarkt (fostele Romarta) şi multe alte sute de mii de metri pătraţi de terenuri, a mai spus un lucru extrem de valabil, tot ca o lecţie a crizei: trebuie să vinzi cât sunt clienţi. Asta apropo de antreprenorii români care nu şi-au adaptat preţul afacerilor înainte de criză la ceea ce voia, ce era dispus şă plătească un cumpărător. Din păcate, apoi a venit criza şi nu mai era niciun cumpărător, iar multe business-uri s-au prăbuşit. Gândiţi-vă la Ioan Ciolan, proprietarul reţelei Ambient care a avut pe masă o ofertă de 100 de milioane de euro. Acum este în insolvenţă.

    Deci două lecţii ale crizei: totul este marketing de business şi vinde când ai clienţi.

  • Metoda de a face bani care este la îndemâna oricui şi pe care foarte puţini o folosesc

    “Dacă vrei să fii bogat, tot ceea ce trebuie să faci este să iei decizia de a face ceva ce majoritatea oamenilor nu fac”, scrie David Bach, care a devenit miliardar la vârsta de 30 de ani, în cartea sa “The Automatic Millionaire”, informează Business Insider.

    Decizia în cauză este aceea de a te plăti pe tine primul. “Ceea ce majoritatea oamenilor fac atunci când câştigâ un dolar este să-i plătească pe cei din jur primii. Îşi plătesc chiria, ratele, factura la telefon, taxele etc.”, spune Bach.

    “Motivul pentru care cred ca au nevoie de un buget este acela de a-i ajuta să ştie cât trebuie să plătească ca la sfârşitul lunii, anului să vadă câţi bani mai au pentru ei”, completează el.

    O mentalitate care nu este benefică, este de părere David Bach. “Nimic nu o să te ajute să fii bogat până când nu o să te plăteşti pe tine primul. Când câştigi primul dolar trebuie să te plăteşti pe tine”

    Astfel Bach recomandă ca oamenii să pună deoparte 10% din câştigul brut într-un cont de economii. “O să fii uimit cât de uşor este să trăieşti cu bani mai puţini. Nu ai cum să cheltuieşti ceea ce nu ai”, încheie el

  • Premieră: Ajutoare de stat pentru stimularea investitorilor de tip „business angels”

    Guvernul a stabilit joi, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiţii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

    Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilităţi fiscale pentru persoanele fizice care investesc în societăţi, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels.

    Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanţare de risc, sub forma investiţiilor de capital în numerar la societăţile în care investitorii aleg să investească. Investiţia efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilităţi fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunţarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei sibieni plătesc facturi de 2 miliarde de euro anual

    Soluţia de facturare şi gestiune Smart Bill a lansat  în parteneriat cu procesatorul de plăţi electronice NETOPIA mobilPay, opţiunea de plată online a facturilor şi proformelor emise de clienţii săi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Lansat în 2007 de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, Smart Bill este în prezent cel mai utilizat program de Facturare şi Gestiune de pe piaţa din România, fiind utilizat de 40.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Smart Bill se adresează unei plaje mari de clienţi, de la PFA-uri, companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business, iar prin intermediul său se emit lunar peste 1.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.

    Prin opţiunea de plată online, peste 40.000 de afaceri din România, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum comerţ şi servicii, pot încasa prin plata cu cardul, online sumele aferente documentelor de plată emise. 

    „Cash flow-ul este critic pentru orice afacere, iar prin această nouă facilitate Smart Bill adresează exact durerea încasării la timp a facturilor, problemă cu care se confruntă un număr mare de firme din România. Practic facturile şi proformele pot conţine un link de plată, iar prin apăsarea acestuia clientul este dus într-o pagină securizată mobilPay unde poate plăti direct cu cardul. În cazul proformelor, în urma plăţii se poate emite automat şi factura, care va fi marcată ca şi încasată în Smart Bill. Estimăm că în următoarele luni, plata online cu cardul a facturilor şi proformelor va creşte semnificativ”, spune Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    Principalul beneficiu al opţiunii de plată dezvoltate de Smart Bill şi NETOPIA mobilPay constă în faptul că, odată activată, companiile îşi cresc considerabil şansele de încasare mai rapidă a documentelor emise, tocmai pentru că acestea pot fi achitate cu cardul oricând, online, rapid, sigur, cu economie de resurse şi timp.

    „Tot ceea ce face NETOPIA mobilPay se bazează pe inovaţie, simplificare şi mobilitate. Plata online a documentelor fiscale este normalitatea pe care ar trebui să o adopte orice business din ţară, indiferent de dimensiuni sau domeniu de activitate”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Cele peste 1 milion de facturi şi proforme emise lunar de utilizatorii Smart Bill pot conţine butonul de plată care face o trimitere directă către pagina de plată mobilPay, unde se pot achita cu cardul, online. De asemenea, rapoartele de facturi şi încasări se actualizează după fiecare emitere automată a documentelor de plată.

    Pentru a avea acces la noul serviciu, comercianţii, clienţi Smart Bill, au la dispoziţie, automat, posibilitatea de a activa încasarea facturilor şi proformelor prin plată online cu cardul. Odată activată opţiunea, aceştia sunt înrolaţi în platforma NETOPIA mobilPay şi pot încasa instant documente fiscale, achitate online, cu cardul, de către clienţi sau parteneri.

    În 2014, compania sibiană Intelligent IT, furnizorul programului Smart Bill, a lansat versiunea de facturare cloud, un punct important în dezvoltarea pe termen lung a brandului. Doi ani mai târziu, Smart Bill îşi completeaza portfoliul de servicii cloud cu opţiunea Gestiune Cloud.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească. Peste 4.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile NETOPIA: plăţi mobile, cu cardul, cash şi Bitcoin. În 2013, compania a lansat avangarda plăţilor mobile, offline şi online, mobilPay Wallet.

  • Libra Internet Bank deschide prima sucursala “International Desk”, ajunge la 48 de unităţi

    Libra Internet Bank a anunţat deschiderea unei noi sucursale Large Corporate, dedicata companiilor cu cifra de afaceri de peste 40 milioane lei pe an. 

    Noua sucursala va fi amplasata in zona Dorobanti din Bucuresti si va deservi clientii din comunitatea de afaceri israeliena din Romania, respectiv cea greceasca. Pentru acest tip de clienti Libra Internet Bank a infiintat de-a lungul timpului linii de business dedicate: Israeli Desk si Greek Desk.

    “Prin infiintarea diviziei Large Corporate, la inceputul anului 2012, Libra Internet Bank a reusit sa vina in intampinarea companiilor mari cu produse de calitate si solutii de finantare diversificate pentru dezvoltarea afacerii. Anul acesta venim cu o noutate si deschidem prima sucursala International Desk din cadrul Libra Internet Bank, prin care urmarim sa fim cat mai aproape de comunitatea oamenilor de afaceri straini. Avem incredere in potentialul acestei piete si ne dorim sa oferim cele mai bune servicii pentru clientii din aceasta zona”, a declarat Selcuk Senkaya, Senior Manager, coordonator Divizie Large Corporate & International Desk.

    Prin deschiderea noii sucursale, reteaua LIBRA INTERNET BANK ajunge la un numar de 48 de unitati teritoriale in Romania.

  • Trei sibieni plătesc facturi de 2 miliarde de euro anual

    Soluţia de facturare şi gestiune Smart Bill a lansat  în parteneriat cu procesatorul de plăţi electronice NETOPIA mobilPay, opţiunea de plată online a facturilor şi proformelor emise de clienţii săi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Lansat în 2007 de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, Smart Bill este în prezent cel mai utilizat program de Facturare şi Gestiune de pe piaţa din România, fiind utilizat de 40.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Smart Bill se adresează unei plaje mari de clienţi, de la PFA-uri, companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business, iar prin intermediul său se emit lunar peste 1.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.

    Prin opţiunea de plată online, peste 40.000 de afaceri din România, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum comerţ şi servicii, pot încasa prin plata cu cardul, online sumele aferente documentelor de plată emise. 

    „Cash flow-ul este critic pentru orice afacere, iar prin această nouă facilitate Smart Bill adresează exact durerea încasării la timp a facturilor, problemă cu care se confruntă un număr mare de firme din România. Practic facturile şi proformele pot conţine un link de plată, iar prin apăsarea acestuia clientul este dus într-o pagină securizată mobilPay unde poate plăti direct cu cardul. În cazul proformelor, în urma plăţii se poate emite automat şi factura, care va fi marcată ca şi încasată în Smart Bill. Estimăm că în următoarele luni, plata online cu cardul a facturilor şi proformelor va creşte semnificativ”, spune Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    Principalul beneficiu al opţiunii de plată dezvoltate de Smart Bill şi NETOPIA mobilPay constă în faptul că, odată activată, companiile îşi cresc considerabil şansele de încasare mai rapidă a documentelor emise, tocmai pentru că acestea pot fi achitate cu cardul oricând, online, rapid, sigur, cu economie de resurse şi timp.

    „Tot ceea ce face NETOPIA mobilPay se bazează pe inovaţie, simplificare şi mobilitate. Plata online a documentelor fiscale este normalitatea pe care ar trebui să o adopte orice business din ţară, indiferent de dimensiuni sau domeniu de activitate”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Cele peste 1 milion de facturi şi proforme emise lunar de utilizatorii Smart Bill pot conţine butonul de plată care face o trimitere directă către pagina de plată mobilPay, unde se pot achita cu cardul, online. De asemenea, rapoartele de facturi şi încasări se actualizează după fiecare emitere automată a documentelor de plată.

    Pentru a avea acces la noul serviciu, comercianţii, clienţi Smart Bill, au la dispoziţie, automat, posibilitatea de a activa încasarea facturilor şi proformelor prin plată online cu cardul. Odată activată opţiunea, aceştia sunt înrolaţi în platforma NETOPIA mobilPay şi pot încasa instant documente fiscale, achitate online, cu cardul, de către clienţi sau parteneri.

    În 2014, compania sibiană Intelligent IT, furnizorul programului Smart Bill, a lansat versiunea de facturare cloud, un punct important în dezvoltarea pe termen lung a brandului. Doi ani mai târziu, Smart Bill îşi completeaza portfoliul de servicii cloud cu opţiunea Gestiune Cloud.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească. Peste 4.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile NETOPIA: plăţi mobile, cu cardul, cash şi Bitcoin. În 2013, compania a lansat avangarda plăţilor mobile, offline şi online, mobilPay Wallet.

  • Comerţul online din România a crescut de trei ori în ultimii cinci ani

    Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

    Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

    „2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro