BusinessMagazin

Tag: banci

  • Ignatul PIGS: cine urmeaza dupa Grecia si Irlanda?

    Europa are din nou probleme. De fapt, Europa are cam aceleasi
    probleme pe care le avea si in primavara, cand, ca sa faca uitata
    tragedia Greciei, Comisia Europeana a alcatuit impreuna cu Fondul
    Monetar International un pachet de garantii de 750 de miliarde de
    euro, pus preventiv la dispozitia statelor care s-ar mai confrunta
    cu crize de credibilitate pe pietele financiare. De data aceasta,
    problemele au iesit la suprafata prin Irlanda, indemnata insistent
    de marile puteri ale zonei euro sa ceara asistenta financiara
    internationala de circa 85 de miliarde de euro, pentru a mai
    compensa din povara creata pentru finantele sale publice de efortul
    salvarii unor banci minate din temelii de spargerea balonului
    imobiliar.

    Ca era inevitabil imprumutul s-a vazut din majorarea zi de zi pe
    piata financiara a primelor de risc pentru indatorarea Irlandei,
    exact ca si in cazul Greciei, pana la limita de unde a inceput sa
    afecteze tot mai serios valoarea euro. Unii formuleaza aceasta
    situatie spunand ca “speculatorii ataca zona euro prin Irlanda, asa
    cum au atacat-o in primavara prin Grecia”; altii, mai diplomati, ar
    spune ca “pietele financiare penalizeaza indisciplina fiscala a
    celor mai slabe state din zona euro”. Indiferent cum ar descrie
    lucrurile insa, deznodamantul e acelasi – apelul la FMI, care vine
    cu aceeasi trusa de doctorii amare cu care colinda Europa de la
    sfarsitul lui 2008, cand a vizitat pentru prima data Letonia.

    Intr-un raport din 22 noiembrie, FMI sustine ca zona euro (din
    care fac parte toate cele cinci tari cu probleme de indatorare,
    denumite colectiv PIIGS de analistii rautaciosi – Grecia, Irlanda,
    Portugalia, Irlanda si Italia) trebuie sa creasca ocuparea si
    eficienta fortei de munca si sa creeze concurenta veritabila in
    comert si pe pietele de energie si transport. Adica, printre
    altele, sa renunte la beneficiile sociale generoase, sa
    liberalizeze piata muncii asa incat sa stimuleze angajarea
    tinerilor, revenirea la lucru a somerilor si a femeilor si sa
    devina cat de competitive pot (nu, nu prin deprecierea voita a
    euro). Aceasta pare, intr-adevar, filozofia momentului in Europa,
    inclusiv pentru tarile care nu sunt tinute de acorduri cu FMI, ci
    doar lovite de criza: nu altceva recomanda, de pilda, guvernul
    britanic sau cancelarul german Angela Merkel.

    Dar si structura economiilor la care ar trebui sa se aplice
    reformele respective, si diferentele culturale dintre societatile
    europene contrazic ideea de mars unitar si creeaza tensiuni care se
    reflecta in increderea in moneda euro. Pentru ca euro sa fie, spre
    exemplu, la fel de bun pentru Grecia pe cat este pentru Germania ar
    trebui ca si cresterea economica, si deficitele externe, si
    inflatia din ambele state sa fie sincronizate. Asa ceva nu se
    intampla, asa incat statele cu productivitate crescuta acumuleaza
    excedente bugetare (16,8 miliarde de euro in 2010 in Germania), iar
    cele cu productivitate scazuta acumuleaza deficite. Scenariul se
    intampla pe continent, spun analistii, inca de prin anii ’80, de
    cand nordul bogat s-a decuplat tot mai mult de restul plutonului,
    din care acum se selecteaza victimele de sacrificat pe altarul
    pietelor financiare.

    Decuplarea parea un fapt depasit gratie beneficiilor UE si apoi
    ale zonei euro; am auzit cu totii ani in sir povestile despre tari
    ca Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia care s-au ridicat din
    saracie cu bani europeni, cu munca multa si ieftina si in cele mai
    fericite cazuri cu taxe scazute. Irlanda a ajuns fostul “tigru
    celtic”, invidiat de intreaga Europa – Thomas Friedman,
    editorialistul de la The New York Times, o cataloga in 2007 drept
    “a doua cea mai bogata tara din Europa”. La jumatatea lui noiembrie
    curent, insusi directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, dadea
    asigurari ca Dublinul “se poate descurca” fara ajutorul
    institutiilor financiare internationale. Atunci ce i-a lovit si de
    ce tocmai acum?

  • Irlanda se imprumuta de aproape 70 mil. euro de la 19 tari europene si de la FMI

    Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
    beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
    pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
    miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
    primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
    pe care le va folosi in functie de necesitati.

    Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
    totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
    contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
    prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
    Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
    acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
    legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
    externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in

    comunicat    .

    Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
    forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
    programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
    prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
    Strauss-Kahn    , seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
    solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
    Fondului in decembrie.


    Marea Britanie     este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
    de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
    banci.

    Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
    5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
    acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
    (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
    mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
    miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.

    Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
    mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
    care toate creditele expira peste 3 ani.

    “Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
    a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
    confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
    acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
    financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
    declarat premierul
    Brian Cowen    . Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
    ajuns si la 9%.

    Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
    miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
    in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
    septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
    investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
    scopul recapitalizarii bancilor”.

    Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
    un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
    bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
    3% din PIB.

    Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
    ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
    datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
    unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
    din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
    stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
    asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
    zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
    bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
    ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
    Grecia si Irlanda.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”

  • Calitatea activelor bancare in tari ca Romania sau Ungaria, motiv semnificativ de ingrijorare – Fitch

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, cea mai slaba calitate
    a activelor bancare este concentrata insa nu in aceste tari, ci in
    Kazahstan, Ucraina, Letonia si Lituania. In unele dintre pietele
    estice, noteaza Fitch fara a nominaliza vreuna, inclusiv
    rezultatele financiare inainte de calcularea provizioanelor au
    inceput sa fie marcate de performanta slaba a activelor si de
    reducerea gradului in care institutiile se bazeaza pe resurse din
    afara, atrase prin imprumuturi.

    Ponderea creditelor bancare in PIB, raportul intre credite si
    depozite si volumul imprumuturilor in valuta raman ridicate in
    anumite piete din regiune, constata agentia, toate acestea fiind
    indicii ale potentialului de risc in sistemul bancar. Cu toate
    acestea, afirma Fitch, cele mai multe dintre pietele emergente,
    inclusiv cele din Europa de Est, au perspectiva de rating stabila,
    reflectand tendintele actuale si gradul de risc. Romania are
    calificativul BB+ cu perspectiva stabila pentru indatorarea pe
    termen lung, calificativ confirmat de Fitch in august 2010.

    Raportul Fitch vine dupa ce, la sfarsitul lui octombrie, analistii
    agentiei apreciau ca bancile din Romania, Ungaria si Bulgaria sunt
    cele mai vulnerabile din Europa de Est la o eventuala reintoarcere
    a crizei financiare, pentru ca volumul imprumuturilor neperformante
    ramane ridicat, iar lipsa cresterii economice limiteaza
    creditarea.

    “Bancile nu au o situatie prea buna, in termeni de calitate a
    activelor – in Romania, intr-o anumita masura in Ungaria si intr-o
    masura mai mica in Bulgaria. Bancile din aceste trei tari prezinta,
    de asemenea, vulnerabilitati din cauza dezechilibrelor din
    economie”, declara Michael Steinbarth, senior director al Fitch
    Londra, intr-un interviu pentru Bloomberg. La aceasta situatie contribuie
    ponderea mare a creditelor in valuta acordate, impactul disparitiei
    boomului imobiliar si o anumita dependenta fata de finantarea din
    partea grupurilor-mama din Vest, inclusiv a celor din Grecia in
    cazul bancilor din Bulgaria si Romania, adauga Steinbarth.

    Proportia creditelor neperformante ajunsese in iunie la 12,6% in
    Bulgaria si 7,5% in Ungaria. In ce priveste Romania, in ultimul
    raport asupra stabilitatii financiare, publicat la sfarsitul lui
    august, BNR constata ca rata creditelor neperformante a crescut in
    perioada decembrie 2008 – iunie 2010 de la aproape 1% la 8,9%
    pentru portofoliul bancar privind companiile, respectiv de la 0,8%
    la 4,5% pentru portofoliul privind sectorul populatiei. “Ponderea
    ridicata a activelor imobiliare in bilantul firmelor si al
    populatiei genereaza preocupari privind implicatiile posibilei
    scaderi in continuare a preturilor la aceste active”, afirma banca
    centrala.

  • Revista presei economice din Romania


    Romanii taie cu 9% cheltuielile     pentru alimente, bautura si
    tigari, sustine Gandul, citand estimari care afirma ca daca
    anul trecut, la casele magazinelor ajungeau circa 22 de miliarde de
    euro, anul acesta suma va fi mai redusa cu 2 miliarde. Firmele care
    depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate
    pe baza rezultatelor obtinute la proiecte similare din ultimii
    cinci ani si in urma unui audit financiar pe ultimii trei
    ani.


    Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn    , a declarat la un post
    de televiziune elvetian ca pentru tari ca Romania, Ungaria, Grecia
    sau Irlanda, incetarea de plati este iminenta daca nu aplica
    “politici dure”, consemneaza Adevarul. Transportatorii
    rutieri sunt furiosi din cauza cresterii cu pana la 50% a taxei de
    inmatriculare, motivand ca masinile se strica repede din cauza
    drumurilor, iar piata second-hand europeana devine inaccesibila
    odata cu majorarea taxei auto.


    Mai are Romania nevoie de euro?     se intreaba Romania
    Libera    , caci corsetul euro se dovedeste prea larg pentru
    economiile puternice, prea strans pentru cele indisciplinate
    bugetar si prea scump pentru cele ca Romania, care asteapta sa fie
    admise. Pensiile din sistemul public vor fi inghetate la valorile
    actuale in 2011, iar contributiile de asigurari sociale percepute
    angajatorului si angajatului nu vor scadea sub nivelul actual,
    conform proiectului de buget.

    Proiectele de productie a energiei din surse regenerabile din
    Romania prezinta multe riscuri in ceea ce priveste impactul asupra
    mediului si din cauza exproprierilor ori a avizelor, sustine

    Banca Europeana de Investitii    , citata de Evenimentul
    Zilei    . Astazi este termenul-limita pana la care firmele
    romanesti trebuie sa depuna la Fisc declaratiile aferente lunii
    octombrie, fara sa plateasca amenda, companiile mari si mijlocii
    fiind obligate sa le transmita online.


    Bursa de Valori     a debutat in 1995 cu mai putin de zece companii
    listate, dar a ajuns in trei ani sa adune peste 120 de emitenti, la
    care s-au adaugat peste 5.500 de companii de pe RASDAQ; acum insa,
    scrie Ziarul Financiar, pe Bursa sunt 74 de companii, iar
    RASDAQ mai numara doar 1.300. Bancile au traversat trimestrul al
    treilea fara miscari majore de reducere a retelelor, iar media
    salariala raportata la banca centrala a ramas la peste 3.000 de lei
    net.

  • Isarescu: Romanii sunt cei care au indatorat Romania si nu bancile comerciale

    “3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate.
    Raspunsul meu este transant: este clar ca decizia de indatorare a
    fost democratica (… ) Numai in 2007-2009 s-au cumparat un milion
    de masini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred ca la intrebarea
    cine a indatorat Romania trebuie sa avem in vedere acest lucru.
    Bancile au fost intermediari, putem spune ca i-au ademenit (…),
    dar nu s-au imprumutat ele ca sa indatoreze Romania, s-au imprmutat
    romanii”, a spus Isarescu la seminarul “Forumul bancar” organizat
    de FinMedia la BNR. El a spus ca din cele 22 de miliarde euro
    atrase din strainatate de bancile comerciale majoritatea sumelor a
    fost dirijata catre creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cand iti sterge banca datoriile. Care este diferenta dintre persoane fizice si firme

    “Bancile private nu fac filantropie. Asemenea cazuri vor aparea
    doar izolat, iar institutiile de credit se vor asigura ca au
    epuizat toate metodele de recuperare a creantelor. Vor executa
    garantiile si vor urmari restul patrimoniului. Doar daca vor
    considera ca aloca mai multe resurse in acest proces decat suma de
    recuperat, vor lua in calcul o posibila stergere a datoriilor.
    Nimeni nu trage de o mata moarta”, a declarat pentru gandul
    consultantul financiar Bogdan Baltazar.

    O parere similara, cu privire la agentii economici de aceasta
    data, o exprima si Mirela Iovu, vicepresedinte CEC Bank. “Ne
    gandim, dar noi vorbim de niste bani aici. E putin probabil sa ma
    gandesc la o stergere a datoriilor inainte sa epuizez toate
    procedurile legale sa-mi recuperez creanta”, a spus, potrivit
    Mediafax, reprezentantul bancii de stat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    In lupta contra evaziunii fiscale, ANAF poate cere informatii fiscale despre
    romanii care detin proprietati in Franta, Ungaria si Moldova, in
    baza acordurilor bilaterale incheiate cu aceste tari, informeaza
    Gandul. Judetele cu cei mai multi someri sunt Mehedinti,
    Vaslui si Teleorman, una dintre explicatiile ANOFM pentru ratele
    inalte de neocupare fiind ca oamenii refuza sa munceasca, fiindca
    diferenta dintre indemnizatia de somaj si salariul oferit de
    patroni este prea mica.

    Potrivit raportului Paying Taxes 2011, realizat de PwC si citat de
    Evenimentul Zilei, o companie romaneasca trebuie sa plateasca 113 taxe
    pe an     si are nevoie de 222 ore anual pentru a completa
    declaratiile fiscale, pentru a le depune la diferite institutii si
    pentru a plati impozitele. Tot mai multi dezvoltatori imobiliari au
    lansat proiecte de locuinte economice si eficiente energetic, care
    utilizeaza materiale de constructie alternative la cele clasice –
    lemn, placi din fibre orientate sau otel.

    In loc sa creeze Electra si Hidroenergetica, statul roman ar trebui
    sa pastreze hidrocentralele si unitatile nucleare si sa vanda complexurile energetice si
    termocentralele    , pentru modernizarea acestora, sustine Doina
    Visa, senior operations officer pe probleme energetice al Bancii
    Mondiale, intr-un interviu pentru Adevarul. Gratie
    fiscalitatii mai prietenoase, Bulgaria a atras pana in prezent
    aproximativ 2.500 de companii din Romania, potrivit unei analize
    Reuters.

    Bancile continua sa practice dobanzi mari la depozite, desi au incasat peste
    441 mil. euro in primele noua luni de la grupurile-mama, scrie
    Romania Libera; mai mult, bancile atrag depozite in euro la cele
    mai mari dobanzi din Europa, ceea ce arata fie o nevoie acuta de
    lichiditati, fie dorinta de a acumula fonduri pentru creditare. Nu
    costul tratamentului, ci dotarile cabinetului si timpul de
    asteptare sunt pentru bucuresteni principalele criterii de alegere
    a unei clinici private.

    Cristian Burci decide intrarea in insolventa a celui mai mare angajator din Caracal, Romvag,
    din cauza blocajului financiar si a imposibilitatii de a plati
    datoriile catre furnizorii de materii prime si materiale, banci si
    bugetul de stat, anunta Ziarul Financiar. Oferta publica de
    vanzare de titluri derulata de fondul inchis de investitii iFond
    Gold, care da posibilitatea de a investi in proiectele aurifere ale
    Romaniei, a atras peste 2 mil. lei de la investitori, fiind
    subscrisa in totalitate.

  • De la inceputul anului, CEC Bank a restructurat 12% din totalul portofoliului de credite

    Gradul de provizionare a portofoliului de credite a crescut in
    luna septembrie la 8,21% fata de 5,99% in decembrie 2009. Ponderea
    soldului creditelor restante si indoielnice in totalul
    portofoliului de credite a crescut in luna septembrie la 6,23%,
    fata de 3,55% in decembrie 2009.

    Pana la sfarsitul lui septembrie, CEC Bank a restructurat 12,13%
    din totalul portofoliului de credite, din care circa 6,46% aferent
    creditelor pentru persoane fizice (2.178 credite in valoare de
    314,66 milioane de lei) si circa 18,07% aferent creditelor pentru
    companii si institutii (903 credite in valoare de 842,5 milioane de
    lei).

    Indicatorul de solvabilitate calculat la sfarsitul lunii septembrie
    2010 era de 17,82%, in scadere de la 18,40% cu un an in urma.
    Ponderea creditelor in totalul depozitelor era, la aceeasi data, de
    62,74%.

    Valoarea activelor era la aceeasi data de 19,019 miliarde de lei,
    in crestere cu circa 20% fata de nivelul din urma cu un an, bazata
    in special pe majorarea depozitelor atrase de la clienti cu circa
    16%, la 2,075 miliarde de lei, grosul cresterii venind de la
    companii, institutii si autoritati locale (un plus de 32%).

    CEC Bank a inregistrat la depozitele atrase de la clienti ritmuri
    superioare de crestere comparativ cu media sistemului bancar, in
    conditiile in care depozitele au crescut in septembrie 2010 cu mai
    mult de 10% (1,42 miliarde de lei) fata de sfarsitul anului 2009,
    ajungand la 15,2 miliarde de lei.

    Soldul total al creditelor acordate a crescut cu mai mult de 5%, la
    486 milioane de lei, in special pe seama celor acordate
    corporatiilor, care aproape s-au triplat, la 674 de milioane, si
    autoritatilor locale, cu 28%. In schimb, imprumuturile pentru
    persoane fizice au scazut cu peste 7%.

    Din punctul de vedere al destinatiei creditelor, cele mai multe
    acordate de la inceputul anului au vizat agricultura (8.770 credite
    noi in valoare de 610 milioane de lei) si IMM-urile (730 credite
    noi in valoare de circa 730 milioane de lei). Banca a finantat pana
    in prezent peste 5.042 proiecte eligibile pentru accesarea
    fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se
    ridica la peste 1.280 milioane lei. Capitolul fondurilor europene a
    devenit o prioritate mai ales dupa 1 iunie 2010, data de la care in
    toate sucursalele judetene functioneaza Birouri de Fonduri
    Europene. La creditele pentru cofinantarea proiectelor din fonduri
    europene, CEC Bank acorda dobanzi de baza reduse cu 0,5% la lei,
    respectiv 0,6% la valuta, fata de cele acordate in mod curent.

    CEC Bank, singura banca din top 10 aflata in proprietatea
    statului roman, avea la finele lui septembrie 1.215 unitati prin
    care isi derulau operatiunile 3,2 milioane de clienti. Reteaua de
    bancomate numara 896 de aparate, iar numarul de carduri active a
    depasit 830.000.