BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Lavrov: Legea americană privind sancţiunile ar putea “submina pentru mult timp” relaţiile cu Moscova

    Lavrov i-a transmis secretarului de Stat american John Kerry, în cadrul unei conversaţii telefonice, că această lege “care ameninţă Rusia cu noi sancţiuni poate submina pentru mult timp posibilitatea unei cooperări normale” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

    Preşedintele american a anunţat joi promulgarea unei legi care îi oferă posibilitatea de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar a precizat că nu intenţionează să le adopte deocamdată.

    Această lege autorizează de asemenea Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale, o eventualitate pe care Obama a refuzat-o până acum.

    Obama a indicat în mai multe reprize că ar considera contraproductivă impunerea unor sancţiuni americane suplimentare fără coordonare cu Uniunea Europeană.

    Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat joi că dacă gesturile Rusiei sunt cele aşteptate, nu vor mai fi necesare noi sancţiuni.

  • Lavrov: Legea americană privind sancţiunile ar putea “submina pentru mult timp” relaţiile cu Moscova

    Lavrov i-a transmis secretarului de Stat american John Kerry, în cadrul unei conversaţii telefonice, că această lege “care ameninţă Rusia cu noi sancţiuni poate submina pentru mult timp posibilitatea unei cooperări normale” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

    Preşedintele american a anunţat joi promulgarea unei legi care îi oferă posibilitatea de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar a precizat că nu intenţionează să le adopte deocamdată.

    Această lege autorizează de asemenea Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale, o eventualitate pe care Obama a refuzat-o până acum.

    Obama a indicat în mai multe reprize că ar considera contraproductivă impunerea unor sancţiuni americane suplimentare fără coordonare cu Uniunea Europeană.

    Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat joi că dacă gesturile Rusiei sunt cele aşteptate, nu vor mai fi necesare noi sancţiuni.

  • Donald Tusk: Uniunea Europeană trebuie să aibă o strategie pe “termen lung” în privinţa Rusiei

    “Avem nevoie de o strategie pe termen lung”, a declarat Tusk la finalul summitului european. “Aceasta va necesita planuri pe ani, nu doar pe săptămâni sau luni”, a spus el.

    Donald Tusk a insistat asupra faptului că UE trebuie să aibă o “poziţie unită şi comună” în criza ucraineană şi faţă de Moscova, reafirmând că Rusia este în prezent “problema noastră strategică”.

    Apreciind că Ucraina este “victima unei (…) invazii”, Tusk a afirmat că europenii trebuie “să meargă dincolo de un răspuns reactiv şi defensiv”. “Abordarea noastră trebuie să fie identică ambiţiilor şi potenţialului nostru. (…) Trebuie să ne regăsim încrederea în calitate de europeni şi să conştientizăm propria noastră forţă”, a spus el.

    “Când vorbim despre Rusia şi Ucraina, vorbim despre noi înşine, despre ce înseamnă UE, despre ce este adevărata dimensiune a solidarităţii noastre”, a declarat Tusk. “Suntem pregătiţi să sacrificăm ceva pentru a fi uniţi?”, a întrebat el.

    “Vom continua să condamnăm tot mai viguros posibila” atitudine a Rusiei, a dat asigurări la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Dar “sunt convins că trebuie să lăsăm deschis canalul dialogului şi dezbaterii cu Rusia”, a subliniat el.

  • Putin a glumit pe seama unui jurnalist care a suferit două atacuri cerebrale, spunând că pare beat – VIDEO

    Şeful statului a fost întrebat de un jurnalist din Kirov de ce supermarketurile din Rusia nu au stocuri mai mari de Kvas, o băutură alcoolică locală.

    Putin a glumit cu jurnalistul, spunându-i că pare să fie beat şi provocând amuzamentul auditoriului.

    De fapt, jurnalistul respectiv a suferit două accidente vasculare cerebrale.

    Mulţi dintre jurnaliştii prezenţi au făcut aceeaşi greşeală ca preşedintele şi chiar au postat informaţia pe Twitter, fără a o corecta după aflarea adevărului. Televiziunea pro-Kremlin RT a prezentat însă scuze pe Twitter.

    Vladimir Putin a vorbit în cadrul conferinţei despre criza economică gravă cu care se confruntă ţara sa, în condiţiile în care moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale.

  • Putin: SUA creează ameninţări pentru Rusia construind scutul antirachetă în Europa

    “Ei amplasează elemente strategice ale scutului antirachetă nu numai în Alaska, ci şi în Europa, în Polonia şi România, chiar la graniţele noastre”, a declarat liderul rus, relatează Sputnik, în pagina electronică.

    Rusia a cerut în mod repetat comunităţii internaţionale să abordeze problema extinderii scutului antirachetă american.

    Washingtonul intenţionează să instaleze un complex de apărare antirachetă Aegis Ashore în România în 2015 şi un sistem similar în Polonia în 2018, potrivit Agenţiei de Apărare Antirachetă din Statele Unite.

    În cadrul sistemului antirachetă al NATO, radare şi interceptori vor fi instalate în câteva ţări membre NATO, inclusiv România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul antirachetă va fi consolidat cu sisteme amplasate pe mare.

     

  • Băsescu: Voi susţine la Consiliul European creşterea nivelului sancţiunilor împotriva Moscovei

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că un subiect aflat pe ordinea Consiliului European de joi de la Bruxelles, ultimul din acest an, este situaţia din estul Ucrainei.

    ”În ceea ce ne priveşte, susţinem că situaţia din estul Ucrainei marcată prin oraşele repet Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federaţia Rusă contunuă să consolideze separatiştii, în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea şi acest lucru îl voi susţine, creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a menţionat că ”este adevărat că sancţiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federaţiei Ruse”.

    ”Cred că uoşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să enexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a continuat: ”Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta e la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează nimeni de aşa ceva”.

    Traian Băsescu a mai arătat că în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, ”suntem foarte bine documentaţi cu privire inclusiv la evoluţiile politice”.

    ”Vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleacă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru”, a mai comentat Traian Băsescu.

  • Vladimir Putin susţine astăzi conferinţa anuală tradiţională, pe fondul crizei financiare din Rusia

    Evenimentul anual, care a durat mai mult de patru în 2013, va fi difuzat în direct de televiziunile ruse. Conferinţa ar urma să fie dominată de dezbaterea privind rubla, în timp ce moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale, scrie BBC.

    Kremlinul anticipează discuţii despre “economie, rublă, preţuri şi măsurile pe care le va lua Guvernul rus”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, adăugând însă că şi agenda internaţională va intra în atenţia conferinţei. “Anul acesta a fost neobişnuit din punctul de vedere al schimbării paradigmei în sistemul relaţiilor internaţionale şi cu siguranţă va genera interese şi ne aşteptăm la astfel de întrebări”, a adăugat el.

    Toţi cei 1.259 de jurnalişti acreditaţi au dreptul de a-i adresa întrebări preşedintelui, a declarat Peskov, citat de Itar-Tass, în pagina electronică. “Nu au fost restricţii în privinţa acreditării”, a precizat el. “Dimpotrivă, avem reporteri care au venit din străinătate şi Ministerul de Externe le-a acordat vize”, a explicat Peskov.

    El a declarat miercuri într-un interviu pentru postul de televiziune Rossiia-24 că speră să vadă reporteri din Ucraina, care lucrează la Moscova şi au acreditări. Potrivit listei postate pe site-ul oficial al Kremlinului, la conferinţă vor asista şi reporteri din Japonia, Statele Unite, Iran, Germania, Franţa, România, Belarus, Suedia, Israel, China, Danemarca, Spania, Abhazia, Vietnam şi Marea Britanie.

    Serviciul de presă al Kremlinului a declarat că această conferinţă va avea loc la prânz, ora Moscovei, la Centrul de Afaceri Internaţional din capitala rusă, cu traduceri sincronizate în engleză, franceză şi germană.

  • MAE rus: Sistemul antirachetă din România intră în contradicţie cu stabilitatea Europei

    Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a reacţionat astfel la declaraţii atribuite lui Mike Rogers, preşedintele Subcomisiei pentru Forţe Strategice din Camera Reprezentanţilor. Rogers ar fi declarat că elementele antirachetă de la Deveselu vor avea, printre altele, rolul de a contracara potenţiale ameninţări din partea Rusiei.

    “În acest mod, congresmanul a confirmat validitatea dubiilor Rusiei privind scopul declarat al instalării elementelor antirachetă”, a subliniat Lukaşevici.

    “Rolul încredinţat României pentru acest proiect american este pe departe atât de onorabil cum este prezentat. Implicarea Bucureştiului într-un alt proiect american, confirmată de recentul raport senatorial privind actele de tortură comise în închisori CIA, i-a pus pe oficialii români, nevoiţi să evite întrebările jurnaliştilor, într-o poziţie aproape penibilă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.