BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Apple a suspendat vânzările online în Rusia, din cauza fluctuaţiilor “extreme” ale rublei

    “Magazinul nostru online din Rusia nu poate fi accesat momentan, întrucât trebuie să revizuim preţurile”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Apple, relatează Bloomberg.

    Moneda rusă a scăzut pe parcusul şedinţei marţi cu 19%, până la 80,1 unităţi faţă de dolar, cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală, după ce banca centrală a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor la 10 ani au urcat cu 3,17 puncte procentuale, la nivelul record de 16,4%.

    “Orice câştigi acolo (în Rusia) acum în ruble se întoarce în dolari sau euro la rate foarte joase. Concluzia este că cei care vând produse în domeniul tehnologiei ar trebui să se retragă din Rusia, aşa cum a făcut Apple”, a afirmat Andrew Bartels, analist la Forrester Research.

    În luna noiembrie, Apple a crescut preţurile telefoanelor iPhone vândute în Rusia cu 25%, din cauza devalorizării rublei.

    Apple, cel mai mare furnizor de smartphone-uri în Rusia în funcţie de venituri, a înregistrat în primele nouă luni vânzări de 1,32 de miliarde de dolari pe acest segment.

    În 2013, vânzările de iPhone-uri s-au dublat faţă de anul trecut, ajungând la 1,57 de milioane de unităţi. La nivel global, Apple a livrat anul trecut 153,4 milioane de iPhone-uri, potrivit firmei de cercetare IDC.

  • Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă depăşesc 3,7 miliarde de euro anual. Rusia, mai importantă la exporturi decât Austria şi Spania

    Firmele din România au exportat bunuri şi servicii în valoare de 1,38 miliarde de euro în 2013 către Federaţia Rusă, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Federaţia Rusă este a noua cea mai importantă destinaţie de export pentru România, depăşind state precum Austria, Spania, Polonia sau Cehia.

    La capitolul importuri, Federaţia Rusă se clasează pe locul al şaselea în topul ţărilor partenere la comerţ, cu aproape 5% din totalul importurilor româneşti. Valoarea importurilor din Rusia a fost de 2,35 miliarde de euro în 2013, în scădere cu 1% faţă de anul precedent.

    Printre companiile ruseşti care au investit pe piaţa din România se numără Gazprom, LukOil (acţionar majoritar la Petrotel şi LukOil Romania); Ruski Aliuminii (Alor Oradea), OMZ (Upet Targoviste), Mechel (COS Targoviste si Industria Sarmei Campia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel (Tepro Iasi) si TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).

    Analistul economic Mircea Coşea spunea anterior, referindu-se la Rusia, că relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte de 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii lideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova si, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre Vest. Declaratii precum “Rusia trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc”, facuta de presedintele Traian Basescu in 2005, sau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt aspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au vazut. “Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin cont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in cazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos”, spunea Mircea Coşea.

    Directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia isi aminteste ca toata industria grea lucra inainte de 1989 pentru Rusia si pentru tarile arabe, in timp ce industria usoara le asigura imbracaminte, incaltaminte si alte bunuri necesare. Competitia venita din Occident – “produse pe care si noi, si rusii le visam” – a facut insa ulterior ca exporturile romanesti sa iasa repede din peisaj. “Cel mai mare impediment este neapartenenta Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. OMC impune reguli mai transparente in ce priveste schimburile comerciale”, spunea Mihai Macsim. Un alt inconvenient se leaga de incompatibilitati in domeniul reglementarilor interne: standarde de calitate sau de protectie a consumatorilor. Romanii s-au aliniat la standardele europene, iar multe dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova.

    Citeşte aici o amplă analiză legată de cât câştigă România din businessul cu cele mai interesante pieţe de pe planetă

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent, informează Bloomberg.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a a coborât la noi minime istorice, sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit 80 de miliarde de dolari din rezervele sale în acest sens.

    În luna noiembrie, banca centrală a adoptat o nouă politică, de a interveni pe piaţă doar în cazul în care este pusă în pericol stabilitatea financiară a Rusiei, dar nu a avut deocamdată efectul scontat.

    Premierul Dmitri Medvedev a cerut săptămâna trecută ruşilor să aibă răbdare, asigurând că rubla îşi va reveni, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul unor crize precedente.

    Pe de altă parte, Medvedev a cerut luni guvernului să reducă cu 10% cheltuielile prevăzute în bugetul anului 2015, din cauza veniturilor mai mici, provocate de criza ucraineană, şi a declinului preţului petrolului, a relatat publicaţia rusă Vedomosti, citând mai multe surse aproapiate situaţiei.

    Săptămâna trecută, Banca Mondială a redus prognoza privind economia Rusiei pentru anul viitor, estimând un declin de 0,7% al PIB, din cauza scăderii preţului petrolului şi al deprecierii rublei.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • Un partid din Rusia propune ca veniturile în valută ale companiilor să fie convertite în ruble

    Potrivit proiectului de lege, care a fost prezentat Dumei de Stat la sfârşitul săptămânei trecute, companiile vor fi nevoite să schimbe în ruble un procent de până la 50% din veniturile în monedă străină într-un interval de maxim şapte zile de la încasarea banilor. Suma finală care trebuie convertită în ruble ar urma să fie stabilită de banca centrală, relatează Bloomberg.

    Sunt necesare măsuri de urgenţă pentru a sprijini moneda naţională şi a reduce impactul deprecierii rublei asupra preţurilor alimentelor, se arată în document.

    Propunerea partidului Doar Rusia a venit pe fondul eşecului băncii centrale de a opri căderea rublei, care s-a depreciat anul acesta cu circa 40% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.

    Potrivit analiştilor, iniţiativa partidului Doar Rusia nu are prea multe şanse să fie adoptată.

    Rubla a fost moneda naţională cu cea mai slabă evoluţie după hryvna ucrainiană în 2014, potrivit unui clasament Bloomberg, care include 170 de ţări. Vineri, rubla a coborât cu 3% la 58,21 faţă de dolar, un nou minim absolut.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii băncii centrale din Rusia au declarat că instituţia se opune oricăror restricţii administrative de ordin financiar şi în special unei măsuri care să oblige convertirea în ruble a veniturilor companiilor.

    Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au sfătuit marii exportatori, precum compania petrolieră de stat Rosnef, să schimbe cât mai multă valută în moneda locală pentru a atenua presiunile pe rublă. Ministerul de Finanţe a propus pe 4 decembrie lansarea unor discuţii cu reprezentanţii companiilor de stat în privinţa vânzărilor de valută.

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.

  • Estonia denunţă o încălcare a spaţiului aerian de către un avion rusesc

    “Am avut cel puţin un incident de încălcare a spaţiului nostru aerian suveran în weekend”, a dezvăluit Mikser la încheierea reuniunii, la Cesis, în Letonia.

    Întâlnirea s-a desfăşurat în atmosfera de nervozitate tot mai pronunţată din ţările baltice, din cauza demonstraţiei de forţă a Rusiei, ale cărei avioane se apropie de frontierele lor, după ce Crimeea a fost anexată în martie de Rusia.

    “Aceste acţiuni (ale Rusiei) cer ca NATO să-şi demonstreze fermitatea şi să-şi afirme unitatea”, a declarat Mikser.

    Miniştrii au declarat că ţările lor nu se vor lăsa intimidate de către Rusia, apreciind că prezenţa militară rusească este “fără precedent”, aşa cum a afirmat ministrul polonez Tomasz Siemoniak, care a participat la reuniune joi.

    “Am observat mişcări importante (de avioane ruseşti) în spaţiul aerian. Am văzut bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, care nu sunt nişte vizitatori frecvenţi ai acestei regiuni. Aceste zboruri sunt provocatoare în mod inutil”, a subliniat Mikser.

    “Este necesar să reacţionăm în mod adecvat şi să arătăm în mod clar că solidaritatea Alianţei (Nord-Atlantice) este puternică”, a mai spus ministrul eston.

    Ministrul lituanian Juozas Olekas a declarat că ţara sa a ridicat nivelul de pregătire a forţelor armate, sâmbăta trecută. “Acesta este răspunsul adecvat faţă de aceea ce se întâmplă”, a declarat el.

    Olekas a adăugat că în timpul Bătăliei de la Orşa, în urmă cu cinci secole, “conducătorul forţelor de la Moscova a spus «vom înfrânge Lituania în două zile», dar până la urmă lituanienii au învins Moscova. Nu spun că povestea riscă să se repete”, a declarat el cu umor.

  • RBI, sub supravegherea autorităţilor de reglementare, din cauza unei tranzacţii a diviziei din Rusia

    Subsidiara Raiffeisen din Rusia a fost unul dintre cei trei consultanţi care au organizat o vânzare de obligaţiuni în valoare de 10 miliarde de ruble (183 de milioane de dolari) a Băncii pentru Dezvoltare VEB, relatează Bloomberg.

    În aceste condiţii, autorităţi din SUA şi UE încearcă să afle dacă tranzacţia a fost gestionată numai de divizia Raiffeisen din Rusia şi dacă banca-mamă avea cunoştinţă despre această operaţiune.

    “Raiffeisen Bank International respectă întru totul aplicarea sancţiunilor şi acordă atenţie respectării sancţiunilor la nivelul întregului grup, în conformitate cu posibilităţiele legale şi necesităţile de pe pieţele locale”, a declarat Susanne Langer, purtător de cuvânt al Raiffeisen.

    Langer a precizat că subsidiara din Rusia nu a încălcat aplicarea sancţiunilor.

    Sancţiunile impuse asupra companiilor din Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina, presupun ca băncile din SUA şi UE să nu acorde împrumuturi pe termen lung companiilor vizate şi să nu gestioneze vânzări de obligaţiuni ale acestora. În schimb, aceste măsuri nu interzic diviziilor locale să participe în tranzacţii precum cea organizată de VEB, atât timp cât vânzarea nu se face la nivel internaţional şi nu este efectuată de cetăţeni din UE sau SUA.

    Pentru Raiffeisen, a doua mare bancă din Europa de Est după UniCredit, Rusia a fost în ultimii trei ani cel mai important generator de profit. Profitul înainte de taxe al Raiffeisen în Rusia a scăzut cu 28% în primele nouă luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 367 de milioane de euro.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.