BusinessMagazin

Tag: banci

  • “Cine mama dracu’ i-a uns pe ei deputati”

    Urban se referea la faptul ca, pe ultima suta de metri inainte
    de a intra la Parlament spre a fi aprobata in sfarsit, ordonanta a
    primit zilele trecute un amendament de la deputatii PDL care
    stipuleaza ca prevederile ei se aplica doar optional contractelor
    de credit aflate deja in derulare, nu obligatoriu, cum o
    concepusera initiatorii, respectiv ANPC.

    Cum aceasta ar insemna ca dintr-un foc cei 4,4 milioane de debitori
    la banci si-ar vedea spulberate sperantele de a obtine dobanzi mai
    mici (sau macar mai transparent calculate) si de a le fi
    desfiintate cele mai importante comisioane percepute de banci – si
    aceasta dupa mai bine de cinci luni in care OUG 50 si-a produs deja
    efectele, ca orice alta ordonanta -, e lesne de inteles paguba
    politica enorma pe care PDL ar risca-o cu acest amendament.

    Deja clientii nemultumiti ai bancilor, care isi estimeaza randurile
    la circa 15.000, s-au coalizat intr-un singur grup si au pregatit
    masuri de protest si petitii la Presedintie si chiar la Bruxelles,
    desi punctul de vedere al presedintelui Basescu este exact cel al
    BNR, al bancilor, al Comisiei Europene sau al misiunii FMI, anume
    ca in relatia bancilor cu clientii n-ar trebui sa intervina ANPC si
    ca o aplicare a ordonantei la toata masa de credite aflate in
    derulare ar afecta stabilitatea sistemului bancar si ar genera
    milioane de euro pierderi pentru institutiile de credit. Iulian
    Urban a anuntat ca daca OUG 50 va trece modificata de amendamentul
    PDL, atunci o va ataca la Curtea Constitutionala, “pentru
    incalcarea principiului bicameralismului” – desi Camera Deputatilor
    este camera decizionala, si in privinta OUG 50, asa cum este si in
    cazul reducerii cotei unice la 10%.

    De cealalta parte, deputatul Viorel Stefan (PSD), seful Comisiei de
    buget-finante, a comentat ca, din moment ce castrarea OUG 50 este o
    conditie asumata de guvernul PDL fata de FMI, unica sansa ca
    ordonanta sa treaca nemodificata (adica in forma in care a fost
    aprobata de Guvern si a intrat in vigoare la 21 iunie) ar fi ca
    Romania sa piarda urmatoarea transa de credit de la Fond, in
    valoare de aproape 900 de milioane de euro. Ne permitem?
    Amendamentul introdus in aceasta saptamana de deputatii PDL, stiind
    foarte bine ce risc electoral cumplit isi asuma, sugereaza ca
    nu.

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • Clientii nemultumiti ai bancilor pregatesc noi actiuni de protest

    In aceasta saptamana, Comisia
    a esuat in incercarea de a continua discutiile la OUG 50, care ar
    trebui trimisa la Parlament in urmatoarea perioada. Cvorumul n-a
    fost intrunit, iar parlamentarii au intrat in conflict dupa ce
    reprezentantii PDL au introdus un amendament care sustine ca
    bancile au optiunea, dar nu si obligatia de a aplica prevederile
    OUG 50 la creditele aflate deja in derulare. Amendamentul este in
    linie cu cerinta FMI, a bancilor si a BNR in acest sens.

    Grupurile formate anterior pe internet, majoritatea pe
    Yahoo!Groups, s-au unit intr-unul nou, ce actioneaza in numele
    tuturor clientilor care se considera nemultumiti de aplicarea OUG
    50, indiferent de banca unde au contract. In numele a “peste 15.000
    de clienti nemultumiti inregistrati pe internet”, cu contracte de
    credit incheiate la un numar de 13 banci din Romania,
    grupul     intitulat “Stopati abuzurile bancilor” cere sprijinul
    ANPC, al BNR si al ONG-urilor din domeniul protectiei
    consumatorilor pentru ca Ordonanta 50 sa se aplice si la creditele
    in derulare, “pentru a nu crea discriminare in cazul celor peste 4
    milioane de clienti bancari care au contractat deja credite”,
    precum si pentru eliminarea de catre banci a comisionului de
    gestiune a creditului si a comisionului de risc.

    Clientii anunta si formele de protest pe care le au in vedere:
    solicitari adresate bancilor de rambursare anticipata a creditelor,
    dar numai in sume infime (1 leu sau 1 euro), depunerea repetata de
    reclamatii la ANPC, astfel incat bancile sa fie sanctionate cu mai
    multe amenzi, precum si redactarea unor scrisori adresate
    consiliilor de administratie ale bancilor si solicitarea de
    intalniri cu conducerea acestora. De asemenea, clientii propun
    inceperea negocierilor de refinantare a creditelor cu alte
    institutii de credit, care le pot oferi conditii mai
    avantajoase.

    Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a declarat la
    inceputul lui noiembrie ca FMI doreste ca “ordonanta sa asigure un
    echilibru intre interesul consumatorilor si stabilitatea sistemului
    financiar”, referindu-se explicit la o prevedere a OUG 50 care
    permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sa
    decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru
    anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale prevederilor
    ordonantei. “Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci
    ar trebui sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC”, a spus reprezentantul
    FMI. El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI
    conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea
    OUG 50, ca si de aprobarea celorlalte masuri de politica economica
    si fiscala convenite cu autoritatile romane.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Credit Europe Bank ofera gratis inca un card pentru posesorii de CardAvantaj

    “In luna cadourilor, posesorii de CardAvantaj pot solicita un
    card suplimentar cu emitere gratuita si comision zero de
    administrare a contului curent de card pentru primul an.
    Solicitantul stabileste limita cardului suplimentar, iar sumele
    aferente tranzactiilor efectuate cu acesta vor fi debitate din
    contul de card principal”, a explicat Bianca Ionita, directorul
    departamentului Carduri al Credit Europe Bank.

    Toate tranzactiile efectuate prin CardAvantaj pana la data de 15
    ianuarie 2011 vor beneficia de o perioada de gratie de pana la 77
    de zile. Oferta este disponibila atat pentru tranzactiile efectuate
    in magazine, cat si pentru cele online, pe orice site care accepta
    plata prin card.

    Credit Europe Bank este filiala locala a Credit Europe Group,
    controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin. In Romania, banca are
    1.300 de angajati si 90 de sucursale, incheind anul 2009 cu
    pierderi de 14,64 milioane de lei (3,45 milioane de euro), conform
    standardelor contabile internationale IFRS. Activele erau la
    sfarsitul anului trecut de 5,77 miliarde de lei (4,14 miliarde de
    euro). Punctul forte al afacerilor Credit Europe in Romania il
    reprezinta cardurile de credit CardAvantaj, cu un portofoliu de
    320.000 de carduri si o crestere a volumului de tranzactii de peste
    15% pe parcursul lui 2009.

  • Fitch: Creditele neperformante vor creste in Romania pana la jumatatea anului viitor

    Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca
    pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul
    lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in
    valuta era de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari
    ale cursului valutar. Calitatea activelor bancare a fost afectata
    pe aceste cai de recesiune, iar concurenta intensa pentru atragerea
    depozitelor de la clienti, din cauza lichiditatii insuficiente din
    pietele unde opereaza bancile din Romania, a majorat costurile
    bancilor.

    Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor
    din Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de
    rate acceptabile ale solvabilitatii”, indicator care la nivelul
    sectorului bancar era de 14,59% la sfarsitul lui septembrie, fata
    de 14,3% la sfarsitul lui iunie. Chiar dupa doi ani de crestere
    firava a creditelor, lichiditatea din sistem este confortabila,
    ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara
    “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor.

    Raportul dintre credite si depozite se situa la finele lui
    septembrie la un nivel “destul de ridicat” de 122%, desi
    majoritatea finantarii provine de la grupurile-mama, ceea ce reduce
    riscurile de refinantare, noteaza Fitch.

    Agentia de rating se asteapta ca economia Romaniei sa scada anul
    acesta cu 2%, dar la anul sa aiba o crestere de 2,5% – cea mai
    optimista prognoza pentru 2011 emisa pana acum, tinand cont ca si
    autoritatile romane, si FMI, si analistii bancilor nu vad posibile
    cresteri mai mari de 1,5-1,6%.

    Fitch a confirmat, marti, ratingurile a cinci banci din Romania –
    BCR, BRD – Societe Generale, UniCredit Tiriac Bank, Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank. BCR, BRD si UniCredit Tiriac Bank au
    calificativul BBB pentru datoria pe termen lung in valuta (in cazul
    BCR, acelasi calificativ si pentru datoria in lei), iar Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank au calificativ BB+. Toate ratingurile
    au perspectiva stabila, cu exceptia celui pentru Banca Romaneasca,
    care are perspectiva negativa, reflectand deteriorarea
    profitabilitatii.

    Pentru comparatie, ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung
    in valuta este BB+ (inferior, asadar, celor pentru BCR, BRD si
    UniCredit Tiriac Bank), iar pentru datoria in lei este BBB-.

    Celelalte institutii bancare cotate de Fitch sunt Banca
    Transilvania, care are rating BB-, confirmat in luna iulie, si
    Bancpost, cu rating BB+.

  • Volksbank ar putea vinde operatiunile din Europa de Est, inclusiv din Romania

    “Österreichische Volksbanken-AG se va concentra pe businessul de
    baza, adica pe operatiunile de corporate banking si cele imobiliare
    din Austria si tarile vecine. Pentru operatiunile care nu sunt
    parte din businessul de baza, sunt avute in vedere mai multe
    optiuni, intre care posibila vanzare a actiunilor detinute la
    Volksbank International AG si VB-Leasing International Holding
    GmbH”, a anuntat grupul, intr-un comunicat catre Bursa din
    Viena.

    Grupul precizeaza ca va initia procesul de evaluare a optiunilor,
    cu concursul unor consultanti mandatati in acest sens, astfel incat
    in urmatoarele luni sa se ajunga la o decizie ce se poate
    concretiza in vanzarea participatiilor respective.

    Österreichische Volksbanken-AG, printre actionarii caruia se numara
    cooperativele de credit reunite sub umbrela DZ Bank din Germania,
    precum si Raiffeisen Bank International, detine 51% din actiunile
    Volksbank International (VBI). Restul actiunilor VBI este impartit
    intre cooperative de credit germane (DZ Bank si WBZ Bank, cu 24,5%)
    si Banque Federale des Banques Populaires din Franta (24,5%).

    Gerard Wenzel, presedintele boardului
    directorilor grupului, a precizat marti ca evaluarea optiunilor se
    va face “cu cea mai mare atentie si fara presiunea timpului”, fara
    a avansa un orizont de timp pana la anuntarea deciziei. Alternativa
    la vanzarea operatiunilor este pastrarea unei minoritati de blocaj
    in actionariatul VBI si al VB-Leasing.

    Grupul austriac si-a anuntat si noile prioritati: cresterea
    rentabilitatii capitalului propriu (ROE) la cel putin 10%,
    cresterea profitului inainte de impozitare la cel putin 125 de
    milioane de euro pe an si mentinerea raportului intre costuri si
    venituri la circa 55%. Plata dividendelor va fi reluata din 2012,
    iar rambursarea ajutorului de stat pentru criza primit anul trecut
    de la statul austriac va incepe din 2011, cu o prima transa de 400
    de milioane de euro dintr-un total de 1 miliard.

    Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru primele
    noua luni din 2010, totalul activelor Volksbank International era
    de 13,7 miliarde de euro, in usoara scadere fata de sfarsitul lui
    septembrie 2009, rezultat din operatiunile in noua tari
    est-europene, plus Malta. Tarile din Europa de Est unde grupul are
    cele mai semnificative active sunt Romania (4,8 miliarde de euro la
    sfarsitul lui septembrie), Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9
    miliarde), Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde).

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

    VB Leasing este detinut de Österreichische Volksbanken-AG (50%) si
    VR-Leasing AG din Germania (50%), avand filiale in opt tari din
    Europa de Est, intre care si Romania, precum si o participatie in
    liderul pietei ungare de leasing, Lombard Lizing.

  • BERD finanteaza cu 100 mil. euro Banca Romaneasca

    Imprumutul pe termen mediu, care va fi acordat in doua transe
    egale, face parte dintr-un pachet de finantari pe termen mediu
    pentru filialele grupului National Bank of Greece din Bulgaria,
    Romania si Serbia. United Bulgarian Bank va primi 150 de milioane
    de euro, iar Vojvodjanska Bank va primi 100 de milioane de euro.
    “Finantarile sunt destinate creditarii companiilor private din
    aceste tari, ceea ce este esential in aceste conditii economice
    dificile”, a spus Nick Tesseyman, director executiv al BERD pentru
    institutii financiare.

    Creditele fac parte din planul international de actiune al BERD
    pentru institutiile financiare, initiat in februarie 2009, in
    virtutea caruia BERD, Banca Mondiala si Banca Europeana de
    Investitii vor furniza 24,5 miliarde de euro, in doi ani, pentru a
    sustine economiile din Europa de Est.

    In virtutea acestui plan, BERD a mai acordat pana acum, in
    octombrie, credite de 630 de milioane de euro pentru filialele din
    Romania, Albania, Bulgaria si Serbia ale grupurilor elene Alpha
    Bank, Piraeus si Eurobank. Pentru Alpha Bank Romania, finantarea
    este de 150 de milioane de euro, pentru Piraeus Bank Romania – 90
    milioane euro, iar pentru Bancpost – 95 de milioane.

    Banca Romaneasca este detinuta de grupul financiar National Bank of
    Greece, care este prezent in Romania si prin firmele NBG
    Securities, Garanta Asigurari, NBG Leasing si NBG Factoring. Luna
    trecuta, NBG a efectuat o majorare de capital de 1,8 miliarde de
    euro, prin emiterea de actiuni noi si titluri convertibile. In urma
    majorarii de capital, Banca Romaneasca a devenit una dintre cele
    mai bine capitalizate banci din Romania, cu un indice al
    solvabilitatii de 24%.

  • Credit Europe Bank acorda perioada de gratie pentru cumparaturile de sarbatori cu CardAvantaj

    “Astfel, posesorii de CardAvantaj pot achizitiona mai multe
    cadouri cu ocazia sarbatorilor, fara grija platilor imediate”, a
    declarat Bianca Ionita, director al departamentului de carduri al
    bancii.

    Oferta este valabila pentru plata cumparaturilor facute la oricare
    dintre cei peste 9.500 comercianti parteneri CardAvantaj, dar si la
    orice alt comerciant din tara sau strainatate, fara nici un cost
    suplimentar asociat. Oferta este disponibila atat pentru
    tranzactiile efectuate in magazine, cat si pentru cele online, pe
    orice site care accepta plata prin card.

    Credit Europe Bank este filiala locala a Credit Europe Group,
    controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin. In Romania, banca are
    1.300 de angajati si 90 de sucursale, incheind anul 2009 cu
    pierderi de 14,64 milioane de lei (3,45 milioane de euro), conform
    standardelor contabile internationale IFRS. Activele erau la
    sfarsitul anului trecut de 5,77 miliarde de lei (4,14 miliarde de
    euro). Punctul forte al afacerilor Credit Europe in Romania il
    reprezinta cardurile de credit CardAvantaj, cu un portofoliu de
    320.000 de carduri si o crestere a volumului de tranzactii de peste
    15% pe parcursul lui 2009.