Tag: scadere

  • Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în ianuarie cu peste 8%

     Cele mai multe tranzacţii s-au realizat în Bucureşti (3.382), în Bihor (3.186) şi Timiş (3.081), iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în Teleorman – 382, Bistriţa Năsăud – 466 şi Sălaj, potrivit datelor ANCPI.

    În aceeaşi perioadă, numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară la nivel naţional a fost de 430.029, cu aproape 71.000 mai mult faţă de ianuarie 2013. Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti – 22.730, Timiş – 21.268 şi Cluj – 21.003, iar cele mai puţine în judeţele Buzău– 4.116, Olt– 4.219 şi Vâlcea – 4.439.

    În Bucureşti, Constanţa, Botoşani, Argeş, Tulcea şi Ialomiţa sunt singurele judeţe unde numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară s-au diminuat comparativ cu 2013 în rest fiind consemnate creşteri, potrivit ANCPI.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în 2009: Inamicul economiei nu este consumul, ci risipa

    Preşedintele Mobexpert avertiza la sfârşitul lui 2009 că România a consumat cât nu i-a trebuit. A avut dreptate prin însuşi faptul că în 2009 şi 2010 românii au consumat fix cât le-a trebuit sau mai puţin, iar consumul a scăzut semnificativ. //Noi v-am spus că vine criza// a fost titlul unui cover story din toamna lui 2009, când Business Magazin rememora toate articolele scrise despre iminenţa crizei, în momente în care nimeni din piaţă nu voia să vorbească despre scenarii pesimiste.

    Business Magazin, 21 iulie 2009:

    Cel mai aspru vede lucrurile Dan Sucu de la Mobexpert, care crede ca Romania va iesi din criza “mult mai tarziu decat tarile dezvoltate”, inclusiv pentru ca din cauza birocratiei, s-a acumulat un decalaj de trei ani la accesarea banilor europeni de catre companiile romanesti, decalaj scump platit acum, pe vreme de criza. Asa incat, pentru industria de mobilier, “ce e mai rau abia urmeaza sa vina si 2011 va fi cel mai nefericit an al industriei”.

    Tot Sucu are insa si cea mai transanta viziune in privinta eternei probleme a cresterii intemeiate pe consum, intr-un moment cand analistii si guvernantii tot mai dezbat cu ce poate fi inlocuit consumul ca motor al cresterii: “Eu cred ca inamicul economiei nu este consumul, ci risipa. Romania nu a experimentat niciodata un nivel de consum in exces si nici macar normal, ci s-a trecut de la o faza de subconsum acut la subconsum”. O nuanta introduce Radu Enache, proprietarul lantului Continental, care crede ca n-ar fi o problema asa de mare cresterea pe consum, “daca oamenii ar fi consumat mere si rosii crescute in sere in Romania, electrocasnice produse in Romania si daca ar fi avut autostrazi pe care sa-si conduca masinile din import”.

    Citiţi aici varianta integrală a articolului: “Noi v-am spus că vine criza, dar sunteţi tot timpul în campanie”

  • Dacia înregistrează cea mai mare creştere a vânzărilor în Franţa, cu Sandero pe 5 în topul modelelor

     Piaţa franceză a scăzut cu 0,5% în primele două luni, la 266.754 unităţi, potrivit datelor prezentate luni de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile.

    Cota de piaţă a mărcii Dacia a crescut de la 5,91% în ianuarie-februarie anul trecut la 6,76% în acest an.

    Creşteri procentuale mai mari decât Dacia au înregistrat Lancia – în urcare cu 54,3%, la 841 de unităţi, Lexus – cu o creştere de 34%, la 524 autoturisme şi Rolls Royce – cu un avans de 33% la 4 maşini.

    Grupul francez Renault, proprietarul Dacia, a înregistrat un avans al înmatriculărilor de 6,6%, la 69.867 maşini. Marca Renault a urcat cu 4,3%, la 51.823 unităţi. Cota de piaţă a grupului, pe locul al doilea în Franţa după vânzări, a urcat de la 24,44% anul trecut la 26,19%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 1,3 miliarde euro în luna februarie, la 31,6 miliarde euro

     Potrivit datelor publicate de BNR, în februarie au fost consemnate intrări de 2,37 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.

    Concomitent, au ieşit de la rezerva valutară 3,63 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Rezervele minime obligatorii în valute constituite de bănci la BNR au scăzut de la 20% la 18% din pasive.

    “La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc în principal rambursări de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în valoare de 955 milioane echivalent euro”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul turiştilor străini în România a scăzut în ianuarie cu 1,8%

     Comparativ cu luna ianuarie 2013, în ianuarie 2014 s-au înregistrat scăderi şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-0,3%).

    Sosirile în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat 425.500 de persoane, în scădere cu 0,4%. Românii au reprezentat 78,5% din numărul total de sosiri, pondere apropiată de cea din luna ianuarie 2013.

    Cei mai mulţi turişti străini au venit din Europa (81,9%), iar din aceştia 79% au fost din ţările Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie o pondere de 73,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2013, sosirile în hoteluri în luna ianuarie 2014 sunt în creştere cu 0,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR a avut anul trecut un profit de aproape 600 milioane lei. Activele au scăzut cu 8,9%

     “Profitul net după impozitare şi interese minoritare, în anul 2013 a atins valoarea de 591,2 milioane RON (133,8 milioane EUR) faţă de pierderea de 1.234,7 milioane RON (276,9 milioane EUR) din 2013, pe baza unui rezultat operaţional excelent, care a compensat costurile de risc încă ridicate, de asemenea considerând efectul pozitiv cu caracter singular al eliberărării de pasive fiscale în T2 2013, în valoare de 560,8 milioane RON (127,7 milioane EUR)”, arată banca deţinută de grupul austriac Erste, într-un comunicat.

    Profitul înainte de impozitare a fost de numai 66,8 milioane lei.

    Rezultatul operaţional a fost de 2,48 miliarde lei (563,4 milioane euro), în creştere 5,6% faţă de valoarea de 2,35 miliarde lei din 2012. Venitul operaţional a scăzut cu 1,2%, la 3,99 miliarde lei (902,9 milioane euro). Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 10,9%, la 1,5 miliarde lei (339,5 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Romgaz au crescut cu 1,5% anul trecut, însă profitul a scăzut cu 17%

     Compania a consemnat în anul 2012 o cifră de afaceri de 3,83 miliarde lei şi un câştig de aproape 1,12 miliarde lei.

    Romgaz precizează, în raportul anual preliminat transmis, joi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că rezultatele financiare aferente anului trecut sunt neauditate şi întocmite conform standaredelor internaţionale de raportare financiară (IFRS).

    “Deşi preţul gazelor din producţia internă s-a majorat cu 15% faţă de preţul de livrare al anului anterior, cifra de afaceri a societăţii a crescut doar cu 1,5%, datorită diminuării cantităţilor de gaze interne şi din import livrate. Reducerea cantităţilor de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piaţa de gaze naturale, cât şi prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 (…) conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligaţia să livreze gaze în amestec intern cu import”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • Premierul Spaniei promite reduceri de taxe şi stimularea angajărilor

     “Am schimbat direcţia, an trecut de la contracţie la creştere economică, de la declin la recuperare şi de la pericol la speranţă”, a spus Rajoy, citat de Financial Times.

    Guvernul de la Madrid anticipează că economia Spaniei va avansa cu 1% în acest an şi cu 1,5% în 2015, îmbunătăţind uşor estimările anterioare.

    Rajoy a recunoscut că rata şomajului, de 26%, este inacceptabil de ridicată şi a spus că crearea de locuri de muncă este principalul obiectiv al guvernului său pentru restul mandatului.

    Cea mai importantă măsură pe care guvernul vrea să o aplice este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la o sumă fixă de 100 de euro pe lună, pentru fiecare loc de muncă permanent nou creat, în primii doi ani de contract. Măsura urmează să fie aprobată în şedinţa de guvern de vineri şi va permite reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu până la 75%.

    În perspectiva alegerilor generale din 2015, Rajoy a arătat că reformele viitoare în domeniul fiscal vor conţine măsuri de reducere a poverii fisc

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile elene ar putea avea nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro

     Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – sunt prezente şi în România.

    Banca Greciei a calculat necesarul de finanţare la mai puţin de 6 miliarde de euro folosind o analiză a sectorului bancar efectuată de fondul de investiţii BlackRock. Estimarea băncii centrale a fost transmisă reprezentanţilor troicii creditorilor internaţionali – FMI, UE şi Banca Centrală Europeană – înainte de sosirea acestora luni la Atena pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.

    Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.

    Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre troică şi oficialii eleni, întrucât influenţează direct dacă Grecia va avea nevoie sau nu de un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

BusinessMagazin