BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Băsescu: Voi susţine la Consiliul European creşterea nivelului sancţiunilor împotriva Moscovei

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că un subiect aflat pe ordinea Consiliului European de joi de la Bruxelles, ultimul din acest an, este situaţia din estul Ucrainei.

    ”În ceea ce ne priveşte, susţinem că situaţia din estul Ucrainei marcată prin oraşele repet Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federaţia Rusă contunuă să consolideze separatiştii, în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea şi acest lucru îl voi susţine, creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a menţionat că ”este adevărat că sancţiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federaţiei Ruse”.

    ”Cred că uoşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să enexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a continuat: ”Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta e la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează nimeni de aşa ceva”.

    Traian Băsescu a mai arătat că în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, ”suntem foarte bine documentaţi cu privire inclusiv la evoluţiile politice”.

    ”Vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleacă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru”, a mai comentat Traian Băsescu.

  • Vladimir Putin susţine astăzi conferinţa anuală tradiţională, pe fondul crizei financiare din Rusia

    Evenimentul anual, care a durat mai mult de patru în 2013, va fi difuzat în direct de televiziunile ruse. Conferinţa ar urma să fie dominată de dezbaterea privind rubla, în timp ce moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale, scrie BBC.

    Kremlinul anticipează discuţii despre “economie, rublă, preţuri şi măsurile pe care le va lua Guvernul rus”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, adăugând însă că şi agenda internaţională va intra în atenţia conferinţei. “Anul acesta a fost neobişnuit din punctul de vedere al schimbării paradigmei în sistemul relaţiilor internaţionale şi cu siguranţă va genera interese şi ne aşteptăm la astfel de întrebări”, a adăugat el.

    Toţi cei 1.259 de jurnalişti acreditaţi au dreptul de a-i adresa întrebări preşedintelui, a declarat Peskov, citat de Itar-Tass, în pagina electronică. “Nu au fost restricţii în privinţa acreditării”, a precizat el. “Dimpotrivă, avem reporteri care au venit din străinătate şi Ministerul de Externe le-a acordat vize”, a explicat Peskov.

    El a declarat miercuri într-un interviu pentru postul de televiziune Rossiia-24 că speră să vadă reporteri din Ucraina, care lucrează la Moscova şi au acreditări. Potrivit listei postate pe site-ul oficial al Kremlinului, la conferinţă vor asista şi reporteri din Japonia, Statele Unite, Iran, Germania, Franţa, România, Belarus, Suedia, Israel, China, Danemarca, Spania, Abhazia, Vietnam şi Marea Britanie.

    Serviciul de presă al Kremlinului a declarat că această conferinţă va avea loc la prânz, ora Moscovei, la Centrul de Afaceri Internaţional din capitala rusă, cu traduceri sincronizate în engleză, franceză şi germană.

  • MAE rus: Sistemul antirachetă din România intră în contradicţie cu stabilitatea Europei

    Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a reacţionat astfel la declaraţii atribuite lui Mike Rogers, preşedintele Subcomisiei pentru Forţe Strategice din Camera Reprezentanţilor. Rogers ar fi declarat că elementele antirachetă de la Deveselu vor avea, printre altele, rolul de a contracara potenţiale ameninţări din partea Rusiei.

    “În acest mod, congresmanul a confirmat validitatea dubiilor Rusiei privind scopul declarat al instalării elementelor antirachetă”, a subliniat Lukaşevici.

    “Rolul încredinţat României pentru acest proiect american este pe departe atât de onorabil cum este prezentat. Implicarea Bucureştiului într-un alt proiect american, confirmată de recentul raport senatorial privind actele de tortură comise în închisori CIA, i-a pus pe oficialii români, nevoiţi să evite întrebările jurnaliştilor, într-o poziţie aproape penibilă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Apple a suspendat vânzările online în Rusia, din cauza fluctuaţiilor “extreme” ale rublei

    “Magazinul nostru online din Rusia nu poate fi accesat momentan, întrucât trebuie să revizuim preţurile”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Apple, relatează Bloomberg.

    Moneda rusă a scăzut pe parcusul şedinţei marţi cu 19%, până la 80,1 unităţi faţă de dolar, cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală, după ce banca centrală a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor la 10 ani au urcat cu 3,17 puncte procentuale, la nivelul record de 16,4%.

    “Orice câştigi acolo (în Rusia) acum în ruble se întoarce în dolari sau euro la rate foarte joase. Concluzia este că cei care vând produse în domeniul tehnologiei ar trebui să se retragă din Rusia, aşa cum a făcut Apple”, a afirmat Andrew Bartels, analist la Forrester Research.

    În luna noiembrie, Apple a crescut preţurile telefoanelor iPhone vândute în Rusia cu 25%, din cauza devalorizării rublei.

    Apple, cel mai mare furnizor de smartphone-uri în Rusia în funcţie de venituri, a înregistrat în primele nouă luni vânzări de 1,32 de miliarde de dolari pe acest segment.

    În 2013, vânzările de iPhone-uri s-au dublat faţă de anul trecut, ajungând la 1,57 de milioane de unităţi. La nivel global, Apple a livrat anul trecut 153,4 milioane de iPhone-uri, potrivit firmei de cercetare IDC.

  • Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă depăşesc 3,7 miliarde de euro anual. Rusia, mai importantă la exporturi decât Austria şi Spania

    Firmele din România au exportat bunuri şi servicii în valoare de 1,38 miliarde de euro în 2013 către Federaţia Rusă, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Federaţia Rusă este a noua cea mai importantă destinaţie de export pentru România, depăşind state precum Austria, Spania, Polonia sau Cehia.

    La capitolul importuri, Federaţia Rusă se clasează pe locul al şaselea în topul ţărilor partenere la comerţ, cu aproape 5% din totalul importurilor româneşti. Valoarea importurilor din Rusia a fost de 2,35 miliarde de euro în 2013, în scădere cu 1% faţă de anul precedent.

    Printre companiile ruseşti care au investit pe piaţa din România se numără Gazprom, LukOil (acţionar majoritar la Petrotel şi LukOil Romania); Ruski Aliuminii (Alor Oradea), OMZ (Upet Targoviste), Mechel (COS Targoviste si Industria Sarmei Campia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel (Tepro Iasi) si TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).

    Analistul economic Mircea Coşea spunea anterior, referindu-se la Rusia, că relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte de 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii lideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova si, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre Vest. Declaratii precum “Rusia trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc”, facuta de presedintele Traian Basescu in 2005, sau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt aspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au vazut. “Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin cont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in cazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos”, spunea Mircea Coşea.

    Directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia isi aminteste ca toata industria grea lucra inainte de 1989 pentru Rusia si pentru tarile arabe, in timp ce industria usoara le asigura imbracaminte, incaltaminte si alte bunuri necesare. Competitia venita din Occident – “produse pe care si noi, si rusii le visam” – a facut insa ulterior ca exporturile romanesti sa iasa repede din peisaj. “Cel mai mare impediment este neapartenenta Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. OMC impune reguli mai transparente in ce priveste schimburile comerciale”, spunea Mihai Macsim. Un alt inconvenient se leaga de incompatibilitati in domeniul reglementarilor interne: standarde de calitate sau de protectie a consumatorilor. Romanii s-au aliniat la standardele europene, iar multe dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova.

    Citeşte aici o amplă analiză legată de cât câştigă România din businessul cu cele mai interesante pieţe de pe planetă

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent, informează Bloomberg.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a a coborât la noi minime istorice, sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit 80 de miliarde de dolari din rezervele sale în acest sens.

    În luna noiembrie, banca centrală a adoptat o nouă politică, de a interveni pe piaţă doar în cazul în care este pusă în pericol stabilitatea financiară a Rusiei, dar nu a avut deocamdată efectul scontat.

    Premierul Dmitri Medvedev a cerut săptămâna trecută ruşilor să aibă răbdare, asigurând că rubla îşi va reveni, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul unor crize precedente.

    Pe de altă parte, Medvedev a cerut luni guvernului să reducă cu 10% cheltuielile prevăzute în bugetul anului 2015, din cauza veniturilor mai mici, provocate de criza ucraineană, şi a declinului preţului petrolului, a relatat publicaţia rusă Vedomosti, citând mai multe surse aproapiate situaţiei.

    Săptămâna trecută, Banca Mondială a redus prognoza privind economia Rusiei pentru anul viitor, estimând un declin de 0,7% al PIB, din cauza scăderii preţului petrolului şi al deprecierii rublei.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • Un partid din Rusia propune ca veniturile în valută ale companiilor să fie convertite în ruble

    Potrivit proiectului de lege, care a fost prezentat Dumei de Stat la sfârşitul săptămânei trecute, companiile vor fi nevoite să schimbe în ruble un procent de până la 50% din veniturile în monedă străină într-un interval de maxim şapte zile de la încasarea banilor. Suma finală care trebuie convertită în ruble ar urma să fie stabilită de banca centrală, relatează Bloomberg.

    Sunt necesare măsuri de urgenţă pentru a sprijini moneda naţională şi a reduce impactul deprecierii rublei asupra preţurilor alimentelor, se arată în document.

    Propunerea partidului Doar Rusia a venit pe fondul eşecului băncii centrale de a opri căderea rublei, care s-a depreciat anul acesta cu circa 40% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.

    Potrivit analiştilor, iniţiativa partidului Doar Rusia nu are prea multe şanse să fie adoptată.

    Rubla a fost moneda naţională cu cea mai slabă evoluţie după hryvna ucrainiană în 2014, potrivit unui clasament Bloomberg, care include 170 de ţări. Vineri, rubla a coborât cu 3% la 58,21 faţă de dolar, un nou minim absolut.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii băncii centrale din Rusia au declarat că instituţia se opune oricăror restricţii administrative de ordin financiar şi în special unei măsuri care să oblige convertirea în ruble a veniturilor companiilor.

    Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au sfătuit marii exportatori, precum compania petrolieră de stat Rosnef, să schimbe cât mai multă valută în moneda locală pentru a atenua presiunile pe rublă. Ministerul de Finanţe a propus pe 4 decembrie lansarea unor discuţii cu reprezentanţii companiilor de stat în privinţa vânzărilor de valută.

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.