BusinessMagazin

Tag: criza

  • Ghid anticriza: Fiti cu ochii pe internet

     

    Computerul si accesul la internet au intrat in aceste luni pe lista de unde se pot taia costurile. Afirmatia nu se refera neaparat la renuntarea la computere sau taierea accesului la internet, asa cum anunta la sfarsitul anului trecut Constantin Tampiza, seful filialei din Romania a grupului Lukoil (masura viza 350 de statii de benzina si mai bine de 150 de angajati de la sediul central).
     
    O alta solutie este, potrivit Germanos, cel mai mare retailer de telefoane mobile, monitorizarea activitatii angajatilor pe internet si uneori chiar limitarea accesului la anumite site-uri sau categorii de pagini web.
     
    “De aproape un an, cele 400 de computere din companie sunt conectate la o asemenea aplicatie, Livigent, prin care filtram accesul la site-uri care nu folosesc angajatilor in activitatea lor, precum cele cu continut pentru adulti sau cele de jocuri de noroc”, explica Gratian Vlad, directorul de IT al companiei, care sustine ca astfel productivitatea angajatilor Germanos a crescut vizibil.
     
    Ovidiu Constantin, directorul general al RnD Software, compania din spatele aplicatiei Livigent, estimeaza ca daca fiecare angajat al unei companii ar economisi in fiecare saptamana macar o ora de navigat pe internet in folos personal, productivitatea ar creste intr-atat incat compania ar putea economisi cateva locuri de munca si salariile aferente.
     
    Alte aplicatii, precum Cyclope, pot identifica si angajatii care isi petrec timpul la birou jucandu-se Solitaire, Zuma sau alte asemenea jocuri, care folosesc aplicatii de chat de genul Yahoo! Messenger, care instaleaza pe computer aplicatii software nelicentiate sau care externalizeaza informatii cu caracter confidential.
     
    Prin folosirea unor astfel de aplicatii, Transylvania Jobs, o agentie de recrutare si plasare a fortei de munca, a crescut productivitatea angajatilor cu 50%, potrivit lui Calin Stefanescu, directorul general al companiei.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Atentie la marketing

     

    In timp ce directorii de IT vad internetul ca un element de cost, a carui utilizare trebuie restrictionata prin aplicatii precum cele mentionate, agentiile de publicitate nu vad cum acest mediu de comunicare poate lipsi din mixul de marketing al unei companii, mai ales in timp de criza.
     
    Daniel Micu, managing partner la Trout & Partners Consulting Romania, considera ca unul dintre paradoxurile marketingului de criza este ca aceia care continua sa investeasca in marketing in aceasta perioada devin mai puternici.
    “Intr-o perioada de liniste, cand numai vocea ta se aude, e mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator. Este mult mai ieftin – si din cauza costurilor de media care vor scadea, si din cauza faptului ca nu mai ai nevoie de asa de multa frecventa, pentru ca e liniste pe categoria ta. Chiar si in perioade de criza trebuie sa-i dai consumatorului un motiv sa te aleaga pe tine in defavoarea competitiei. Acest lucru se face prin marketing”, explica Micu.
     
    El face referire la o afirmatie a lui Peter Drucker, parintele managementului modern, potrivit caruia companiile au numai doua functii de baza: marketingul si inovatia, singurele care genereaza venituri, in timp ce restul genereaza doar costuri.
     
    Numai ca majoritatea companiilor par sa fi ales deja calea mai simpla, de a taia costurile de marketing. “Companiile din domeniul constructiilor sau auto vor fi nevoite, mai mult decat in orice alt domeniu, sa reduca bugetele de marketing. La auto, pentru ca le-au scazut foarte mult vanzarile si nu isi mai permit sa bage bani in comunicare, iar la constructii pentru ca nu mai au ce sa comunice, in conditiile in care atatea proiecte au fost anulate”, considera Carmen Lixandru, director general al Mediacom.
     
    Iar managerii unora dintre principalii comercianti de masini confirma aceasta ipoteza, chiar daca exista si exceptii. Nina Bratfalean, director de marketing la BMW Romania, spune ca bugetul pe 2009 nu a fost redus, ci eficientizat – expresia pe care toti directorii de marketing o folosesc.
     
    Pentru Dacia, spre exemplu, eficienta inseamna, potrivit directorului de comunicare Liviu Ion, folosirea ca principal canal de comunicare a televiziunii. “Desigur, vom folosi si presa scrisa, radioul sau panotajul si vom acorda o atentie marita internetului, dar noi suntem un brand care se adreseaza tuturor categoriilor de oameni si atunci TV-ul ramane cel mai potrivit”, spune Ion.
     
    Numai ca oricat de eficiente ar fi campaniile producatorilor si ale importatorilor de masini in acest an, trebuie sa revina si apetitul pentru consum. In prima luna a acestui an, vanzarile de masini noi s-au prabusit la mai putin de jumatate fata de anul precedent, iar presedintele APIA, Ernest Virgil Popovici, apreciaza ca nu a fost inca atins “fundul sacului”. Popovici crede ca momentul actual al pietei auto ar putea deveni periculos daca masurile pe care le va lua Guvernul in privinta taxei auto vor face ca importurile de masini second-hand sa revina la nivelurile foarte ridicate din a doua parte a anului trecut.
     
    Dar nu doar industria auto este in fata celui mai delicat episod din ultimii ani. Piata imobiliara, unul dintre performerii economiei in ultimii ani, s-a blocat pe masura ce efectele crizei financiare internationale au determinat o ingreunare a accesului la finantari, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru fondurile de investitii sau cumparatorii de apartamente.
     
    “Studiile arata ca sistarea cheltuielilor de marketing intr-o perioada de criza are efecte negative pe termen lung, recuperarea fiind dificila si necesitand sume importante. Ce le recomandam clientilor nostri este mentinerea activitatii de comunicare daca nu la nivelul anterior crizei, cel putin la un nivel suficient pentru a profita de celor mai multi dintre competitori”, sustin reprezentantii companiei Colliers International. Dupa opinia lor, o prezenta regulata pe piata atunci cand majoritatea concurentilor comunica mai putin nu poate fi decat benefica, ajutand compania sa capete o notorietate care va da roade ulterior, cand piata isi va reveni.
     
    Evelina Necula, sefa departamentului de marketing de la DTZ Echinox, anticipeaza campanii noi pe piata imobiliara in urmatoarele luni, unele dintre ele chiar de mare amploare. “Ma refer la campanii tactice de promovare a unor produse deja finalizate si in curs de finalizare, dar si campanii de imagine pentru proiecte mari, derulate pe cativa ani”, crede Necula.
     
    Pentru Cordia, divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal, cu activitati in domeniul imobiliar (mall-ul Gold Plaza din Baia Mare) si al administrarii fondurilor, cel mai bun moment pentru lansarea unei campanii de marketing pare sfarsitul lunii martie. “In cazul nostru, aceasta campanie se traduce in principal in expozitii si targuri, internet, presa scrisa si outdoor”, declara Egri Istvan, marketing manager in cadrul companiei.
     
    Despre campanii vorbesc si oficialii Cosmopolis, un proiect rezidential de mari dimensiuni ce urmeaza a fi dezvoltat in Stefanesti, in apropierea Capitalei. “Planul este sa ne concentram pe campanii targetate de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive, de aceea bugetul de publicitate a fost recalculat in consecinta. Acesta va fi directionat catre un mix de marketing diferit, ce va include o componenta mai mare de PR, BTL (below the line – publicitate neconventionala) si activitati de marketing direct. Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008.”
     
    Nu va fi de mirare astfel ca finalul acestui an sa aduca, asa cum estimeaza Carmen Lixandru de la Mediacom, o crestere a pietei de publicitate cu 10-15%, de doua-trei ori mai redusa decat in anii precedenti.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Profitati de ocazii

     

    Analistii cred ca recesiunea, prin ieftinirea multor active altminteri inaccesibile pentru potentialii cumparatori, poate oferi oportunitati de achizitii. “Ele exista insa doar pentru cei care au vandut anul trecut ceva sau care au acces la o finantare”, spune Radu Enache, presedintele grupului Continental Hotels. Enache isi va continua in acest an proiectele anuntate anul trecut, cand a vandut 30% din companie catre fondul de investitii PPF Investments, printre investitii fiind luate in calcul si achizitii de terenuri pentru constructia hotelurilor.
     
    Omul de afaceri Marius Ghenea, care a deschis prima cafenea sub brandul Testa Rossa la sfarsitul anului trecut, spune ca ia in considerare extinderea pe piata de cafenele prin achizitii: “Am unele semnale ca in 2009 este foarte posibil ca multi jucatori din piata cafenelelor sa aiba probleme, de aceea am putea cumpara competitori daca se vor potrivi conceptului Testa Rossa”. Reprezentantul Testa Rossa a precizat ca va deschide in acest an trei cafenele in Bucuresti, in urma unor investitii de 700.000-750.000 de euro. Tot Marius Ghenea, care deruleaza in special afaceri in domeniul IT, spune ca 2009 va fi un an bun pentru achizitii in acest domeniu: “Companiile din retailul online si distributia IT&C se afla sub presiune, in contextul in care accesul la finantare este limitat, iar vanzarile sunt in scadere, astfel ca in acest an, cand multi jucatori vor avea dificultati in a-si achita datoriile, vom asista la falimente, fuziuni si achizitii”.
     
     
     
    Oportunitati de achizitii vor aparea mai ales in domeniile in care vor exista multe afaceri afectate de criza. “Sunt sectoare mai puternic afectate, cum ar fi sectorul auto, constructiile, dezvoltarile rezidentiale, metalurgia, retailul de produse de folosinta indelungata sau serviciile financiar-bancare, dar sunt si domenii mai putin afectate, cum ar fi comertul alimentar, farmaciile, telecomunicatiile si utilitatile”, spune Codrut Pascu. Conform acestuia, cele mai multe miscari vor aparea in domeniile grav afectate de criza si in domeniile cu grad mare de fragmentare, unde vor avea loc consolidari: “Eventualii cumparatori se pot uita cu atentie si la sectoarele cu nivel mare de consolidare (unde activeaza doar cateva companii mari), deoarece si o afacere foarte buna poate da faliment in aceasta perioada daca este expusa puternic pe partea de finantare”.
     
    Pe de alta parte, chiar in cazul oamenilor de afaceri sau al companiilor care au lichiditati, oportunitatile sunt mult mai atent evaluate. Presedintele Lukoil, Constantin Tampiza, da ca exemplu faptul ca, desi a renuntat la investitiile in zece noi benzinarii in acest an, va folosi o parte din fostul buget de dezvoltare pentru a cumpara statii falimentare. Si alti oameni de afaceri, precum Alin Burcea, presedintele Paralela 45, a anuntat ca scoate la vanzare hotelul Stil, pentru a face rost de lichiditati, desi abia l-a cumparat anul trecut.
     
    Oportunitati de achizitii au batut si la usa unor retaileri (precum Ion Soloman, presedintele supermarketurilor Ethos) sau a unor producatori (precum Cris-Tim), companii mai mici din domeniile lor dorind sa fie cumparate inainte, poate, de a da faliment.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Mai tine sezonul reducerilor la masini?

    “Cei mai multi dintre clientii de masini se orienteaza dupa discounturi. Modelul cel mai mai promovat si care beneficiaza de o reducere are vanzari mai mari in acea luna. In prezent majoritatea crede ca se va ajunge si in Romania ca la o masina cumparata sa se mai primeasca una gratis. Dar nu va fi chiar asa”, spune Matei Albulescu, directorul de marca al Volkswagen Autoturisme din cadrul Porsche Romania, importatorul grupului german pe piata locala.

    Tonul detasat al lui Albulescu pare surprinzator pentru momentul dramatic pe care il traverseaza piata auto, numai in luna ianuarie vanzarile de masini noi prabusindu- se la mai putin de jumatate din valoarea din urma cu un an. Insa Albulescu stie ca Volkswagen, alaturi de Skoda, cealalta marca de volum din cadrul grupului german, au reusit sa detroneze anul trecut liderul din ultimii ani al pietei locale de import, Renault. Si aceasta in conditiile in care niciuna dintre cele trei marci nu a reusit in 2008 sa evite declinul vanzarilor fata de anul precedent, pe fondul exploziei de masini de import second-hand.

    Pare cu atat mai greu pentru un importator sau dealer de masini sa renunte la a oferi discounturi in acest an, cand deja razboiul preturilor a facut ca pe piata sa fie oferite in prezent reduceri de pana la 25-30% pentru anumite modele. “Este posibil ca in viitor sa vedem discounturi mai mici, dar cresteri de preturi este exclus. Multe dintre reducerile prezente acum sunt realizate pentru a epuiza stocurile de anul trecut. Cu siguranta la noile stocuri nu vor mai exista reduceri de pana la 25%”, este de parere Jacques Daniel, directorul comercial al marcilor Renault, Nissan si Dacia in Romania, care de la inceputul lunii viitoare va prelua functia de vicepresedinte responsabil pentru piese si accesorii in cadrul grupului francez.

    Pentru a atrage clientii, dealerii Renault vor dezvolta inclusiv programele de buy-back. “O parte din dealeri vor pune accent pe serviciile de after-sales, in special pe buy-back, controlul pietei second-hand fiind un punct cheie. Dar nu toti dealerii au capacitatea financiara necesara unui program buy-back, deoarece isi asuma un risc foarte mare – vand o masina noua, dar raman cu una veche”, spune Daniel. Alaturi de importurile de masini second-hand, un alt factor cu influenta negativa asupra vanzarilor de masini a fost piata creditelor.

    “Vanzarea masinilor fara credite este foarte dificila. RCI (divizia financiara a grupului francez – n. red.) lucreaza pentru o treime din vanzarile Renault, dar nu toti clientii doresc finantare prin RCI. Nevoia de a achizitiona o masina nu a disparut”, crede oficialul Renault. Si in cazul Porsche Bank, divizia de profil a Porsche Holding, rolul in sustinerea vanzarilor importatorului este foarte important. “Cota de finantare a Porsche Bank a crescut cu 20% in totalul vanzarilor Porsche Romania, la nivelul lunii ianuarie, fata de perioada similara a anului trecut. In prezent, tot mai multi clienti doresc o dobanda cat mai mica si profita de ofertele de finantare”, a spus seful marcii Volkswagen, care a ajuns in ianuarie la o cota de piata de aproximativ 12%, in conditiile in care in 2008 cota de piata a fost de 7,6%.

    “Imaginea de marca are o importanta mult mai mare in conditiile economice actuale”, crede Albulescu. Marca germana este bine pozitionata in topurile de vanzari nu doar cand vine vorba de masini noi, ci si in cazul celor second-hand, anul trecut fiind inmatriculate peste 81.000 de autoturisme Volkswagen, adica mai mult de un sfert din totalul masinilor la mana a doua importate. Cumulat (masini noi si second-hand), marca germana a inregistrat cel mai ridicat volum de inmatriculari de pana acum pe piata romaneasca, de aproape 103.200 de autoturisme, depasind chiar si Dacia, cu 77.730 de unitati. Iar cresterea numarului de masini Volkswagen in parcul auto va avea o influenta puternica asupra activitatii service-urilor.

    “Cresterea activitatii de service va fi avantajata inclusiv de masinile secondhand. Vor veni in special cei cu masini mai noi, cu vechime intre unu si trei ani, nu si cei cu masini vechi.” Declaratiile directorului de marca ale Volkswagen sunt sustinute si de Alin Tapalaga, directorul general ale Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding in Romania, care sustine ca odata cu explozia importurilor second-hand s-a inregistrat si o crestere a intrarilor in service. “Activitatea din service a crescut in ultimele doua luni.

    Timpul de asteptare a scazut datorita capacitatii mai mare cu 20% si multi dintre cei care inainte mergeau la un service de cartier au inceput sa vina la cele oficiale. In plus, sunt foarte multi cei care si-au cumparat masini secondhand si apeleaza acum la un service oficial deoarece au devenit mult mai atenti pe ce dau banii”, a subliniat Tapalaga. Dar nu doar activitatea de service va avea de castigat de pe urma cererii tot mai mari de masini second-hand. “Dealerii vor extinde afacerile cu masini second-hand. Este un bun canal de vanzare a masinilor noi”, a mai spus Matei Albulescu, care, desi nu estimeaza o crestere a vanzarilor in acest an, crede ca investitiile in reteaua de dealeri nu vor fi anulate.

    “Vor exista investitii in reteaua VW, dar valoarea acestora nu poate fi estimata din cauza situatiei economice actuale”. La fel ca si in cazul altor marci de volum, baza vanzarilor va fi reprezentata de modele din clasele mici, lansarea in a doua parte a acestui an a noii generatii Polo urmand sa salte cota marcii germane la peste 15% din piata. Ramane de vazut cum vor reactiona si concurentii francezi sau, mai nou, japonezi, care au la randul lor mari asteptari de la acest an, daca nu in privinta cresterii vanzarilor, atunci macar a cotei de piata.

  • Cris-Tim: va creste piata neagra a carnii

    Potrivit estimarilor vicepresedintelui Cris-Tim, in Romania exista peste 1000 de jucatori pe piata carnii procesate si chiar mai multi pe cea a carnii proaspete. Dificultatile financiare cu care multi dintre acestia se vor confrunta anul acesta ii vor face sa caute solutii de salvare. "Unii vor da faliment, altii vor vinde, insa cei mai multi vor trece la gri sau la negru", spune Gabriel Alexandru, care estimeaza o crestere a pietei negre de la 40% la 60% din totalul pietei carnii si a produselor din carne.

    Cititi mai multe aici despre strategia Cris-Tim

  • Cris-Tim si salamul de criza

    Anul 2008 va ramane in istorie ca un an din care industria alimentara nu a inteles nimic”, spunea in noiembrie anul trecut Sorin Minea, presedintele Romalimenta, referindu-se la companiile de mezeluri din Romania, care au avut de-a face anul trecut cu cea mai mare crestere a pretului la materie prima, la care s-a adaugat pretul mai mare la combustibil si fluctuatia monedei euro.

    Cu aceasta “crestere istorica” isi incepe discursul si Gabriel Alexandru, vicepresedintele grupului Cris-Tim, liderul pietei autohtone de procesare a carnii, privind cifrele care vorbesc despre evolutia liniilor de business ale companiei pe care o conduce. “Am evoluat bine, dar se putea si mai bine”, repeta el ori de cate ori isi arunca privirea asupra tabelelor.

    “Bine” inseamna pentru Cris-Tim cresterea cifrei de afaceri pe principalele linii de business: mezeluri (o crestere de 8%, pana la 92 de milioane de euro), reteaua de magazine (o crestere de 12%, pana la 14 milioane de euro) si divizia de “ready meal” – alimente semi si gata preparate (o crestere de 33%, pana la 3,2 milioane de euro), dar si mentinerea cifrei de afaceri a fermelor, la 3,4 milioane de euro, in conditiile unui efectiv de animale redus la jumatate, ajustare impusa de Autoritatea de Mediu.

    Prin “se putea si mai bine”, Gabriel Alexandru se refera la o scadere a cifrei de afaceri din constructii (cu 4%, de la 5,7 la 5,5 milioane de euro), scadere care s-a intamplat chiar daca numarul lucrarilor externe ale companiei a ajuns la o pondere de 60% din cifra totala, fata de 30% in 2007.

    Scaderea constructiilor si incetinirea vanzarilor in ultima parte a anului au facut ca indicatorii de profit sa fie un pic mai slabi fata de cei din 2007: diferentele, la nivel de grup, sunt scaderea EBITDA de la 10,5% la 10,1% si minusul de circa 3 milioane de euro de la sfarsit de an, pe fondul diferentelor de curs valutar.

    Cu toate acestea si cel putin deocamdata, Gabriel Alexandru priveste cifrele multumit, desi accepta ca vanzarile din ultimele luni ale anului au fost sub asteptari – atat din cauza primelor vesti despre criza, dar si din cauza scandalului mediatic cauzat de dioxina. Planurile pentru acest an sunt insa serios schimbate fata de cum se vedea 2009 in urma cu cativa ani.

    Pentru vicepresedintele Cris-Tim, lucrurile sunt destul de clare: oamenii vor face down-trade, adica vor cumpara produse mai ieftine, si, in plus, vor cumpara mai putin, ceea ce va duce la o scadere a consumului de carne si, implicit, de mezeluri.

    Asta desi nici in 2008 consumatorii romani nu au atins media de consum de carne din UE (in Romania s-au consumat anul trecut 55-60 de kilograme de carne per capita, dintre care 15 kilograme de mezeluri, cu 20-25% sub media UE). “Piata va mai scadea cu siguranta, consumul fiind mult influentat de evolutia contextului economic si de nivelul de trai”, spune Gabriel Alexandru.

    Si ca si cum situatia financiara complicata a multor clienti nu ar fi fost de ajuns, vor mai aparea si scumpiri de aproximativ 25% ale produselor, in special pe fondul aprecierii euro. Romania importa in jur de 70% din necesarul de carne, iar Cris-Tim, desi opereaza si ferme de porci in Romania, foloseste pentru productia mezelurilor carne din import in proportie de 95%, preferand sa vanda carnea din productia proprie fara a o procesa.

    In aceste conditii, Gabriel Alexandru crede ca cel mai simplu este sa renunte la dezvoltarea produselor premium – cum ar fi specialitatile sau produsele crud-uscate, care au fost “vedetele” din 2008 – si sa se plieze pe segmentul economic de pret: “Vom asista la cresteri semnificative in volum pentru produse de tipul parizerului, a carnatilor sau a salamurilor fiert-afumate”.

    Aceeasi strategie pare potrivita pentru majoritatea producatorilor din industrie, convinsi ca in 2009 piata va scadea cu siguranta ca valoare, desi este posibil sa scada si ca volum. “Avem in plan sa lansam produse pe segmentul economic de pret daca vrem sa tinem pasul cu piata”, spune si Haluk Akdemir, directorul general al Caroli Foods, companie ale carei afaceri au ajuns anul trecut la aproximativ 65 de milioane de euro.

    “Evident, este visul fiecarui producator sa aiba produse scumpe care sa se vanda foarte bine, insa acest lucru nu mai este acum posibil”, adauga Akdemir. La capitolul volum, marii producatori mai au o speranta: “In Romania exista cel putin 1.000 de producatori de mezeluri, iar multi dintre ei, in special procesatorii mici, nu vor reusi sa reziste pe piata, fiind supusi unui blocaj finaciar prea puternic”, spune vicepresedintele Cris-Tim, aratand ca de aceste falimente sau retrageri de pe piata vor beneficia companiile mari, spre care vor migra volumele celor mici.

    “Sunt multe firme mici, care nu apar in ziare, despre care nu a auzit nimeni, care sunt zilnic preluate de catre altele pentru ca nu mai pot sa-si plateasca datoriile. E vorba de firme cu capacitati de 5-10 tone, care alimentau un oras sau o regiune”, explica Alexandru, convins ca pe tot parcursul anului numarul acestor tranzactii va creste. Vicepresedintele Cris-Tim recunoaste ca au existat “tatonari” atat din partea unor astfel de producatori, cat si din partea companiei pentru o posibila preluare, insa pana acum nu s-a concretizat nimic, neexistand, totodata, planuri specifice in acest sens, ci doar anumite oportunitati.

    “Pana acum ceva timp astfel de companii nici nu isi puneau problema sa iasa din industrie, iar acum se zbat sa fie cumparate”, spune Alexandru, adaugand ca pentru unele situatii de acest gen exista si alte explicatii in afara blocajelor financiare sau a imposibilitatii de a obtine finantare. Cel mai des intalnit caz este cel in care unii producatori de mezeluri au investit in proiecte imobiliare, iar caderea acestei piete i-a prins descoperiti.

    Estimarea vicepresedintelui Cris-Tim arata si o scadere a consumului in locatii horeca (hoteluri, restaurante, catering), care va fi compensata insa de o migrare catre consumul casnic. “In acest moment e greu de estimat in ce masura va scadea horeca, insa din aceasta perspectiva e posibil ca noi sa nu fim afectati”, arata Alexandru.

    In plus, Gabriel Alexandru crede ca mancarea gata sau semi-preparata pe care cumparatorii o pot gasi la supermarket va castiga din scaderea zonei horeca. Cris- Tim are deja o divizie de ready meal, care furnizeaza mancare gata preparata pentru supermarketuri.

    Cum proiectele de dezvoltare a pietei premium vor fi puse in asteptare, cele mai importante raman acum gamele economice care trebuie produse cat mai ieftin: “Proiectele de reducere a costurilor nu sunt decat o continuare a proiectelor incepute cu mai mult timp in urma, insa contextul a facut ca anumite planuri sa fie grabite”, spune Alexandru.

    La mijlocul lunii ianuarie, Cris-Tim a concediat 100 de angajati, aproximativ 5% din total, crescand totodata productivitatea angajatilor cu 15%. Iar intentiile de a creste productivitatea per angajat se deruleaza in continuare, spune Alexandru, fiind luate in calcul inclusiv externalizarea unor procese.

    Din strategia celor de la Cris-Tim pentru acest an face parte si amanarea unor investitii ce fusesera planificate si aprobate. “Nu ni se pare oportun acum sa blocam banii in proiecte de dezvoltare”, spune Alexandru, care era reponsabil de o investitie de 7-8 milioane de euro intr-o noua ferma de porci si un abator si de o alta de 3 milioane de euro pentru echipamente noi in liniile de productie.

    Deocamdata, raman in picioare doar eventualele investitii urgente in tehnologie, pentru ferma Cris-Tim asteptand semnale din partea Ministerului Agriculturii in sensul cofinantarii unor proiecte europene. “Programele FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) validate sau aflate in curs de depunere se vor demara in masura in care contextul general va fi mai pozitiv, iar sistemul financiar – bancar se va apropia de o functionare normala”, arata Alexandru. Cris-Tim are insa planuri de dezvoltare pe partea de retail, care numara in prezent opt supermarketuri, dintre care sapte in Bucuresti si unul in Ploiesti.

    Alexandru spune ca in martie vor mai deschide inca un supermarket si spera ca mult asteptata scadere a chiriilor la spatiile comerciale aflate in zone de trafic ar putea permite o dezvoltare mai rapida a acestui segment din businessul Cris-Tim. Macar a acestuia, desi nici retailerii nu au asteptari optimiste pentru 2009.

  • FAN Courier, intre criza si oportunitate

    Desi creditele pe care intentionau sa le contracteze au fost amanate si strategia de dezvoltare revizuita, acelasi blocaj financiar de care s-a lovit Fan Courier ar putea lovi si concurenta. “Exista companii de curierat care vor disparea de pe piata, dar si clienti care isi vor schimba furnizorul de servicii de curierat, in conditiile in care multe companii se bazau intr-un procent foarte mare pe imprumuturi si sustinere financiara bancara.

    Cei care au optat pentru o crestere organica vor rezista si in continure”, spune Adrian Mihai, Director de Dezvoltare FAN Courier. In afacerile de curierat, simptomele crizei sunt incetinirea ritmului de dezvoltare si scaderea numarului de expeditii comparativ cu ce era preconizat, lucru care s-a intamplat insa in lunile noiembrie si decembrie.

    “Pentru restul anului, ritmul de crestere s-a situat la nivelul de 40%, insa pe sfarsit de an acesta s-a ridicat doar la 20% comparativ cu perioada similara a lui 2007”, spune Adrian Mihai, intrebat daca blocajul financiar si acumularea de arierate sunt o componenta a crizei.

    In opinia sa, cea mai buna solutie pentru a contrabalansa efectele crizei economice ar putea fi demararea fara intarziere a proiectelor de infrastructura, transformarea Romaniei intr-un santier. “Acest sector, pentru care exista si fondurile europene necesare – mai ramane doar sa fim indeajuns de bine pregatiti sa le accesam, poate crea locuri de munca si poate contribui la dezvoltarea business-urilor colaterale. Culmea, tocmai punctual nostru nevralgic poate fi transformat intr-o barca de salvare.”

    Cititi mai multe aici despre pericolul blocajului financiar si al acumularilor de arierate in economie.

     

  • GMP PR: “Anul acesta se cauta seniorii in relatii publice.”

    “Pana acum piata de relatii publice a fost intr-o zona de confort. Deschideai o agentie de PR si brusc, clientii te si contactau pentru o licitatie”, au declarat Felix Tataru si Ioana Manoiu, actionarii GMP PR, agentia de relatii publice desprinsa din agentia de publicitate GMP Advertising la jumatatea anului 2007.

    Acum insa, criza internationala a lovit si in bugetele alocate promovarii de catre cei mai importanti advertiseri din piata, iar activitatile de PR s-au imputinat. “Se simte ca firmele au redus numarul anual de proiecte. Primim in continuare invitatii la licitatii, dar nu poti fi sigur daca vor mai exista pitch-uri si peste trei luni.”  De aceea, reprezentantii GMP PR spun ca este dificil sa preconizeze un anumit numar de angajati pentru anul acesta, lucru general valabil in piata.

    “Poti primi oricand o invitatie la o licitatie, ca peste doua saptamani sa castigi astfel un cont foarte mare caruia sa trebuiasca sa ii aloci o echipa formata din cel putin doi oameni. Si atunci, daca e nevoie, angajezi. Cert este ca seniorii nu vor fi afectati, insa juniorii si cei care ies de pe bancile facultatilor isi vor gasi cu greu un loc de munca in PR. Pe de alta parte insa, 2009 va fi un an mai bun din punctul de vedere al stabilitatii fortei de munca, fata de trecut, cand in unele agentii se schimbau intr-un an chiar si patru oameni pe acelasi cont.”

    GMP PR a luat nastere in luna iulie din 2007, cand departamentul de PR al GMP Advertising s-a desprins in entitate de sine statatoare, cu doi actionari: Felix Tataru si Ioana Manoiu. Anul trecut, compania a castigat 15 clienti noi, printre care Muller, Alexandrion Group, Bayer Schering, Lufthansa, Romtelecom si Henkel, ceea ce a cauzat si dublarea numarului de angajati (de la 10 in iulie 2007 la 21 in prezent).

    Cifra de afaceri pe 2008 a fost de 1,8 milioane de euro, cu circa 29% mai mult fata de 2007, cand veniturile totale rulate atat in cadrul GMP, cat si independent, s-au ridicat la 1,4 milioane de euro. Pentru 2009 insa, pe fondul incertitudinilor din piata, GMP PR asteapta o scadere a veniturilor cu pana la 10%, desi startul lui 2009 s-a dat cu toate contractele lunare din 2008 resemnate.

    Cititi in Business Magazin cum afecteaza criza bugetele de promovare a companiilor.

  • Mai cumpara cineva masini noi?

    “Va suferi cine are monocultura; daca are multe masini in aceeasi clasa, nu vinde. Clasa mica sufera prima, deoarece piramida de clienti are baza foarte larga, iar daca oamenii nu mai iau credite sau nu mai au bani, nu isi mai cumpara masini.”

    Declaratia facuta in toamna anului trecut de Brent Valmar, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ascundea unul dintre principalele elemente ale strategiei pe care a avut-o seful celui mai mare importator roman de masini, Porsche Romania, pentru a face fata crizei financiare care incepea sa loveasca si Romania.

    Practic, Valmar miza atat pentru marcile de lux Audi sau Porsche, cat si pentru cele de volum Volkswagen sau Skoda pe extinderea cat mai puternica a gamei de produse disponibile pe piata romaneasca, pentru a distribui riscul. La cateva luni distanta, ceea ce intuia Valmar s-a intamplat, afacerile dealerilor dependenti de unul sau doua modele de masini prabusindu-se in ultimul trimestru al anului trecut.

    Dar nici macar Valmar nu isi inchipuia amploarea pe care a avut-o caderea vanzarilor de masini, cand, in ultimele trei luni ale anului trecut, s-au livrat 35.000 de masini de import, fata de 60.000 de unitati in aceeasi perioada a anului 2007. Ba, mai mult, livrarile Dacia (dependenta exclusiv de gama Logan) au cazut la aproximativ 13.000 de unitati, fata de aproape 30.000 in ultimul trimestru al anului 2007.

    In aceste conditii, pentru prima data de la infiintarea importatorului, in urma cu zece ani, Brent Valmar era nevoit saptamana trecuta sa anunte o scadere a vanzarilor la aproape 54.000 de masini livrate in 2008, fata de 58.790 in urma cu un an.

    Managerul roman isi pregatise deja din toamna anului trecut argumentele pentru a contracara eventualele reprosuri ale sefilor sai din Austria, deoarece anul 2008 a marcat pentru companie cea mai mare cota de piata din istorie – de 20% (sau aproape o treime daca se iau in calcul doar brandurile de import).

    In plus, Skoda si Volkswagen, cele mai bine vandute marci ale Porsche Romania, au oprit in 2008 dominatia francezilor de la Renault, liderul incontestabil al pietei auto din ultimii ani, care a cazut pe locul trei in clasamentele de vanzari publicate de Asociatia Producatorilor de Automobile din Romania (APIA).

    Partea cea mai grea abia acum incepe pentru Valmar si ceilalti jucatori din piata auto, avand in vedere ca situatia economica devine pe zi ce trece tot mai dificila, prognozele de crestere economica tot mai reduse si termeni precum recesiune sau stagnare apar tot mai des in propozitiile analistilor care descriu perspectivele pietei romanesti.

    “Piata auto isi revine mai greu decat economia, iar cum nici economia nu a atins pragul de jos, este de asteptat ca piata auto sa isi continue declinul”, crede analistul Marius Carp. El aduce ca argument faptul ca prabusirea vanzarilor de masini din ultimul trimestru al anului, continuata si in prima luna a acestui an, este de departe cea mai dramatica pe care piata auto romaneasca a inregistrat-o pana acum.

    “Nu este vorba numai de amplitudine, (piata auto a cazut cu aproape 12% anul trecut, nivel mai mic decat in 1999 si 2000, cand s-au inregistrat scaderi de 20%-30% pe an – n. red.), ci de faptul ca acum au cazut atat vanzarile de masini romanesti, cat si cele de masini de import”, sustine Carp. Intr-adevar, managerii din industria auto sunt acum in fata celui mai greu moment din cariera lor, dupa cum recunostea recent François Fourmont, seful Dacia, intr-un interviu in Ziarul Financiar.

    El se arata speriat de schimbarea norocului Dacia inca din toamna anului trecut, cand cadeau rand pe rand pietele mari din vestul Europei. Practic, problemele fabricii s-au schimbat in mai putin de un an de la gasirea modalitatilor de crestere a productiei pentru a face fata comenzilor la taieri de costuri, care ar putea presupune, pentru prima data dupa lansarea modelului Logan in 2004, concedieri de personal.

    Chiar si asa, nu ar fi pentru prima data in existenta sa cand Dacia ar avea probleme, mai ales in perioada de dupa achizitia in 1999 a fabricii de la Pitesti de catre grupul francez Renault. “Diferenta este ca in acea perioada Dacia nu mergea bine in Romania, dar Renault mergea bine la nivel mondial, iar investitiile si planurile de dezvoltare au continuat chiar si in conditiile pierderilor foarte mari ale fabricii.

    Acum, nici Renault nu sta pe roze la nivel mondial, ca de altfel intreaga piata auto”, considera Marius Carp. Ce le ramane atunci de facut importatorilor si dealerilor de masini? Raspunsul pare acum unul singur: “securizarea investitiilor facute si asigurarea profitului partenerilor nostri”, dupa cum spune Brent Valmar.

    Cu alte cuvinte, pentru a supravietui, dealerii trebuie sa compenseze scaderea vanzarilor de masini noi prin activitati postservicii, profitand astfel de pe urma cresterii explozive a vanzarilor din ultimii cinci-sase ani, timp in care piata aproape s-a triplat. Pentru ca mai multe masini pe strada ar trebui sa insemne si mai multe ore de lucru in service-uri.

    Cea mai buna dovada in acest sens este chiar liderul pietei de import, service-urile Porsche Romania inregistrand in 2008 mai mult de 566.000 de vizitatori, mai multi cu 12% fata de anul precedent, desi vanzarile de masini au scazut in acelasi interval.

    “Cresterea activitatii de service este singura solutie pentru un dealer de a compensa caderea vanzarilor, numai ca multi dintre dealeri au inregistrat si o reducere a intrarilor in service-uri, deoarece clientii s-au speriat”, constata Carp. Ce pot face atunci?

    Pentru a raspunde la aceasta intrebare, analistul recomanda o analiza atenta a modelului de afaceri al unui dealer de masini. “Exista elemente de cost care independent de nivelul veniturilor trebuie platite. Iar acestea sunt in primul rand obligatiile catre producator si utilitatile.

    Dar veniturile din vanzarile de masini nu mai sunt la fel de mari si in plus pentru multi dealeri si intrarile in service se reduc”, spune Carp. Seful celui mai mare importator completeaza tabloul.

    “Primele elemente unde pot fi taiate costurile sunt la personal si costurile de vanzare. Nu ma refer aici la concedieri, ci la toate costurile implicate de un salariat, de la masina de serviciu pe care o are si pana la biroul sau computerul pe care il foloseste. Apoi tot ceea ce inseamna costuri de vanzare, adica marketing si reclama.”

    Desi fiecare dintre importatori se fereste sa pronunte acest cuvant, pana la concedieri nu mai este decat un pas, mai ales ca nici sustinerea producatorilor nu prea exista, chiar si performerul pietei auto din ultimii ani, Toyota, anuntand pierderi si planuri importante de reduceri de costuri ce ar putea culmina cu concedieri, o premiera pentru grupul nipon.

    Si atunci, se mai poate vorbi de un scenariu optimist in cazul pietei auto din Romania, pana recent una dintre cele mai dinamice din Europa? “Conteaza foarte mult gradul de indatorare la care a ajuns dealerul pentru a-si finanta dezvoltarea din ultimii ani”, crede Carp. “Exista un soc initial, pe care dealerii il traiesc in aceste momente si pe care nu l-au mai trait niciodata. Unii o sa reziste mai bine, iar altii mai greu.”

  • Mai cumpara cineva masini noi?

    “Va suferi cine are monocultura; daca are multe masini in aceeasi clasa, nu vinde. Clasa mica sufera prima, deoarece piramida de clienti are baza foarte larga, iar daca oamenii nu mai iau credite sau nu mai au bani, nu isi mai cumpara masini.”

    Declaratia facuta in toamna anului trecut de Brent Valmar, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ascundea unul dintre principalele elemente ale strategiei pe care a avut-o seful celui mai mare importator roman de masini, Porsche Romania, pentru a face fata crizei financiare care incepea sa loveasca si Romania.

    Practic, Valmar miza atat pentru marcile de lux Audi sau Porsche, cat si pentru cele de volum Volkswagen sau Skoda pe extinderea cat mai puternica a gamei de produse disponibile pe piata romaneasca, pentru a distribui riscul. La cateva luni distanta, ceea ce intuia Valmar s-a intamplat, afacerile dealerilor dependenti de unul sau doua modele de masini prabusindu-se in ultimul trimestru al anului trecut.

    Dar nici macar Valmar nu isi inchipuia amploarea pe care a avut-o caderea vanzarilor de masini, cand, in ultimele trei luni ale anului trecut, s-au livrat 35.000 de masini de import, fata de 60.000 de unitati in aceeasi perioada a anului 2007. Ba, mai mult, livrarile Dacia (dependenta exclusiv de gama Logan) au cazut la aproximativ 13.000 de unitati, fata de aproape 30.000 in ultimul trimestru al anului 2007.

    In aceste conditii, pentru prima data de la infiintarea importatorului, in urma cu zece ani, Brent Valmar era nevoit saptamana trecuta sa anunte o scadere a vanzarilor la aproape 54.000 de masini livrate in 2008, fata de 58.790 in urma cu un an.

    Managerul roman isi pregatise deja din toamna anului trecut argumentele pentru a contracara eventualele reprosuri ale sefilor sai din Austria, deoarece anul 2008 a marcat pentru companie cea mai mare cota de piata din istorie – de 20% (sau aproape o treime daca se iau in calcul doar brandurile de import).

    In plus, Skoda si Volkswagen, cele mai bine vandute marci ale Porsche Romania, au oprit in 2008 dominatia francezilor de la Renault, liderul incontestabil al pietei auto din ultimii ani, care a cazut pe locul trei in clasamentele de vanzari publicate de Asociatia Producatorilor de Automobile din Romania (APIA).

    Partea cea mai grea abia acum incepe pentru Valmar si ceilalti jucatori din piata auto, avand in vedere ca situatia economica devine pe zi ce trece tot mai dificila, prognozele de crestere economica tot mai reduse si termeni precum recesiune sau stagnare apar tot mai des in propozitiile analistilor care descriu perspectivele pietei romanesti.

    “Piata auto isi revine mai greu decat economia, iar cum nici economia nu a atins pragul de jos, este de asteptat ca piata auto sa isi continue declinul”, crede analistul Marius Carp. El aduce ca argument faptul ca prabusirea vanzarilor de masini din ultimul trimestru al anului, continuata si in prima luna a acestui an, este de departe cea mai dramatica pe care piata auto romaneasca a inregistrat-o pana acum.

    “Nu este vorba numai de amplitudine, (piata auto a cazut cu aproape 12% anul trecut, nivel mai mic decat in 1999 si 2000, cand s-au inregistrat scaderi de 20%-30% pe an – n. red.), ci de faptul ca acum au cazut atat vanzarile de masini romanesti, cat si cele de masini de import”, sustine Carp. Intr-adevar, managerii din industria auto sunt acum in fata celui mai greu moment din cariera lor, dupa cum recunostea recent François Fourmont, seful Dacia, intr-un interviu in Ziarul Financiar.

    El se arata speriat de schimbarea norocului Dacia inca din toamna anului trecut, cand cadeau rand pe rand pietele mari din vestul Europei. Practic, problemele fabricii s-au schimbat in mai putin de un an de la gasirea modalitatilor de crestere a productiei pentru a face fata comenzilor la taieri de costuri, care ar putea presupune, pentru prima data dupa lansarea modelului Logan in 2004, concedieri de personal.

    Chiar si asa, nu ar fi pentru prima data in existenta sa cand Dacia ar avea probleme, mai ales in perioada de dupa achizitia in 1999 a fabricii de la Pitesti de catre grupul francez Renault. “Diferenta este ca in acea perioada Dacia nu mergea bine in Romania, dar Renault mergea bine la nivel mondial, iar investitiile si planurile de dezvoltare au continuat chiar si in conditiile pierderilor foarte mari ale fabricii.

    Acum, nici Renault nu sta pe roze la nivel mondial, ca de altfel intreaga piata auto”, considera Marius Carp. Ce le ramane atunci de facut importatorilor si dealerilor de masini? Raspunsul pare acum unul singur: “securizarea investitiilor facute si asigurarea profitului partenerilor nostri”, dupa cum spune Brent Valmar.

    Cu alte cuvinte, pentru a supravietui, dealerii trebuie sa compenseze scaderea vanzarilor de masini noi prin activitati postservicii, profitand astfel de pe urma cresterii explozive a vanzarilor din ultimii cinci-sase ani, timp in care piata aproape s-a triplat. Pentru ca mai multe masini pe strada ar trebui sa insemne si mai multe ore de lucru in service-uri.

    Cea mai buna dovada in acest sens este chiar liderul pietei de import, service-urile Porsche Romania inregistrand in 2008 mai mult de 566.000 de vizitatori, mai multi cu 12% fata de anul precedent, desi vanzarile de masini au scazut in acelasi interval.

    “Cresterea activitatii de service este singura solutie pentru un dealer de a compensa caderea vanzarilor, numai ca multi dintre dealeri au inregistrat si o reducere a intrarilor in service-uri, deoarece clientii s-au speriat”, constata Carp. Ce pot face atunci?

    Pentru a raspunde la aceasta intrebare, analistul recomanda o analiza atenta a modelului de afaceri al unui dealer de masini. “Exista elemente de cost care independent de nivelul veniturilor trebuie platite. Iar acestea sunt in primul rand obligatiile catre producator si utilitatile.

    Dar veniturile din vanzarile de masini nu mai sunt la fel de mari si in plus pentru multi dealeri si intrarile in service se reduc”, spune Carp. Seful celui mai mare importator completeaza tabloul.

    “Primele elemente unde pot fi taiate costurile sunt la personal si costurile de vanzare. Nu ma refer aici la concedieri, ci la toate costurile implicate de un salariat, de la masina de serviciu pe care o are si pana la biroul sau computerul pe care il foloseste. Apoi tot ceea ce inseamna costuri de vanzare, adica marketing si reclama.”

    Desi fiecare dintre importatori se fereste sa pronunte acest cuvant, pana la concedieri nu mai este decat un pas, mai ales ca nici sustinerea producatorilor nu prea exista, chiar si performerul pietei auto din ultimii ani, Toyota, anuntand pierderi si planuri importante de reduceri de costuri ce ar putea culmina cu concedieri, o premiera pentru grupul nipon.

    Si atunci, se mai poate vorbi de un scenariu optimist in cazul pietei auto din Romania, pana recent una dintre cele mai dinamice din Europa? “Conteaza foarte mult gradul de indatorare la care a ajuns dealerul pentru a-si finanta dezvoltarea din ultimii ani”, crede Carp. “Exista un soc initial, pe care dealerii il traiesc in aceste momente si pe care nu l-au mai trait niciodata. Unii o sa reziste mai bine, iar altii mai greu.”