BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cum arată pensiunea ideală pentru corporatiştii dornici de aer curat

    Hotelul a fost inaugurat în august 2011, dar ideea proiectului turistic se conturase ferm în planurile mele şi ale partenerilor mei de business încă din 2008, când am identificat posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru o parte din finanţare”, spune Emil Munteanu, managing partner şi unul dintre acţionarii Top Resorts, compania care se ocupă de proiectul turistic Atra. Până în acel moment, Atra nu era decât un plan desenat mai mult în minte, cu potenţial, dar la care cei patru doar visau. Erau, până la urmă, angrenaţi în tot atâtea alte proiecte antreprenoriale, astfel încât timpul pe care îl aveau la dispoziţie pentru a se întâlni şi a da un contur real proiectului era limitat.

    I-a motivat însă faptul că o afacere în zona turistică ar fi “potolit” o mare pasiune a tuturor. “Pe lângă asta, suntem antreprenori şi nu puteam să ignorăm că aveam o mină de exploatat – fondurile europene”, completează Munteanu. În egală măsură, Atra a fost şi rezultatul dorinţei lor de a explora şi alte zone de business, de a diversifica, pentru că trei dintre cei patru asociaţi sunt ingineri cu experienţă în domeniul IT şi parteneri fondatori în alte patru firme, printre care se numără şi furnizorul de servicii informatice integrate Power Net Consulting.

    Au depus astfel solicitarea pentru aceste fonduri în toamna anului 2008 şi au primit aprobarea de finanţare în februarie 2009. Nu aveau experienţă în domeniul turismului, dar ştiau ce şi-ar dori oamenii de afaceri şi cum anume pot să-i atragă. Ei înşişi fuseseră în locul celor pe care îi vizau drept clienţi. “Ne adresăm în primul rând turiştilor corporate din România sau din străinătate, dar şi familiilor. Pensiunea este construită pentru a găzdui evenimente de business, management meeting, training pe departamente, dar şi pentru cei care vor să vină la o oră şi jumătate distanţă de Bucureşti şi să se rupă de lume”, spune Emil Munteanu.
    Vila are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, cea mai mare parte fiind ocupată de spaţiile comune, adică recepţia, restaurantul, zona de luat masa şi cea de utilităţi.

    Altfel, sunt opt camere, fiecare cu o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 28 de metri pătraţi, iar capacitatea totală de cazare este de 20 de locuri. În exterior au fost proiectate o terasă acoperită, un spaţiu de relaxare pe malul lacului Paltinu, un spaţiu de joacă pentru copii şi aproximativ 3.500 de metri pătraţi pentru activităţi în aer liber.În august pensiunea împlineşte un an de când a intrat în funcţionare, iar până acum gradul mediu de ocupare a fost de 50-60%, acţionarii spunând că înregistrează creşteri ale afacerii de 10-20% de la o lună la alta. Lunar găzduiesc şi circa patru evenimente corporate, dar speră că în scurt timp numărul lor se va dubla.

    Chiar şi în acest ritm, va mai dura până când cei patru antreprenori vor putea să împartă primele profituri, afacerea fiind încă în stadiul de amortizare a investiţiei, care s-a ridicat la un milion de euro. “Noi am avut o investiţie în teren plus proiectul de peste 100.000 de euro înainte de depunerea proiectului pentru fonduri europene. Fondurile europene au fost de 200.000 de euro. Încă nu ne-am recuperat toţi banii pe cererile de rambursare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acum suntem la ultima cerere de plată”, precizează Emil Munteanu.

    După ce vor începe să facă profit, iar businessul va atinge un nivel de maturitate, cei patru plănuiesc să extindă această idee de afacere prin deschiderea unor noi unităţi fie în ţară, fie în aceeaşi localitate, care are un potenţial turistic uriaş, după cum apreciază Munteanu.Este greu de spus însă dacă vor merge pe acelaşi model de finanţare, care, deşi util, este foarte anevoios. “Cele mai dificile momente au fost cele legate de finanţarea acestui proiect. Există o componentă birocratică ce întârzie foarte mult rambursările către beneficiari, chiar şi şase luni peste termenul legal”, spune Emil Munteanu. Cel mai probabil, vor merge pe reinvestirea profitului, o strategie clasică folosită de mai toţi antreprenorii în serie.

  • Rostul gândirii globale

    “Sunt mulţi tineri români care au un potenţial extraordinar şi care nu au şcoala pentru a şti să atragă un investitor.” Peter Barta, directorul executiv al fundaţiei Post-Privatizare, vorbeşte despre unul dintre cele mai mari evenimente destinate tinerilor dornici să devină antreprenori ca despre “o experienţă care îţi schimbă viaţa”. Peste 300 de participanţi au ajuns în 2012 la Istanbul la evenimentul Global Start-up Week, organizat de MIT Enterprise Forum, însă niciunul din România.

    În cele trei zile de conferinţe, tineri din toată lumea au participat la o serie de traininguri unde li s-a oferit oportunitatea să cunoască oameni de afaceri care îi pot îndruma sau pot chiar finanţa proiectele lor. “Spre deosebire de România, tinerii de acolo n-au nicio problemă să îi tragă de mânecă şi să ceară ajutorul antreprenorilor recunoscuţi la nivel mondial”, mărturiseşte Barta, facând trimitere la evoluţia celor pe care i-a văzut în urmă cu un an la evenimentul similar organizat în Coreea de Sud – mulţi dintre cei prezenţi au obţinut internshipuri în antreprenoriat de până la şase luni în Statele Unite cu premii de un milion de dolari acordate celor mai performanţi.

    Teama de a-şi face publică ideea de afacere în faţa unui investitor, lipsa de curaj şi minusul de informare legat de importanţa trainingurilor i-au ţinut departe pe români de Istanbul. Barta crede că România trebuie să se poziţioneze mai ales ca ţară cu potenţial tehnologic, contrar percepţiilor actuale de furnizor de produse şi servicii existente în gândirea străinilor despre ţara noastră. Exemplul cel mai bun e cel al Spotify, ultima achiziţie antreprenorială a lui Twitter, o iniţiativă românească a unor tineri din Iaşi care acum lucrează în Canada, menită să rezume cele mai relevante informaţii din reţeaua socială: “Văd pentru viitorul apropiat alte câteva afaceri în tehnologie sau servicii IT care vor porni din România şi vor avea acelaşi succes”. Iar ultimii ani au arătat că succesul se leagă de tot mai des de ideea care nu se mai limitează local, ci poate fi cumpărată din orice punct al planetei.

    Doar 3% dintre proiectele iniţiate în România trec însă de graniţe, iar cei care gândesc mai întâi local ajung să observe că există proiecte similare în alte ţări abia când se pune problema extinderii. Deşi odată ce serviciul începe să fie promovat online nu mai există limite, sunt puţini cei care ignoră proximitatea spaţială când îşi concep ideea de afacere.

    “Nu e nicio diferenţă majoră între ponderea ideilor de succes din România şi cea din alte ţări. Diferenţa apare în abordarea proiectelor serioase”, mai spune Peter Barta. El remarcă faptul că în România iniţiativa vine mai des de la un singur individ, în timp ce pe alte meleaguri echipa e considerată a fi esenţială. Anul 2014 ar putea aduce un eveniment antreprenorial de amploare, similar celui de la Istanbul, chiar la Bucureşti, iar directorul FPP spune că până atunci mult mai mulţi tineri vor vedea tot mai mult în antreprenoriat o alternativă viabilă la carieră.

  • Ideea care i-a imbogatit. Cum transforma doi antreprenori cioturile de copaci in zeci de mii de euro (VIDEO)

    Domnul Stefan din Aiud are 15 angajati care creeaza obiecte de moblier si candelabre unicat. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit in urma unei probleme de sanatate care l-a adus la sapa de lemn. Asa a transformat o pasiune intr-un business. Aceeasi indeletnicire o are si domnul Doru din Unirea. In urma cu 10 ani, dupa ce o viata a fost electrician, a decis sa isi incerce norocul si acum nu face fata cererilor de pe piata.

    Un foisor se vinde cu 3.000 de euro, un candelabru unicat cu 100 de euro, un dulap cu 500 de euro, iar lucrarile mai complexe sar de 20.000 de euro. Lucratorii in lemn personalizeaza fiecare proiect si il adapteaza gustului si cerintelor clientului. Mobilierul din carpen a ajuns si peste hotare, in Germania, Italia sau Ungaria, unde este foarte apreciat.

    Mai mult pe www.incont.ro.

  • Ce faci când domeniul în care lucrezi nu mai seamănă cu ce-a fost odată

    Pasiunea pentru călătorii a împins-o pe Roxana Bălcescu, director executiv şi co-acţionar al CMB TRAVEL (împreună cu soţul său, Cristian Bălcescu) în aventura de a construi un brand pentru o agenţie de turism la începutul anilor ’90. Creşterea pieţei de la începutul anilor 2000, dorinţa clasei mijlocii (atâta câtă există în România) de a vedea lumea şi salturile de la an la an ale pieţei de ticketing au dus la dezvoltarea agenţiei, care avea în 2005 afaceri de 5,5 milioane de euro. Încă de la început, CMB TRAVEL fusese o agenţie care ţintea clienţii up-market, vânzând vacanţe personalizate şi destinaţii exotice. Astfel, în agenţiile CMB au intrat de-a lungul timpului manageri sau antreprenori care, mulţumiţi fiind de servicii, au solicitat şi oferte pentru companiile în care lucrau. “Divizia de evenimente s-a dezvoltat astfel pe parcurs, din principiul meu de a nu refuza niciun client”, povesteşte Roxana Bălcescu.

    Din ofertă în ofertă pentru diverse evenimente, Roxana Bălcescu şi-a dat seama că, deşi ultimii ani au fost dificili, a trecut relativ uşor peste această perioadă, când toţi colegii săi de pe piaţa de turism au dat din colţ în colţ. Familiei Bălcescu nu i-a fost deloc uşor în primul an al crizei, 2008, când şi-a revizuit în scădere cifra de afaceri de la 10 la 9 milioane de euro; anul a fost însă mai prost decât se aşteptau, astfel că l-au închis cu afaceri de 7 milioane de euro. 2009 şi 2010 au adus scăderi mai importante (până la 4,2, respectiv 3,8 milioane de euro), iar 2011 a fost un an de stagnare, perspectivele pentru 2012 fiind de menţinere la aproximativ acelaşi nivel sau de uşoară creştere, în funcţie de noile contracte care ar mai putea intra în firmă.

    Ultimii ani au fost slabi pentru domeniu, iar turismul şi piaţa de evenimente au scăzut, singurul care şi-a demonstrat încă o dată stabilitatea fiind turismul corporate. Pot fi evenimentele corporate o zonă mai profitabilă decât turismul? Sau doar mai uşor de gestionat odată cu noile reguli ale pieţei, instalate în ultimii doi-trei ani?

    CMB TRAVEL a început să organizeze sporadic evenimente cu mai mulţi ani în urmă. În general, cam toate agenţiile de turism îşi bazează activitatea atât pe leisure, cât şi pe turism de business, proporţia dintre cele două variind în funcţie de specificul agenţiei. Cele mai multe agenţii de turism recunosc însă că cea mai profitabilă activitate a lor este ticketingul (vânzarea de bilete de avion către companii), aceasta fiind cea mai des întâlnită activitate a ceea ce este numit generic turism corporate. Dar cerinţele clienţilor companii merg de multe ori mai departe de atât, aceştia începând să ceară team-buildinguri, organizarea de incentives (vacanţe organizate pentru partenerii de afaceri) şi, cel mai frecvent, evenimente corporate. “Ne-a fost destul de clar încă din perioada 2004 – 2005 că segmentul organizării de evenimente va urma un curs ascendent în anii următori”, spune Roxana Bălcescu, care organizase deja în 2006 câteva evenimente şi nu avea un plan clar dacă şi cum va evolua acest segment al afacerii.

    O experienţă neplăcută cu angajaţii săi a făcut-o să se gândească mai bine: în timp ce un eveniment organizat de agenţia sa se desfăşura undeva în zona Sibiului, i s-a adus la cunoştinţă că angajaţii săi nu îşi făceau treaba cum ar trebui. “M-am urcat în maşină şi am plecat pur şi simplu la Sibiu, fără ca angajaţii mei să ştie şi mi-am găsit personalul care trebuia să asigure asistenţa şi derularea evenimentului la restaurant, servind prânzul şi stând relaxat, ca la cafenea. Situaţia aceasta era inacceptabilă şi trebuia să înceteze imediat”, povesteşte Roxana Bălcescu. Acela a fost momentul când a simţit că organizarea de evenimente trebuie să se dezvolte ca o divizie separată, în care lucrează acum 10 persoane. “Am schimbat stafful, am început conceperea de norme şi politici, de implementare a unor soluţii specifice care să vină în întâmpinarea companiilor şi, nu în ultimul rând, am luat decizia de a conduce personal această divizie de evenimente, numită – cum altfel? – CMB EVENTS”, povesteşte Roxana Bălcescu.

  • Echipa de vis care ar pune probleme oricărei multinaţionale (GALERIE FOTO)

    În plus, “suntem legaţi de România; n-o să ne luăm niciodată fabrica din România să o ducem în China, aşa cum fac multinaţionalele. Noi suntem mai siguri decât străinii”, declară antreprenorul. Provocat de BUSINESS Magazin, Timiş a nominalizat, pe modelul unei echipe de fotbal, componenţa unei echipe de vis ce s-ar putea lupta cu multinaţionalele.

  • Croitoru: În România nu e capitalism. Clicile de antreprenori de carton – politicieni au acaparat economia

    Prezentăm comentariul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

    Lucian Croitoru: Vom reuşi să facem din capitalism noua normalitate?

    Cei mai mulţi cred că actuala criză economică şi mai ales profunzimea ei este produsul capitalismului bazat pe pieţe libere. Faptul că aceasta se întâmplă la foarte scurt timp de la căderea socialismului pare să fie o dovadă pentru mulţi români. Doar puţini mai cred şi chiar şi mai puţini înţeleg că, dimpotrivă, criza mondială a apărut de la lipsa capitalismului chiar în ţările care l-au consacrat.

    În lume, în general, soluţia la problemele economice şi sociale este refacerea capitalismului. În România provocarea profundă este chiar instaurarea capitalismului şi transformarea lui în noua normalitate.

    Criza mondială şi capitalismul

    Capitalismul înseamnă o succesiune de alegeri libere responsabile pe care le fac entităţile private (oameni sau firme) dat fiind un set de reguli bune. Alegerile libere responsabile şi regulile bune conlucrează pentru a face din capitalism cel mai productiv mod de organizare economică cunoscut.

    Germania capitalistă a întrecut Germania socialistă, Coreea de Sud a întrecut Coreea de Nord, iar Finlanda a întrecut Estonia pe vremea când aceasta din urmă era parte a Uniunii Sovietice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mihail Marcu, MedLife: Trebuie pornit de la executivi şi antreprenori atunci când se construieşte bugetul statului

    “Nu am simţit că există o dorinţă în rândul celor care construiesc bugetul de a încerca să vorbească cu cei care pot să creeze într-adevăr locuri de muncă. Dacă dăm un search pe Google pentru a vedea care este rolul antreprenorului, vom vedea pe site-ul Casei Albe sau pe site-ul firmelor din Big4 că antreprenorii trebuie lăsaţi să creeze locuri de muncă, iar la britanici se dezbate chiar problema dacă statul trebuie să-i lase în pace să creeze locuri de muncă sau să încerce să-i ajute. Executivii pot spune care sunt planurile de viitor, unde vor să se dezvolte, ce cifre de afaceri cresc. Am văzut cifrele pe creşterea economică din T3 – creşterea din statistică a fost mult mai mare decât cea pe care am resimţit-o”, a mai declarat Mihail Marcu, preşedintele MedLife.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să faci colectă de bani pe internet

    Unul dintre cele mai mari succese înregistrate prin intermediul acestui site este proiectul TikTok, care permite purtarea unui iPod Nano de ultimă generaţie ca un ceas de mână şi care a reuşit să adune aproape un milion de dolari de la susţinători.

    Încurajaţi de reuşita proiectului, alţi designeri au apelat şi ei la Kickstarter, atraşi şi de faptul că după obţinerea finanţării nu trebuie să cedeze controlul asupra produsului. Studio Neat, creator al unui condei pentru iPad numit Cosmonaut, a obţinut şi el finanţare de aproape 150.000 de dolari. Un deţinător al unei firme de consultanţă în design, Dario Antonioni, a propus spre finanţare publicului o bancă de lemn proiectată de el şi a reuşit să adune banii necesari comandării un lot de bănci unui fabricant asiatic.

    Nu toţi designerii care doresc să obţină bani prin crowdfunding ajung să propună însă proiectele prin Kickstarter.com; angajaţii site-ului le trec în revistă şi le acceptă doar pe acelea pentru care există deja un prototip funcţional.

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.

  • Tineri antreprenori care s-au facut remarcati pana la varsta de 30 de ani

    Brynn Jinnett (27 ani), balerina de meserie, a avut un rol in
    recenta pelicula americana aparuta in primavara si in
    cinematografele din Romania, “Black Swan”, productie ce i-a adus
    lui Natalie Portman mult-ravnitul trofeu de Oscar. Jinnett isi
    dorea sa-i ajute pe cei care activau in lumea dansului sa devina
    profesionisti, sa reuseasca sa se remarce printre vedetele
    domeniului.

    Asa a infiintat “Metoda de perfectionare”, o serie de cursuri
    de antrenamente de dans bazate pe rezistenta si cardio, pe care
    le-a predat in studioul din Manhattan in care ea insasi se
    pregatea. In martie, revista New York a denumit aceasta asociatie
    fondata de Jinnett “Cea mai tare idee a anului”, lucru care a
    determinat-o pe tanara balerina sa-si mai deschida un astfel de
    studio chiar in aceasta luna.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro