BusinessMagazin

Tag: criza

  • Cat de adanca este criza Ultra Pro

    Afacerea sotilor Alina si Cristian Fughina, K Tech Electronics, care opereaza lantul de retail IT Ultra Pro Computers, pare sa traverseze una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. Mai multe voci din piata spun ca, in fata problemelor interne puse intr-un context economic unde toate magazinele IT au de suferit, K Tech nu mai poate decat sa restructureze cat mai mult din operatiunile de distributie si retail si sa aleaga o strategie cat mai conservatoare pentru urmatoarea perioada pentru a putea iesi din impas. La baza acestor afirmatii stau in primul rand dificultatile financiare in care pare sa se afle compania, daca e sa luam in calcul faptul ca, timp de cateva zile din saptamana trecuta, depozitul central a fost pus sub sechestru pentru o datorie de 7 milioane de euro a K Tech la UniCredit. Pe de alta parte, inclusiv faptul ca Asbis Romania si Star Print, doi dintre furnizorii companiei, alaturi de Scop, Elko, LG Romania, Asus, Gigabyte sau Kingston, au deschis o procedura de insolventa impotriva companiei, potrivit mai multor surse din piata, indica probleme cu lichiditatile, K Tech fiind astfel in incapacitate de a plati datoriile fata de distribuitori.

    “Deocamdata nu pot face niciun fel de comentariu pe marginea acestor informatii”, a fost singura declaratie a lui Adrian Dogaru, directorul executiv al companiei de distributie si retail, in timp ce nici Alina Fughina, care conduce K Tech Electronics, si nici Cristian Fughina, ce s-a orientat de mai multa vreme spre afacerile imobiliare ale familiei, nu au fost de gasit.

    Compania a umblat la structura retelei inca din 2007, cand compania avea peste 70 de spatii comerciale, comparativ cu numarul maxim de 84 de magazine atins inaintea inceperii procesului de restructurare. Din luna decembrie a anului trecut au fost inchise insa alte 13 dintre magazinele Ultra Pro Computers, printre care cele din Cluj, Satu Mare sau Iasi, conform informatiilor disponibile pe site-ul companiei, cel mai recent fiind unul dintre spatiile comerciale satradale din Bucuresti. Reteaua a ajuns astfel la 42 de unitati, la care se adauga doua service-uri, personalul s-a redus si el, iar acum K Tech ar avea in plan sa reduca si numarul angajatilor din sediul central, intentie exprimata in cadrul unei sedinte interne convocate in urma cu aproape doua saptamani, conform unei surse din interiorul companiei; ar exista deja departamente formate doar dintr-un singur angajat. “Da, de astazi (27 martie – n.red.) service-ul se restrange la doar 6 oameni, iar la sediu se statea la coada pentru semnarea fisei de lichidare”, comenta pe blogul www.zoso.ro un utilizator pe nume ioni220, care sustinea ca pana in acea zi fusese la randul sau angajat al K Tech.

    La o trecere in revista a declaratiilor facute recent de oficialii companiei, reducerea cu aproximativ 20% a retelei de magazine nu apare ca un plan imediat de actiune, in contextul in care in luna noiembrie a anului trecut, K Tech anunta planuri de deschidere a doua unitati, iar la inceputul acestui an avansa posibilitatea inchiderii a numai trei magazine pe parcursul primului trimestru, decizie ce depindea insa de renegocierea contractelor de inchiriere. “In conditiile actuale de piata, daca cei care inchiriaza nu isi revizuiesc politica de preturi in conformitate cu piata, este normal sa renuntam la anumite spatii si sa cautam solutii alternative de relocare”, spunea atunci Catalin Butolo, directorul de marketing al companiei, fara sa dea vreun indiciu ca numarul magazinelor inchise ar putea fi atat de mare.

    De remarcat este faptul ca firma a renuntat de-a lungul timpului la aproape toate magazinele stradale din Bucuresti, preferand galeriile comerciale de genul Carrefour. Din cele sase magazine pe care le mai are K Tech in Capitala, fara a lua in calcul service-ul aflat in cadrul sediului central din zona APACA si magazinul din zona Chibrit din Capitala, cinci sunt pozitionate in centre comerciale (Carrefour, Auchan si City Mall).

    Cu toate ca nici planurile viitoare pentru spatiile comerciale respective nu au fost anuntate, proprietarii mai multor centre comerciale, printre care si George Teleman, managing partner la fondul britanic de investitii Equest Balkan Properties, in portofoliul caruia se afla proiectul Vitantis Shopping Center din Capitala, infirma acum posibilitatea incheierii contractului cu K Tech. “Sunt si raman in continuare in Vitantis”, a spus Teleman.

    Totusi, scaderea consumului si implicit a vitezei de rotatie a stocurilor, concomitent cu diminuarea retelei, ar putea sa-si spuna cuvantul asupra afacerilor K Tech. Pentru anul trecut, compania nu a anuntat inca cifra de afaceri, care provine in proportii aproape egale din activitatile de retail si distributie, dar estimarile ce vizau depasirea nivelului de 80 de milioane de euro, dupa ce in primele noua luni afacerile K Tech s-au cifrat la 51,3 de milioane de euro, nu mai par la fel de plauzibile.

    Felix Enescu, Gartner: "Putinele lanturi de magazine din Romania care au ramas concentrate pe comertul IT nu vor mai rezista foarte multa vreme in formatul actual"
     

  • Din cauza crizei, romanii isi scot afacerile la vanzare

    Desi afacerile la cheie, cum sunt numite, par o ocazie buna, nu se inghesuie nimeni sa le preia. Si daca cumparatorii nu prea le trec pragul, in situatii disperate oamenii de afaceri s-au gandit sa-si vanda afacerea chiar si pe bucati. Un internet cafe din Alba-Iulia, in care s-au investit zeci de mii de euro, e scos acum la vanzare, calculator cu calculator. Sociologii spun ca situatia in care se afla tot mai multi afaceristi este doar o consecinta logica. Oamenii vor sa recupereze oricat de putin, numai sa nu iasa in pierdere totala. Specialistii financiari avertizeaza ca situatia este una de durata.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Solutia la criza nu este nationalizarea pietelor

    "O crestere economica sustenabila se poate obtine numai daca pietele raman libere. Or toate masurile actuale pe plan mondial sunt de natura interventionista, lucru foarte periculos", spune Croitoru. El respinge astfel ideea, tot mai des vehiculata, potrivit careia criza financiara este rodul pietelor.

    Croitoru vede cel mai mare pericol in faptul ca populatia a ajuns sa creada ca neinterventia guvernului este principala problema pentru prosperitate, "or lucrurile stau exact invers."
    Oficialul BNR atrage atentia ca promovarea interventionismului keynsianist, folosit pana la finele anilor ’70, va insemna reintoarcerea la "marea inflatie" din urma cu 30 de ani. El crede ca prosperitatatea nemaiintalnita din ultimii ani s-a datorat tocmai faptului ca pietele, si implicit concurenta, au fost lasate libere. "Daca adoptam interventionismul folosit la nivel mondial nu mai avem cale de iesire", a spus Croitoru. El crede ca Romania ar trebui sa promoveze o altfel de abordare ca raspuns la criza, chiar daca tendinta generala este de corelare a actiunilor anti-criza la nivelul UE.

    Exemplul oferit de consultant este cel in care un guvern face eforturi uriase pentru a salva cu orice pret un colos cu un milion de angajati, a carei prabusire poate fi ciclica, bazata pe evolutia sectorului in care activeaza. El crede ca ar fi mai indicat crearea catorva zeci sau sute de mii de companii cu 10 sau 100 de angajati.
     

  • Cardurile de credit – solutia de imprumut pe timp de criza?

    Aveti totusi grija si folositi-le cu prudenta, spun specialistii. Altfel, nu o sa mai stiti cum sa iesiti din datorii. Bancile ofera pentru cardurile de credit o perioada de gratie cuprinsa intre 45 si 60 de zile, in cazul platilor la comercianti. Clientul care ramburseaza integral suma imprumutata pe card, in aceasta perioada, va plati dobanda zero. Daca insa depaseste aceasta perioada, bancile percep dobanzi de pana la 33% pe an.
    Bancile care promoveaza cardurile de credit mizeaza pe comoditatea folosirii lor. Din cauza crizei financiare, insa, multe banci nu mai recomanda la fel de mult aceste carduri.
    In Romania exista 1,4 milioane de carduri de credit, iar de regula suma maxima care poate fi scoasa este de sase salarii.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici de ce s-a blocat masinaria creditelor
     

  • Planurile anticriza ale celui mai mare comerciant din Romania

    La sfarsitul anului trecut, Metro deschidea la Deva cel mai modern magazin al retelei û o decizie surprinzatoare, atata vreme cat in 2005, grupul anuntase ca nu va mai deschide in Romania nici un alt magazin. Dupa Deva, parea ca piata s-a deschis din nou: Vladimir Vava, directorul de operatiuni al Metro Cash&Carry Romania, spunea atunci ca pe harta Romaniei mai exista puncte de acoperit pentru comertul modern, in special in zone turistice. Acum insa, acelasi Vava prefera sa spuna ca “ramane de vazut” daca Metro va mai deschide si alte magazine si ca “depinde de cum vom merge mai departe”.

    Iar aceasta inseamna, in termenii Metro, mentinerea nivelului costurilor, mentinerea profitului si cresterea vanzarilor. Pana acum, mentinerea profitului sau cresterea vanzarilor veneau de la sine, in conditiile in care piata bunurilor de larg consum crestea cu rate de 20-30% de la an la an.

    Lucrurile sunt insa mai complicate anul acesta. Vladimir Vava prefera sa nu vorbeasca despre ritmul de crestere anticipat: “Nimeni nu poate spune daca vom avea o crestere in linie cu cea de anii trecuti sau mai temperata; deocamdata, facem tot ce se poate face in lei pentru a elimina efectul ratei de schimb”.

    Conform ultimelor date oficiale disponibile, grupul Metro a avut in 2007 o cifra de afaceri de 1,96 miliarde de euro, din care circa 1,6 miliarde au fost realizate pe seama segmentului de cash&carry. Potrivit estimarilor companiei de cercetare de piata PMR, vanzarile din 2008 ale intregului grup Metro in Romania (incluzand si divizia de hipermarketuri Real) au ajuns in jurul valorii de 2,3-2,4 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce divizia de cash&carry la afaceri de circa 1,7-1,8 miliarde de euro. Rezultatele oficiale ale diviziei cash&carry urmeaza insa a fi prezentate in aceasta saptamana, o data cu raportul anual al grupului.

    In ce priveste vanzarile din acest an, Vava se declara relativ optimist. “Partea cea mai importanta pentru cash&carry este reprezentata de vanzarile de produse alimentare, unde nu cred ca vom simti un declin foarte serios, deoarece lumea continua sa consume”, spune Vladimir Vava, care considera ca revanzatorii ar trebui sa profite de aceasta situatie, de faptul ca acum clientii merg mai mult catre magazinele de proximitate, deoarece prefera sa faca economie de bani si poate si de benzina,. “Pentru noi e un semn foarte bun, deoarece clientul nostru e acel trader, proprietarul micului magazin, iar cresterea vanzarilor lui ne aduce si noua crestere”.

    Vladimir Vava spune ca Metro va investi mai mult in acest an in marcile private ale grupului: “brandurile private joaca un rol foarte important si sunt sigur ca pentru clientii nostri marcile private sunt o oportunitate, creeaza o diferenta in magazinele lor”. Metro a fost primul comerciant care a adus conceptul de marca privata in Romania, in urma cu aproximativ sase ani. Cea mai cunoscuta marca este Aro, folosita pentru produse alimentare, urmata de Metro Quality, Rioba si Horeca Select.

    Vladimir Vava spune ca sunt cateva segmente in care are incredere in acest an: magazinele de proximitate, magazinele rurale, restaurantele – de la cele high class pana la saormerii si zona de fast food. – “Acum, tendinta e de a manca mai repede si ieftin, cu bani mai putini; saormeriile, spre exemplu, sunt in plin avant”. Ca numar de clienti, cea mai mare surpriza pentru Vladimir Vava a fost tocmai aceasta zona de fast-food: “ de aici vine o crestere mare si trebuie sa fim aproape de ei, sa ne adaptam la nevoile lor”.

    Prin urmare, strategia Metro pune accent pe relatia cu micii comercianti si hotelieri, restaurantele si zona de catering, proprietarii de saormerii, de fast-fooduri sau restaurante modeste de cartier, vanzarile companiei depinzand direct de bunul mers al afacerilor acestora. “Le spunem clientilor nostri sa vina de multe ori si sa cumpere cat le trebuie. Daca au o problema de cash flow pot folosi magazinul nostru ca depozit”, spune Vladimir Vava.

    Directorul operational recunoaste ca exista o presiune la capitolul costurilor: “Nu cred insa ca trebuie taiate costurile, trebuie doar sa nu le crestem”. In urma cu cateva saptamani, Metro a luat o decizie menita sa eficientizeze costurile prin renuntarea la programul non-stop al celor patru magazine din Bucuresti. Reprezentantii retelei au declarat la acel moment ca modificarea programului de functionare nu este dictata de contextul economic actual. Pe de alta parte, crede Vava, criza inseamna in mod natural o eficienta mai mare – oamenii sunt mai implicati, mai interesati sa lucreze mai bine, sa-si pastreze locul de munca.

    Vladimir Vava, Metro: “Orasele de provincie din Rusia aveau intre 400.000 si 600.000 de locuitori, adica o masa mare de oameni, intr-o situatie economica foarte dificila."

  • Dacia vede criza roz

    Criza auto schimbă profund preferinţele consumatorilor în ţările bogate, astfel încât maşina devine un produs care să se adapteze cât mai bine la noile condiţii“, a spus François Fourmont, directorul general al companiei, la un seminar organizat de Ziarul Financiar şi PricewaterhouseCoopers. În acest an, 75% din producţie va lua calea exportului. Se poate spune că producătorul de la Mioveni s-a adaptat pe timp de criză, prin introducerea de transmisii automate pe maşinile livrate în Golful Persic, dar şi prin lansarea de versiuni pe GPL în Europa.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Cititi aici despre Duster, primul concept car Dacia

     

  • Asaltul reducerilor

     

    Daca retailerii din Statele Unite mizeaza pe reduceri masive de pret, chiar si la colectiile noi, raspunsul grupurilor europene din industria luxului, care resping raspicat aceasta politica, a fost revigorarea liniilor secundare de produse. Intre discounturile ametitoare ale americanilor si incrancenarea europenilor de a mentine perioadele clasice de reduceri sta consumatorul, care la un singur pas gresit poate fi pierdut pentru totdeauna.
     
    Raluca Banciu, director general al Alliance International, firma care detine magazinul Paul & Shark de pe Calea Victoriei, povesteste ca i s-a intamplat adesea ca unii clienti, in special cei straini, sa pretinda reducere la achizitionarea unui produs din colectia de primavara-vara 2009 a brandului. “Noi practicam discounturi de fidelizare pentru cei care cumpara frecvent sau achizitioneaza produse de valoare mare, insa pentru 1-2 produse nu putem oferi discounturi la colectia noua”, spune managerul.
     
    Tipul de consumator despre care vorbeste managerul Paul & Shark a fost educat in ultima vreme pe o piata pe care discounturile repetate, in afara perioadelor clasice de reduceri, au fost promovate ca o politica de iesire din criza. Totusi, efectul poate fi de bumerang, pentru ca politica de reduceri a schimbat si comportamentul consumatorului, care odata obisnuit cu reduceri permanente va accepta greu pretul intreg – daca il va mai accepta vreodata.
     
    Scott Malkin, presedintele Value Retail, care a construit o afacere de un miliard de euro din vanzarea in regim de outlet a brandurilor de lux, spune ca reducerile din Statele Unite sunt un exemplu de panica si disperare si ca pot indeparta consumatorul.
     
    “Dupa o recesiune normala, consumatorul tinde sa se intoarca la practicile din trecut, dar in cazul unei asemenea crize, oamenii le resping pur si simplu. Cu cat dureaza mai mult, cu atat vor fi mai obisnuiti cu acest stil de shopping si cu fuga dupa reduceri de pret.”
     
    Iar specialistii in retail au ajuns sa se intrebe daca nu cumva modul de a merge la cumparaturi a fost schimbat pentru totdeauna de politica adoptata din cauza crizei financiare – strategia de stimulare a vanzarilor a mizat pe etichete cu preturi reduse chiar si la colectiile noi, ceea ce inseamna o abordare nemaivazuta pana acum. Vantul reducerilor a batut, asemenea crizei, dinspre Statele Unite, iar cei prezenti la show-urile de la Saptamana Modei din New York au privit stupefiati spre vitrinele magazinelor care afisau reduceri de pret de 80-90%. Fara a o recunoaste public, atat retailerii europeni, cat si sefii marilor case de moda sunt furiosi pentru ca magazinele americane au acordat reduceri inca din luna noiembrie, ceea ce a creat o conjunctura nefavorabila pentru concurentii europeni, care au trebuit sa faca fata astfel nu numai atractivitatii dolarului slab fata de euro, dar si razboiului preturilor mici.
     
    Un director al unui brand italian important, citat de presa internationala, care a insistat sa-si pastreze anonimatul, sustine ca depune mari eforturi pentru a-si mentine cota de piata. “Cred ca magazinele din Statele Unite exagereaza. Si-au anulat comenzile din cauza inventarului prea incarcat. In acelasi timp practica reduceri foarte mari si cred ca la sfarsitul anului vor constata ca au prea putina marfa.”
     
    Cateva saptamani mai tarziu, la 6.500 de kilometri distanta de New York, la Milano, cei care au calatorit pentru Saptamana Modei din Italia au descoperit o strategie cu totul diferita. Raspunsul europenilor la asaltul reducerilor practicate de americani a fost revigorarea liniilor entry-level.
     
    Liniile secundare profitabile, inaugurate de Armani (Emporio Armani) cu doua decenii in urma, sunt strategii de vanzari populare in Italia. Versace a anuntat recent relansarea liniei Versus, printr-o colectie de accesorii care poarta semnatura designerului britanic Christopher Kane. “Nu ne-am propus sa pozitionam Versus ca o linie secundara, ci ca un brand de lux pentru tineri, mai exact adresat clientului sic urban”, declara la lansare Giancarlo Di Risio, directorul executiv al Versace. El sustine ca Versace si Versus sunt complet diferite: “Versace reprezinta luxul high-end si va ramane la acest nivel, iar Versus va include o colectie aspirationala care se adreseaza unui public divers”.

    Aflati in continuare cum aplica politica de reduceri proprietarii magazinelor din Europa

     

  • Ghid de criza: cum atragi investitori pentru afacerea ta

     

    “Daca as sti unde sa gasesc acum 200 de milioane de euro, maine i-as plasa fara nicio problema”, spune Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si inter­­mediere financiara Financial View Consulting, referindu-se la solicitarile de fonduri pe care le are din partea clientilor lui.
     
    Este adevarat ca o parte dintre firmele pretendente “sunt greu finantabile”, pentru ca implica pentru investitori un risc mai ridicat, admite Cabat, “dar multe sunt companii bune, cu planuri solide de afaceri”. Nevoia tot mai mare de bani a firme­lor despre care vorbeste consultantul este cat se poate de explicabila in contextul economic actual. Pe de o parte, antreprenorii au de-a face cu o economie tot mai afectata de constrangeri: fluxurile de bani dintre parteneri sunt gatuite, platile se fac cu intar­ziere, comenzile si vanzarile scad, creditele scadente sunt mai greu de achitat. Pe de alta parte, majoritatea bancherilor nu mai sunt dispusi sa le dea credite noi, ba chiar le reduc liniile de finantare aprobate in trecut. In aceste conditii, oferta companiilor de private equity – investitori ce intra in actio­nariatul unei companii, ii sustin o pe­rioada dezvoltarea cu fonduri si know-how si mai apoi isi vand participatia pentru profit – devine tot mai interesanta. Fondurile de investitii prezente pe piata romaneasca, dintre care cele mai multe sunt “brate” ale unor companii care investesc in toata regiunea central si est-europeana, dispun de aproximativ 2 miliarde de euro pentru achizitii, conform calculelor BUSINESS Magazin.
     
    Multi ani, antreprenorii au fost reticenti in a accepta ofertele investitorilor de portofoliu, in parte pentru ca le mergea bine si aveau perspective bune, iar o colaborare cu un fond de investitii ar fi insemnat pierderea independentei in administrarea propriilor afaceri. Acum insa lucrurile s-au schimbat. “Cererea de finantare a crescut si va creste, pentru ca multe sectoare de activitate vor incetini dramatic, iar acest lucru va afecta cash-flow-ul companiilor”, spune Cornel Marian, directorul executiv al Oresa Ventures. Fondul suedez de private equity Oresa Ventures, unul dintre cele mai mari din Europa, este prezent pe piata romaneasca de mai bine de zece ani, printre cele mai cunoscute tranzactii in care a fost implicat numarandu-se cele cu Oriflame, Flanco, Credisson, La Fantana, Kiwi Finance si Medicover.
     
    Marius Ghenea, unul dintre cei mai activi antreprenori, remarca aceeasi ten­dinta: “Mai ales pentru firmele mici si medii, tendinta generala este sa iasa acum in piata si sa caute finantare”. Omul de afaceri, fondator si ulterior director al mai multor afaceri de comert cu electronice si echipamente IT (Flamingo, Flanco, FIT Distribution), dar si investitor in afaceri online, spune ca pe biroul sau au ajuns multe cereri de finantare din partea unor astfel de firme. Dupa Ghenea, investitorii de tipul sau (asa-numitii “business angels”, cei ce se implica in dezvoltarea unui start-up) sunt acum intr-o pozitie buna de negociere, avand la dispozitie multiple oportunitati de cumparare.

     
    Pentru o perioada dificila a economiei, companiile de private equity nu stau deloc rau: daca in anii trecuti puteau sa rateze multe tranzactii pentru ca antreprenorii reuseau sa ia finantare de la banci, astazi s-ar putea relua o serie de discutii mai vechi, spune Cornel Marian. Acum, cand creditele bancare sunt fie blocate, fie prohibitive ca pret, iar bursa nu mai e o solutie de a strange capitaluri, managerii fondurilor de investitii isi permit sa fie mai selectivi ca oricand. Mai ales ca valoarea companiilor romanesti a scazut semnificativ in ultima jumatate de an (cu o treime, spun evaluatorii), iar pretentiile antreprenorilor s-au diminuat si ele. “Unele fonduri vor ajunge sa refuze discutiile cu antreprenorii din lipsa de timp”, considera Mihai Sfintescu, manager al companiei 3TS Capital, prezenta in Romania prin intermediul a doua fonduri – 3TS Central European Fund II, cu un capital de 100 de milioane de euro (din care 30 de milioane de euro ramase neinvestite) si 3TS-Cisco Growth Fund III, cu un capital initial de 30 de milioane de euro (din care s-au investit pana acum 4 milioane de euro).
     
    Dincolo de abundenta de companii ce ar avea nevoie de finantare, tranzactiile bune nu se gasesc insa deloc la fiecare colt de strada, iar conditiile impuse de investitori nu sunt usoare. Criteriul de baza nu e pretul mai avantajos al unei companii; profitul care se poate obtine in viitor de pe urma ei este criteriul de baza al oricarei tranzactii de acest fel. “Nicio companie nu e indeajuns de ieftina daca e o companie proasta”, rezuma Mihai Sfintescu.
     
    Multe dintre dosarele pentru care se solicita finantare sunt ale unor companii sanatoase, ce risca insa sa intre in incapacitate de plata din cauza blocajelor financiare, a platilor sau a comenzilor amanate. Este o situatie cu care se confrunta tot mai multi antreprenori, spun reprezentantii companiilor de private equity. “Bancile vor finanta mai putin si mai scump proiectele de dezvoltare, deci multe firme vor fi nevoite sa mai adune capital social pentru a-si putea mentine nivelul creditelor luate in ultimii ani”, comenteaza Cornel Marian. Bancherii recunosc ca antreprenorii romani s-au indatorat in ultimii ani foarte mult, iar in conditiile actuale sunt destule companii ce vor avea dificultati la rambursarea creditelor, nota de curand Simona Fatu, vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate a Volksbank Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Mihai Sfintescu, 3TS Capital: “Cu o strategie buna, un antreprenor fara presiune pe vanzare poate atrage capitalul necesar preluarii unui concurent”
    George Teleman, Equest Partners: “Daca ne uitam in piata, vedem ca fondurile de real estate sunt la un discount enorm, de 70-90%.”
    Marius Stancescu de la Riff Holding: “Vanzarea este un moment dificil, ce poate afecta relatiile comerciale cu clientii sau cu furnizorii companiei”
    Radu Bugica, managerul Sigma Bleyzer: “Decalajul dintre asteptarile lor si disponibilitatile noastre este si mai mare decat in trecut”

     

  • Reducerea taxelor – posibile măsuri anticriză

    "Sunt cinci-şapte măsuri cu impact în economie şi încurajarea investiţiilor, prin caracterul de noutate pe care îl introduc în economie: introducerea unor prefinanţări, scutirea de impozit a profitului reinvestit, înlăturarea şi simplificarea unor proceduri birocratice, prin codul fiscal, pentru ca firmele şi companiile să îşi reducă costurile negerate de barierele birocratice, reducerea taxelor fiscale şi parafiscale de la aproape 500, câte sunt acum, la un număr care să fie cât mai aproape de minimul necesar", a spus Nica.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Solutii fiscale pentru criza economica globala

    Cu titlu de exemplu, Bulgaria a implementat anumite masuri cum ar fi scutirea de impozit pe o perioada de 5 ani pentru investitii in regiuni defavorizate; scutiri/reduceri de impozite pe venit pentru familii tinere care platesc dobanzi la credite imobiliare.

    In Cehia, rata de impozit pe profit a fost redusa de la 21% la 20%, rata contributiilor sociale de sanatate pentru angajati si angajatori a fost redusa, iar rambursarile de TVA se solutioneaza mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaratiile fiscale. In Ungaria, o serie de masuri fiscale au fost propuse in vederea impozitarii consumului si nu a venitului; impozitul pe venit si contributiile sociale aferente vor fi reduse.

    Marea Britanie a redus cota de TVA pentru o perioada de un an de la 17,5% la 15% si a permis amânarea platii impozitelor pentru societatile care au fost afectate de perioada de criza dar care, desigur, pot demonstra necesitatea unor astfel de amanari. Atat Olanda, cat si Spania au introdus masuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerata pentru investitiile efectuate in 2009. In sfera TVA, Belgia a redus cota de TVA pentru constructiile de locuinte noi de la 21% la 6 %.