BusinessMagazin

Tag: banci

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Posesoarele de Bonus Card Garanti au facut pana la finele lui ianuarie cumparaturi pe bonus de 2 mil. lei

    Anul trecut, banca a lansat Bonus Card cu Oglinda, o varianta
    pentru femei a produsului Bonus Card, prin care posesoarele pot
    cumpara produse in rate fara dobanda din reteaua de 4.500 de
    magazine partenere ale bancii si pot castiga bonusuri din valoarea
    cumparaturilor achitate cu cardul. Bonusurile colectate in urma
    tranzactiilor pot fi folosite ulterior pentru cumparaturi in cadrul
    acestei retele.

    “Aceste campanii au ca scop intensificarea utilizarii cardului de
    credit. La sfarsitul lunii ianuarie 2011, utilizatorii cardului de
    credit Bonus Card facusera cumparaturi gratuite in valoare de 2
    milioane RON, utilizand bonusul acumulat in urma tranzactiilor
    achitate cu acest card la comercianti”, a spus Ilgaz Kaya, director
    central marketing al Garanti Bank.

    Prezenta pe piata din Romania din 1998, Garanti Bank are o retea de
    74 de agentii, 150 ATM-uri si peste 7.000 terminale POS. Anul
    trecut, banca a inregistrat o crestere de 70% a activelor fata de
    anul precedent, pana la 1,4 miliarde euro, detinand pozitia a 14-a
    in topul local al bancilor in functie de active.

  • Grupul Erste, proprietarul BCR, vrea sa cumpere o banca in Polonia

    “De obicei, atunci cand suntem prezenti pe o piata, vrem sa avem
    o cota de 15-20%. In Polonia va fi probabil dificil, astfel incat
    trebuie sa vedem cum putem fi competitivi aici cu o cota mai mica”,
    a spus Andreas Treichl, referindu-se la dezechilibrul
    de pe piata poloneza, unde doua banci domina sistemul, restul avand
    cote de piata de 3-5%.

    In ultima vreme au aparut mai multe oportunitati de achizitii –
    Santander din Spania vrea sa cumpere Bank Zachodni, iar Raiffeisen
    a cumparat 70% din Polbank. Ca atare, Treichl se bazeaza pe faptul
    ca intensificarea competitiei pentru cota de piata va diminua
    profiturile, ieftinind astfel in general activele bancare pe
    parcursul urmatorilor doi ani. Erste este reprezentat in Polonia
    doar de o firma de brokeraj.

    Pentru Ungaria, Erste nu-si propune nicio achizitie, ci doar
    cresterea cotei de piata a Erste Bank Hungary, a treia banca din
    sistem dupa valoarea depozitelor. Referirea la Ungaria este un semn
    de incredere in aceasta piata, avand in vedere atat problemele cu
    taxa pe activele bancilor impusa de autoritati, care a insemnat
    pentru Erste un cost de 40 de milioane de euro anul trecut, cat si
    volumul inca ridicat al creditelor neperformante.

    Grupul austriac a raportat saptamana trecuta un profit net de 279
    milioane de euro pentru al patrulea trimestru din 2010, cu 52%
    peste nivelul din aceeasi perioada a anului 2009. Bernhard Spalt, directorul responsabil de
    managementul riscurilor, a estimat ca in 2011, cel mai mult vor
    scadea creditele neperformante la diviziile din Cehia si Slovacia,
    dar ca nivelul acestora va ramane ridicat in Ungaria si Romania,
    tari unde grupul a inregistrat pierdere, iar reluarea creditarii nu
    va avea loc decat in a doua jumatate a anului.

    BCR a raportat pentru anul trecut un profit net de 465 milioane de
    lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai mic de dupa
    privatizarea bancii in 2006. In trimestrul al patrulea a avut
    pierderi de 29,5 milioane de lei. “Creditele neperformante raman la
    un nivel semnificativ, desi cresterea acestora s-a plafonat in
    ultimele luni, ca efect al scaderii dobanzilor, al relativei
    stabilitati a leului si al reducerii provizioanelor”, a comunicat
    Erste.

  • Bancile cu capital strain din Romania au reinceput sa se indatoreze de la grupurile-mama

    In paralel, activele totale ale sistemului bancar au crescut cu
    numai 3,5%, cel mai redus nivel din ultimul deceniu.

    Cresterea indatorarii s-a reluat inca din prima parte a anului
    trecut, astfel incat la finele lui 2010, bancile aveau datorii
    externe totale (pe termen scurt si lung) de 22,6 miliarde de euro,
    in crestere cu 1,2 miliarde de euro fata de 2009, un an in care
    balonul creditarii incepuse sa se dezumfle dupa recordul din 2008,
    cu o datorie de 25 de miliarde de euro contractata de banci. Desi
    era vorba de o datorie privata, acel record avea sa fie mai apoi
    imputat direct statului roman, care s-a si imprumutat la FMI pentru
    a linisti pietele externe ca in Romania nu sunt probleme de
    solvabilitate.

  • Bancuri cu banci. Cum au ajuns bonusurile bancherilor noua vanatoare de vrajitoare

    In aceasta saptamana, cele mai mari banci din Marea Britanie isi
    anunta rezultatele financiare si, mai important, bonusurile pe care
    le acorda celor mai merituosi dintre angajati si sefi.
    Sentimentului de frustrare publica obisnuit in astfel de situatii
    (nici bonusurile de pe Wall Street nu sunt intampinate cu confetti
    prin mass-media) i se adauga de aceasta data o justificare
    suplimentara: contribuabilul britanic a platit in ultimii doi ani
    pentru salvarea sistemului bancar o naucitoare factura de 1.433,6
    mld. lire sterline (1.687,7 miliarde de euro), adica aproape 100%
    din PIB! Iar acum, tocmai acele banci pe care statul le-a
    rechizitionat partial sau total ca sa nu intre in faliment se
    pregatesc sa ofere bonusuri totale de 7 mld. lire (8,2 mld. euro).
    Asta in conditiile in care premierul David Cameron a venit in fata
    Parlamentului cu cel mai dur program de austeritate din istoria
    recenta a tarii, care include reduceri de cheltuieli si cresteri de
    taxe pentru contribuabilul de rand, pentru a aduce din nou
    deficitul bugetar, acum de 10%, in interiorul criteriilor de la
    Maastricht, sub 3%.

    Daca vi se pare putin nedrept ca bancile sa se lafaie tocmai in
    aceasta perioada cu bonusuri de milioane de lire sterline, s-ar
    putea sa gasiti totusi unii care sa va contrazica; printre ei,
    directorul executiv al Barclays, Bob Diamond, pe care toata lumea
    se asteapta sa-l vada plecand acasa zilele acestea cu un bonus de
    9,5 milioane de lire (11,2 milioane de euro) si care le-a replicat
    criticilor ca “a trecut vremea remuscarilor si a scuzelor”.
    Americanul Diamond, ajuns CEO al Barclays la inceputul acestui an
    dupa ce a condus peste un deceniu divizia de banca de investitii a
    grupului, Barclays Capital, a ajuns in centrul nemultumirii publice
    si pentru ca nu se sfieste sa arate prea putina compasiune pentru
    banii contribuabilului britanic.

    Va veti intreba, pe buna dreptate, cum se descurca guvernul
    conservator cu aceasta problema de imagine, in perspectiva
    alegerilor locale partiale din luna mai? Destul de prost, daca e sa
    luam in calcul ca militantii condusi de David Cameron erau printre
    cei mai vajnici contestatari ai bonusurilor din City-ul londonez
    inainte de a ajunge la guvernare. Inca mai poate fi gasita pe
    site-ul oficial al conservatorilor o declaratie din 15 februarie
    2009 a lui Cameron care sustinea ca niciun angajat al unei banci
    salvate de catre stat nu ar trebui sa primeasca un bonus anual mai
    mare de 2.000 de lire. Evident, multe s-au schimbat de atunci:
    Cameron a ajuns premierul unei coalitii de austeritate dintre
    conservatori si liberal-democrati, profiturile bancilor britanice
    au revenit in forta (anul acesta se asteapta un total de 20 de
    miliarde de lire) si, potrivit Biroului de Jurnalism de
    Investigatie de la Londra, donatiile City-ului londonez catre
    Partidul Conservator au ajuns, in primele noua luni din 2010, la
    11,4 milioane de lire, cam 51% din totalul donatiilor facute in
    acea perioada de institutiile financiare londoneze.

    Din acest motiv nu au fost multi care sa creada in indignarea
    bancilor, anuntate saptamana trecuta de David Cameron ca vor fi
    nevoite sa plateasca anul acesta drept taxe suplimentare pe profit
    circa 2,5 miliarde de lire sterline, cu 800 de milioane de lire mai
    mult. Desigur, au fost bancheri care s-au aratat suparati, folosind
    vesnicul argument ca investitorii se vor speria daca vad ca tara nu
    are o legislatie fiscala predictibila (in traducere: la care niciun
    guvern sa nu umble niciodata, decat daca scade impozitele) – si mai
    ales in timpul negocierilor cu privire la “proiectul Merlin”, un
    alt fel de “acord de la Viena” incheiat de bancile europene cu UE
    si FMI in 2009. Misiunea anuntata a proiectului Merlin era sa
    relanseze creditarea pentru companiile mijlocii si mici, sa
    stimuleze dezvoltarea unor regiuni mai sarace ale Marii Britanii
    (nordul uitat de investitori) si sa introduca transparenta in
    stabilirea bonusurilor bancherilor.

  • Cat de profitabila este refinantarea creditelor

    Ca sa atraga clienti noi, dar si pentru a se asigura ca isi vor
    recupera banii de la cei cu intarzieri la plata ratelor, tot mai
    multe banci renunta la diferite cos¬turi aferente restructurarii
    creditelor. Numai din eliminarea comisionului de analiza a
    dosarului, economia este de aproximativ 200 de lei. Persoanele care
    apeleaza la refinantare, rescadentare sau ree¬salonare – cele trei
    metode folosite de banci pentru restructurarea imprumuturilor – pot
    castiga de doua ori. Astfel, clien¬tii scapa de anumite comisioane
    si pot plati rate mai mici, in functie de solutia aleasa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BRD, profit de 500 de milioane de lei in 2010

    BRD este astfel cea mai profitabila banca din Romania, in
    conditiile in care intregul sistem bancar a inregistrat anul trecut
    pierderi totale de 304 milioane de lei, fata de un castig total de
    815 milioane de lei in 2009. Scaderea profitului s-a datorat, dupa
    cum au explicat oficialii bancii, reevaluarii tehnice a unor
    provizioane dar si si¬tuatiei economice per ansamblu. “Costul net
    al riscului a cunoscut o cres¬tere importanta datorita conditiilor
    economice actuale si datorita unor elemente tehnice cum ar fi
    reevaluarea garantiilor colaterale. Potrivit statisticilor Bancii
    Nationale a Romaniei, nivelul creditelor neperformante ale BRD se
    situeaza sub media sistemului bancar”, se precizeaza in comunicatul
    transmis de BRD Bursei de Valori Bucuresti. Valoarea actiunilor BRD
    a crescut luni, cand au fost anuntate rezultatele financiare, cu
    1,76%, pana la un nivel de 13,91 lei pe titlu. Sistemul bancar a
    incheiat anul trecut in pierdere, pentru prima data din 1999 pana
    astazi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sberbank din Rusia, potentialul cumparator al Volksbank, vinde la randul sau din actiuni

    Analistii cred ca va fi destul de greu ca pretendentii, intre
    care doar numele Sberbank a fost facut public, sa accepte
    pretentiile austriecilor, un plafon mult mai plauzibil fiind 1,2
    miliarde de euro pentru operatiunile din Europa de Est reunite in
    divizia Volksbank International, intre care si cele din Romania.
    Grupul Österreichische Volksbanken-AG are nevoie de bani ca sa
    plateasca anul acesta 300 de milioane din datoria de 1 miliard de
    euro fata de statul austriac, care a salvat-o de la criza cu bani
    publici.

    Interesant e ca Sberbank, cu o retea de 20.000 de unitati in
    Rusia si cu active reprezentand un sfert din tot sistemul bancar al
    tarii, va face ea insasi obiectul unei vanzari, alaturi de alte
    active valoroase ale statului, in cadrul unui program-mamut de
    privatizare din care Moscova vrea sa obtina 32 mld. dolari in
    urmatorii trei ani, necesari pentru reducerea deficitului bugetar.
    Statul rus vrea sa vanda 7,6% din Sberbank si 35% din Vnestorgbank,
    cele mai importante banci rusesti, programul de vanzari urmand sa
    inceapa chiar de anul acesta.

    Sberbank a avut in ianuarie un profit net de 910 milioane de
    euro, mai mult decat dublul celui din ianuarie 2010, in special in
    urma scaderii provizioanelor pentru credite neperformante. In
    decembrie, seful Sberbank, Gherman Gref, a anuntat ca institutia
    vrea sa se diversifice, de la modelul clasic cu credite si
    depozite, intrand pe terenul bancilor de investitii, fie prin
    infiintarea unei divizii cu acest profil, fie printr-o achizitie.
    Este de inteles, deci, de ce continua speculatiile ca Sberbank ar
    fi batut deja palma pentru cumpararea bancii de investitii Troika
    Dialog, pentru 1,25 miliarde de dolari, desi oamenii lui Gref au
    negat ca evenimentul ar fi avut loc.

  • Ghetea: Criza generata de OUG 50 e pe cale sa se incheie. Oamenii vor veni la banci cu incredere

    “Exista preocupari si cred ca trebuie sa intensificam aceste
    preocupari, in special in aceasta perioada de dupa conflict. Mie
    imi place sa spun sau imi place sa cred ca, posibil sau teoretic,
    conflictul este pe cale sa dispara, iar oamenii vor veni in
    continuare la banci cu aceeasi incredere cu care veneau inainte de
    criza creata dupa ce a aparut OUG 50”, a spus Ghetea la un seminar
    pe teme economice. El a mentionat ca ARB se va concentra in
    directia promovarii unei relatii cat mai corecte si de incredere
    intre banci si clienti. “La nivel individual exista interesul
    bancilor de a imbunatati aceasta relatie si ceea ce domnul
    guvernator a recomandat astazi eu gasesc ca este binevenit in
    contextul actual”, a mai aratat presedintele ARB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Millennium Bank lanseaza o linie de business pentru clientii cu venituri mari

    Prestige reprezinta un model de servicii bazat pe administrarea
    averii, abordarea individuala a clientului, planificare si
    consiliere financiara. Oferta Prestige a Millennium Bank cuprinde
    produse de tranzactionare, de economisire, de creditare si
    asigurari, precum si produse de investitii selectate pentru a
    raspunde nevoilor acestui segment de clienti.

    “Acum intram in competitia pentru un segment de clienti cu
    potential mare, oferind servicii flexibile, adaptate nevoilor
    clientului – aceasta abordare fiind unul dintre principalii
    diferentiatori pe piata pentru Millennium Bank”, afirma Nuno Alves,
    director executiv al Millennium Bank. Grupul-mama din Portugalia,
    Millennium bcp, furnizeaza acest tip de serviciu in toate tarile in
    care este prezent, a precizat Alves.

    Oferta Prestige este disponibila in 12 sucursale Millennium Bank
    din Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Oradea, Ploiesti si
    Timisoara.

    Cu aceasta noua linie de business, Millennium Bank Romania intra
    si pe piata distribuitorilor de fonduri globale. In parteneriat cu
    ING Investment Management, companie importanta la nivel mondial in
    administrarea activelor, banca distribuie 15 fonduri domiciliate in
    Luxemburg, selectate pentru a acoperi clasele majore de active
    (actiuni, instrumente cu venit fix), stiluri de investitii si
    regiuni diferite (Europa, America de Nord, America Latina si Asia).
    Clientii Prestige pot investi si in fonduri mutuale locale,
    administrate de Pioneer Asset Management.

    Millennium Bank a dezvoltat si un program de asigurari de sanatate,
    in parteneriat cu Eureko Asigurari, creat exclusiv pentru clientii
    Prestige. Programul ofera servicii medicale prin intermediul a 250
    de clinici si spitale private partenere din Romania.

    Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
    2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
    99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
    fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
    2009.