BusinessMagazin

Tag: romani

  • MĂRTURIE de la atentatele din Franţa – Româncă stabilită lângă Stade de France: Am auzit o explozie, după ce s-a terminat meciul oamenii alergau pe stradă

    În plus, românca este de părere că acţiunea a fost foarte bine coordonată.

    “La stadion sunt zeci de mii de oameni. Dacă nu ar fi fost o organizare foarte bună la stadion, totul ar fi fost un infern. Dar aşa, au fost salvate zecile de mii de vieţi din stadion”, a mai povestit un român stabilit în Paris.

    Cel puţin şase zone din Paris au fost vizate de atacurile teroriste comise în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, bilanţul fiind de cel puţin 128 de morţi şi sute de răniţi. Trei terorişti s-au aruncat în aer, vineri seară, în faţa arenei sportive Stade de France, situată la periferia Parisului, unde se desfăşura un meci de fotbal amical între selecţionatele Franţei şi Germaniei. Preşedintele François Hollande, care asista la meci, a fost evacuat în siguranţă.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică. Cifrele bilanţului atentatelor din Franţa variază între 128 şi 153 de morţi, conform diverselor surse. Un oficial de la Primăria Parisului a anunţat în cursul nopţii 140 de morţi.

    MAE a anunţat sâmbătă că doi cetăţeni români au murit în atentatele de la Paris, informaţia fiind confirmată de autorităţile franceze. De asemenea, un cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile survenite în cursul nopţii în capitala Franţei, persoana în cauză primind îngrijiri la un spital din Paris şi fiind externată în cursul dimineţii.

  • MĂRTURIE de la atentatele din Franţa – Româncă stabilită lângă Stade de France: Am auzit o explozie, după ce s-a terminat meciul oamenii alergau pe stradă

    În plus, românca este de părere că acţiunea a fost foarte bine coordonată.

    “La stadion sunt zeci de mii de oameni. Dacă nu ar fi fost o organizare foarte bună la stadion, totul ar fi fost un infern. Dar aşa, au fost salvate zecile de mii de vieţi din stadion”, a mai povestit un român stabilit în Paris.

    Cel puţin şase zone din Paris au fost vizate de atacurile teroriste comise în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, bilanţul fiind de cel puţin 128 de morţi şi sute de răniţi. Trei terorişti s-au aruncat în aer, vineri seară, în faţa arenei sportive Stade de France, situată la periferia Parisului, unde se desfăşura un meci de fotbal amical între selecţionatele Franţei şi Germaniei. Preşedintele François Hollande, care asista la meci, a fost evacuat în siguranţă.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică. Cifrele bilanţului atentatelor din Franţa variază între 128 şi 153 de morţi, conform diverselor surse. Un oficial de la Primăria Parisului a anunţat în cursul nopţii 140 de morţi.

    MAE a anunţat sâmbătă că doi cetăţeni români au murit în atentatele de la Paris, informaţia fiind confirmată de autorităţile franceze. De asemenea, un cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile survenite în cursul nopţii în capitala Franţei, persoana în cauză primind îngrijiri la un spital din Paris şi fiind externată în cursul dimineţii.

  • Managerul unui hotel de lux din Dubai: ”România este una dintre cele mai frumoase ţări europene în care am fost, dar nu ştiţi să o promovaţi”

    ”Am avut mai multe vacanţe în România –de fiecare dată când mă duc acolo, le spun spun prietenilor mei români că sunteţi un pic în urmă în ce priveşte modul în care vorbiţi despre ţara voastră şi în ce priveşte promovarea turistică. România este una dintre cele mai frumoase ţări europene în care am fost”, a declarat pentru Business Magazin Khalid Saeed, managerul Habtoor Grand Beach Resort&Spa, un hotel de cinci stele din Dubai.

    Saeed spune că preferă România ca destinaţie de vacanţă datorită staţiunilor montane şi litoralului, pe care le-a vizitat. ”Am mâncat în restaurante frumoase în munţi, în unul dintre acestea am mâncat pentru prima oară carne de căprioară, vânată chiar în aceeaşi zi de personalul localului.”

    Saeed are şi câteva reproşuri faţă de modul în care românii îşi promovează ţara. ”De fiecare dată când ieşiţi în străinătate şi vorbiţi despre ţara voastră, nu descrieţi lucrurile astfel încât să ajute industria turismului”, este unul dintre lucrurile remarcate de Saeed.  

    Un alt aspect pe care l-a observat se referă la numărul mic al hotelurilor de pe piaţa locală.  ”Aveţi nevoie de mai multe hoteluri – aceasta este recomandarea mea numărul 1. Dacă cele câteva hoteluri de cinci stele la care vreau să stau sunt pline, atunci nu voi avea unde să stau, aşa că îmi voi schimba planurile. Hotelurile de patru stele ar trebui să fie mai bune, sunt mult sub standardele la care ar trebui să fie”. Managerul a spus că hotelurile sale preferate din Bucureşti sunt Marriott Grand Hotel, din punct de vedere al aspectului hotelului, Athenee Palace Hilton, ca poziţionare.”

    Khalif Saeed observă şi o creştere a numărului de turişti români în Emiratele Arabe Unite, iar aşteptările dinspre piaţa locală sunt în continuare mari. ”Numărul de vizitatori români a crescut, nu am statistica exactă, dar nu cred că greşesc dacă spun că a crescut cu mai mult de 70% de când s-a permis intrarea în Dubai fără viză, în martie anul trecut.”

    Pachetele turistice pentru Dubai au un preţ care porneşte de la 495 de euro, iar cheltuiala medie pentru o vacanţă în acest oraş al luxului este de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, potrivit reprezentanţilor agenţiei de turism Christian Tour. Cererea pentru vacanţe în Dubai a explodat în ultimii doi ani, în 2014 înregistrându-se creşteri de 200% faţă de anul anterior, potrivit aceleiaşi surse.

    Creşterea numărului de turişti români în Dubai şi celelalte emirate este legată mai ales de strategia guvernului, care lucrează îndeaproape cu mediul privat. ”Directiva guvernului şi a departamentului de turism este să atragem pe toată lumea, vrem ca toţi să vină în Dubai. În urmă cu trei ani, a existat o directivă de creştere a numărului de hoteluri de patru, trei stele pentru a aduce aici nu doar oameni cu venituri mari”, explică managerul. Potrivit lui, pentru a creşte numărul hoteluri şi, implicit turişti, guvernul a implementat legi prin care hotelierii îi scutesc de plata în primul an a unei taxe, dacă deschid un hotel de trei sau patru stele.

    ”Provocările sunt legate mereu de cum să câştigi mai mult business şi să faci profit mai mare, în special aici, în Dubai, unde competiţia este foarte ridicată şi nu ai doar trei-patru hoteluri de lux”, descrie managerul provocările cu care se confruntă pe această piaţă. ”Iniţial, în zona care lucram noi, existau doar trei hoteluri, iar în şase ani, sunt mai mult de 10 hoteluri. Avem susţinerea totală a guvernului şi a departamentului de turism, lucrează mereu cu noi pentru a stabili cum putem face lucrurile mai bine, se consultă cu noi, dacă au informaţii despre anumite pieţe, ni le comunică, ne întâlnim din când în când pe parcursul anului, astfel se nasc noi idei care ajută industria”, explică Saeed.

    Khalid Saeed lucrează în turism de mai bine de 16 ani, în cadrul grupului Al Habtoor. Acesta are activităţi în industria hotelieră, construcţiilor, automotive, imobiliară, a educaţiei şi de publishing. Printre proiectele derulate de Al Habtoor se numără aeroportul internaţional din Dubai şi hotelul de lux, considerat de 7 stele, Burj al Arab.

    Cu 11,6 milioane de vizitatori în 2014, turismul a ajuns principala industrie din Dubai. Guvernul şi-a propus să ajungă la 20 de milioane de vizitatori anual până în 2020, când va găzdui expoziţia Expo 2020i. Un studiu al Forumului Economic Mondial estimează ca valoarea absolută a industriei turismului în Emiratele Arabe Unite a fost anul trecut de 15, 38 de miliarde de dolari.
     

     

     

     

     

  • Românii din diaspora donează medicamente pentru răniţii de la „Colectiv”

    Federaţia asociaţiilor de români din Europa a început astăzi cu sprijinul firmelor româneşti Lider Romproduct Activ  şi Tabita Tour, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţii răniţi în Clubul „Colectiv”.

    Ieri, am primit din partea Ministerului Sănătăţii, o lista cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor de la Clubul „Colectiv”.
     
    Românii din diaspora au la dispoziţie această lista pe care o vor consulta şi cu care se vor prezenţa la farmaciile din Spania pentru a găsi medicamente similare. De asemenea, furnizam şi o lista cu locurile unde pot fi strânse aceste medicamente. Săptămânal, ele vor fi trimise în ţara, acolo unde este nevoie.
     
    “În mod sigur şi de această data, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţara, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie”. a declarat Daniel Tecu preşedintele FADERE. 

    Vezi lista medicamentelor şi punctele de colectare în pagina 2

     

  • Cea mai uşoara bicicletă pliabilă din lume, construită de doi tineri români în Londra, lansată pe Kickstarter – FOTO

    Doi tineri români stabiliţi în Londra, Petre Crăciun şi Ligia Stan, au construit cea mai uşoară biciletă pliabilă din lume, aceasta a fost a lansată astăzi şi pe platforma americană de crowdfunding kickstarter.com.

    Absolvent al liceului de arte Tonitza din Bucureşti, Petre Crăciun a lucrat la designul bicicletei Hummingbird în timp ce studia la universitatea de design din Bournemouth, în Marea Britanie. “Am încercat să cumpăr o bicicletă pliabilă uşoară, dar nu am putut să găsesc nimic în magazine. Apoi m-am gândit că aş putea să construiesc eu o bicicleta – aşa s-a născut Hummingbird”, spune Petre.

    Hummingbird este cea mai usoara bicicleta pliabila din lume cântărind doar 6.5 kilograme, cu  3-4 kg mai puţin decât alte biciclete pliabile de pe piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primul scuter inteligent din lume este dezvoltat de patru români. Este electric şi atinge o viteză de 25 km/h – FOTO

    Avem telefoane, televizoare şi fel de fel de lucruri inteligente. A venit şi rândul scuterului inteligent, care a fost dezvoltat de patru antreprenori români. Rolley Scooterson este un kick scooter electric, o combinaţie între un scuter şi o trotinetă, cu un design actual, o autonomie de 50 de kilometri şi care poate atinge o viteză de 25 de kilometri pe oră.

    Înainte să daţi fuga pe net şi să deveniţi posesori de scuter electric, trebuie să ştiţi că Scooterson este încă în faza de prototip, iar preţul nu este fix. „Încă nu putem avansa un preţ, deoarece acesta depinde de cerere. Dacă am produce 10.000 de unităţi pe an, produsul poate să coste cu 50% mai puţin decât dacă am produce 1.000“, spune Mihnea de Vries, creatorul Scooterson. Prima serie, limitată, se va vinde cu un preţ de 3.790 de euro plus TVA, iar produsul are deja o listă de aşteptare care a depăşit 400 de persoane.

    Ideea pentru Scooterson a apărut în 2012, după ce Mihnea de Vries lucrase la un octocopter (o dronă cu opt elice) pentru filmări aeriene. Proiectul se numea KopterX, dar a fost abandonat când în 2012 FAA (Administraţia Aviatică Federală americană) a interzis în Statele Unite zborul cu multicoptere în scop comercial. „Am considerat că piaţa a devenit prea mică şi am renunţat la proiect. Într-o zi, privind unul din motoarele de 300 W ale octocopterului, care nu erau mai mari decât ceaşca de cafea care stătea alături, m-am gândit: Motorul ăsta are destulă putere să împingă o trotinetă şi să încapă în roata ei“, povesteşte De Vries. La nici patru ani distanţă de momentul Evrika al lui Mihnea de Vries, scuterul-trotinetă este pregătit pentru stradă.

    Alături de Flavius Bălaj, Ionuţ Predescu şi George Poenaru, Mihnea de Vries a dezvoltat ceea ce ei numesc primul scooter inteligent din lume (termenul englezesc scooter se traduce în română ca scuter şi trotinetă, produsul fiind o fuziune între cele două), care se poate conecta la cloud prin intermediul unui smartphone şi al unei aplicaţii mobile. Datele adunate în cloud se transformă într-un profil personal, iar scuterul va merge ulterior după preferinţele utilizatorului, fără alte setări. Scuterul se conectează la telefon sau la smartwatch pentru afişarea vitezei, autonomia bateriei şi alte statistici legate de trafic. Datorită conexiunii prin cloud se pot utiliza mai multe coduri de acces, astfel un vehicul poate fi condus de mai multe persoane. Scooterson dispune şi de un dispozitiv antifurt: dacă scuterul este mişcat după ce a fost parcat, roţile se blochează şi este activată o alarmă. În plus, există şi opţiunea de a urmări locaţia vehicului prin GPS. Scooterson poate fi realizat la comandă în funcţie de fizionomia şi de cerinţele clientului şi se poate încărca la o priză standard (bateria se încarcă complet în aproape 3 ore şi poate fi schimbată, exact ca bateria unui telefon).

    „Este primul şi singurul scuter din lume cu o funcţie inteligentă software/hardware care permite a fi condus fără a se folosi mâner de acceleraţie sau schimbător de viteze. Acest control inteligent al vitezei înţelege viteza dorită, analizând mişcările corpului utilizatorului. Mai exact, se ia startul ca pe o trotinetă obişnuită, iar sistemul de control va detecta mişcările utilizatorului: la prima împingere de picior a utilizatorului – vehiculul intră în prima treaptă de viteză; la a doua împingere – intră în treapta a doua, apoi utilizatorul trebuie doar să se aşeze pentru treapta a treia“, explică De Vries. În cazul în care şoferul nu are la el smartphone-ul, scuterul funcţionează şi fără a fi conectat la telefon, dar în acest caz nu mai sunt disponibile funcţiile inteligente, potrivit lui Mihnea de Vries. 

    Scooterson este pus în mişcare de unul sau două motoare electrice de 250 W (unul pe spate sau câte unul pe fiecare roată), cuplul maxim fiind de 60 Nm. Bateria de 11 Ah oferă o autonomie de aproximativ 50 km, în vreme ce viteza maximă este limitată la 25 km/h. Viteza poate fi mărită la cererea clientului, dacă legislaţia din ţara unde va fi folosit permite asta. În ceea ce priveşte siguranţa, scuterul are un sistem de frânare convenţional.

    Produsul se află încă în fază de prototip. Deşi adresa de pe site‑ul de prezentare este din Londra, produsul fiind astfel marketat ca britanic, antreprenorii ar vrea ca cel puţin o parte din piese să fie produse în România. „Vom produce în România, într-o fabrică proprie, şasiul şi componentele din materiale compozite, mai exact aripile şi carenele. Motorizarea va fi produsă de Heinzmann, dezvoltator de motoare electrice. Asamblarea se va face la început în România şi Anglia şi, probabil mai târziu, în Statele Unite şi Germania, acestea fiind şi pieţele vizate de noi pentru dezvoltare“, descrie De Vries planurile companiei, care a evitat orice legătură cu piaţa din China, chiar dacă este mai ieftină, pentru a nu afecta poziţionarea premium a produsului. Totuşi, De Vries nu exclude „să avem unele componente fabricate acolo“. 

    Dacă în România 400 de persoane şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra Scooterson, compania nu poate estima încă o cifră legată de vânzări. Ce ştiu acum antreprenorii este că vor să vândă un produs care să intre pe piaţa vehiculelor electrice („Targetul global e greu de estimat, dar ştim că nişa de vehicule electrice e de ordinul miliardelor de euro anual“) şi care are ca ţintă oamenii cu venituri ridicate: „Rolley Scooterson, cu designul său elegant şi cu un preţ de 3.790 de euro, este destinat oamenilor cu venituri ridicate. Este vorba de un public privat, în principal tineri profesionişti cu înaltă calificare şi mă gândesc la cei din domeniile creative şi IT, care locuiesc în zonele metropolitane centrale, care investesc în stilul lor de viaţă personal, au o viaţă socială activă şi urmăresc un stil de viaţă ecologic“, explică de Vries. Însă acesta nu este singura piaţă pe care o ţintesc dezvoltatorii Scooterson, care se gândesc şi la „clienţii corporativi cu proprietăţi mari şi distanţe lungi de parcurs pentru angajaţi, agenţi de securitate sau clienţi, care folosesc în prezent Segway sau biciclete“.

    Suma investită în proiect este confidenţială „pentru că dezvăluirea acesteia ar putea dăuna negocierilor cu un viitor potenţial investitor“. Mihnea De Vries spune că se gândesc la o finanţare, dar încă nu o caută activ: „Fiind un start-up, e destul de greu să facem o evaluare realistă atât pentru noi, cât şi pentru potenţiali investitori. De aceea ne gândim la o variantă prin «convertible equity», un tip de finanţare destinat acoperirii perioadei până la următoarea rundă. Vom încerca să obţinem o finanţare de circa 200.000 euro, prin ofertă de «convertible equity» potenţialilor investitori, business angels sau instituţionali, atât din România, cât şi din Anglia“. Cât despre accesul într-un accelerator, Mihnea de Vries nu spune nu, însă doar în cazul în care sunt acceptaţi într-unul de top cum ar fi Y Combinator, Techstars sau 500 Startups. Va fi interesant să urmărim evoluţia Rolley Scooterson, care, dacă ar fi marketat ca produs românesc, ar putea deveni în viitor la fel de emblematic pentru România cum este Vespa pentru Italia.

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • Digi 24: Un pacient roman si unul italian, raniti in incendiul din Colectiv, au murit astazi in Olanda. Bilantul a ajuns la 38

    Doi dntre pacientii romani transportati in Olanda, un roman si un italian, au decedat astazi, potrivit Digi24, bilantul ajungand astfel la 38 de decese.

    -continua-

  • Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piaţa de curierat

    Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta şi au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii şi cu autorităţile de reglamentare, chiar şi în România, unde Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizaţi. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe ţări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziţie chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluţie de natură disruptivă care deranjează companiile tradiţionale, care pierd cota de piaţă şi clientela în faţa platformelor prin care clienţii intră în legătură directă unii cu alţii“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.

    Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulaţia în afara oraşelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obţinut aprobarea autorităţilor de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), şoferii BlaBlaCar nu obţin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar preţul combustibilului consumat în timpul călătoriei şi eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.

    Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. „Sharing economy este o inovaţie care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere al economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.

    În acest context a apărut şi Eurosender, firmă care acţionează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de ţări şi a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat şi în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o ţară în alta apelează la Eurosender, stabileşte expeditorul şi destinatarul, plăteşte în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.

    Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor şi cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe şi Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varşovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat şi după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez preţul“, a mărturisit Potočnik.

    Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit şi prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povesteşte Tim Potočnik. „Am început cu studenţii pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expaţii, apoi firmele mici şi mijlocii, iar acum vrem să intrăm şi în e-commerce, dar şi în marketplace-uri precum markt.de“.

    Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de  comenzi pe lună plasate de români, în condiţiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediţii sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susţine Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plăteşte 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanţii companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenţi, expaţi sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 şi 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.

    În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potenţialul României, Eurosender se aşteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piaţa locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potenţialul de creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor – costuri mai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate şi familiile rămase în ţară“.

    La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiţii de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 şi de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiţie de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 şi estimează o creştere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro. 

    Modelul de consum colaborativ promovează o distribuţie echitabilă a bunurilor şi a veniturilor, aşadar reprezintă o ameninţare la adresa modelelor tradiţionale de afaceri. „Ca toate inovaţiile care măresc productivitatea şi eficienţa, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârşi prin a cuceri piaţa. Poate că locurile de muncă ale unor şoferi de taxi sunt ameninţate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticenţa de a folosi shared services, reticenţă asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor creşte tot mai mult.

  • Românii şi secretele maşinii autonome

    România s-a transformat într-un adevărat hub european de IT pe măsură ce produce anual peste 100.000 de specialişti în domeniu, dintre care 90% vorbitori de limba engleză.

    Educaţia tehnologică este promovată în România de cinci universităţi, 59 de facultăţi şi 174 de licee private de profil, motiv pentru care economia locală a devenit un magnet pentru companiile care vor să dezvolte sisteme hi-tech, cum sunt producătorii de componente care lucrează la viitoarele maşini autonome.

    Miza industriei auto în momentul de faţă o reprezintă reducerea către zero a incidentelor rutiere, iar constructori auto precum Volvo au anunţat deja că până în 2020 nicio persoană nu va mai muri şi nu va mai fi grav rănită într-un automobil al mărcii. Mai mult, suedezii tocmai au anunţat de curând că, pentru viitoarele maşini autonome, în cazul unui accident ce ar avea loc din cauza sistemelor, compania îşi va asuma vinovăţia. Dincolo de strategia de marketing stă o armată de furnizori de componente care livrează sistemele necesare pentru ca următoarea generaţie de maşini să poată rula fără intervenţia celui de la volan. Cei de la BMW şi Mercedes-Benz au trecut deja de la vorbe la fapte, iar limuzinele de lux Seria 7 şi S-Klasse dispun de sisteme ce permit maşinii să vireze, să accelereze şi să frâneze singură în traficul de pe autostradă. Unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice pentru automobile din lume, Continental, lucrează în România încă din 2013 la sistemele necesare viitoarelor maşini autonome. Iar cel care coordonează proiectul la nivel mondial este Christian Senger, head of system and technology, care totodată este şi promotorul sistemului autonom de condus în cadrul Grupului Continental.

    Când vine vorba de cercetare şi dezvoltare, 70% din ce produce Continental este software. „Sunt oameni care vin dinspre informatică, electronică şi automatică. Ambiţia noastră de a creşte în România este limitată doar de lipsa de personal, pentru că nu găsim pe cât de mulţi angajaţi ne dorim“, a spus Christian Senger. El este responsabil în Continental de sistemele de automatizare şi de tehnologie şi şeful diviziei de predezvoltare şi cercetare pentru tot ce este la nivelul tuturor diviziilor precum tren de rulare, şasiu şi interior. Acum softul are o importanţă şi mai mare în dezvoltare, alături de electromobilitate sau reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Departamentul de servicii are peste 1.000 de ingineri calificaţi în cadrul Continental la nivel mondial, iar în România o parte dintre aceştia se regăsesc în centrele de cercetare şi dezvoltare ale companiei de la Timişoara şi Sibiu.

    „Întrebarea este cum putem dezvolta şi mai mult divizia din România, ce talente putem găsi acum aici. Ne uităm la universităţi şi la absolvenţi în fiecare an. Vrem să ne extindem în continuare, mai ales pentru că avem clienţi tot mai exigenţi“, explică Senger motivul vizitelor tot mai dese în România, unde, înainte de a veni în Bucureşti, s-a oprit în Timişoara, de unde a continuat cu maşina spre Sibiu şi Braşov, iar pentru Iaşi avea deja pregătit biletul de avion, dat fiind că un drum de 150 km între Sibiu şi Braşov nu poate fi făcut în mai puţin de trei ore.

    „Am avea o şansă mai mare de a aduce proiecte în România dacă am avea un lanţ de livrare mai uşor de folosit. În România pentru a parcurge 150 km de la Bucureşti la Braşov avem nevoie de trei ore, în timp ce pe autostradă ai avea nevoie doar de puţin peste o oră, cum este de la Sibiu la Deva atunci când era autostrada întreagă. Din acest motiv noi avem nevoie de o zi întreagă de transport de la Braşov până la graniţă şi de o a doua zi de la graniţă până în Franţa sau Germania către clienţii noştri“, comentează Christian von Albrichsfeld, head of country şi director pentru cercetare şi dezvoltare al Grupului Continental în România.

    Spre deosebire de producătorii de componente care se concentrează pe plan local pe producţia de cablaje, plătind angajaţii cu salariul minim pe economie, în cazul Continental miza o reprezintă inginerii tocmai pentru a dezvolta sistemele viitorului.
    „Ne-am concentrat pe mai multe aspecte ale condusului autonom. În urmă cu doi-trei ani am creat divizia care acum nu mai este un vis. După 2025 vor veni maşinile autonome, însă şi din SUA vin semnale că se va întâmpla mai devreme şi toate companiile din auto investesc în aşa ceva“, spune Christian Senger.

    Dincolo de sistemele auto produse de către companiile din domeniu, cele din IT precum Google sau chiar Apple se implică în industria mobilităţii.

    Cum văd cei de la Continental implicarea giganţilor IT în industria auto? „Ele sunt acceleratoare ale industriei în acest moment. Mai este şi o discuţie despre risc – aceste companii din IT sunt mai mult experimentale, spun că fac un lucru, dar, dacă nu iese exact cum au spus, nu este o mare problemă. Dar şi industria auto a învăţat că trebuie să ţină sus standardul când vine vorba de securitate, şi totul este testat în detaliu. Companiile auto, cele de securitate, asiguratorii şi legislativul, toate trebuie pregătite pentru ce va urma“, spune executivul german.