Tag: miliarde

  • Un investitor al Volkswagen a pierdut aproape 6 miliarde de dolari în 10 zile

    Fondul de investiţii Qatar investment Authority, al noualea cel mai mare fond de stat din lume, era un investor important pentru Volkswagen, însă odată cu scandalul emisiilor, fondul ar fi pierdut 4,8 miliarde de dolari, potrivit lui Charles Stein, Bloomberg.

    Qatar Investment Authority ar mai fi pierdut 1.1 miliarde de dolari datorită faptului că acţiunile  Glencore au atins un nou minim istoric ieri. Declinul puternic înregistrat ieri, când acţiunile Glencore au pierdut la un moment dat 31%, a plasat valoarea acţiunilor companiei cu aproximativ 47% sub preţul pe care investitorii l-au plătit cu numai câteva săptămâni în urmă în cadrul ofertei de acţiuni.

    Fondul deţine 13% din acţiunile preferenţiale ale VW şi 17% dintre acţiunile ordinare.

     

  • ADEVĂRUL tragic: Carcalacii din fişierele multinaţionalelor: hrăniţi şi toleraţi cu bună ştiinţă pentru a aduce şi a proteja afaceri de sute şi miliarde de euro

    Investiţiile străine, venite prin privatizare sau direct, au schimbat în bine economia românească după anul 2000.

    Oricât am vrea să credem, România primului deceniu după 1990 nu avea resursele necesare, financiare, tehnologice şi de „know-how” pentru a schimba economia românească, aşa cum au făcut-o investiţiile străine. Dacă România a avut creştere economică din 2000 încoace, o bună parte din acest plus s-a datorat celor 70 mld. de euro din investiţiile străine.

  • “Bancherul lui Putin” depune plângere împotriva Rusiei de la care pretinde miliarde de dolari

    Serghei Pugacev, un magnat cunoscut odinioară ca “bancherul lui Putin” din cauza influenţei sale la Kremlin, a depus plângere împotriva Rusiei, căreia-i pretinde peste zece miliarde de dolari, după ce imperiul său comercial s-a prăbuşit din cauza căderii în dizgraţia lui Putin.

    Avocaţii lui Pugacev au publicat săptămâna trecută o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul. Ei urmează să prezinte reclamaţia la Paris.

    Guvernul rus – care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge – nu a putut fi contactat imediat. Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski.

    “Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos”, a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.

    “Vrea să se asigure că persoanele responsabile de preluarea ilegală a afacerilor sale, inclusiv cele de la Kremlin, sunt numite şi făcute de ruşine”, a adăugat această sursă.

    De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active.
    Pugacev a creat Mejprombank (Banca Industrială Internaţională) în 1992, la doar un an după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. 

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
     

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
     

  • Cel mai mare retailer online din România a înregistrat anul trecut pierderi record de 13 milioane de euro

    Retailerul online eMAG a raportat un rezultat financiar negativ în 2014, ajungând la pierderi de aproximativ 58 de milioane de lei (cca.13, 1 milioane de euro), potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Magazinul online eMAG, operat de compania Dante International SA a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de lei, în creştere cu aproape 50% faţă de veniturile înregistrate anul anterior, când valoarea acestora era de aproximativ 831 de milioane de lei. Totodată, compania şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi, ajungând la un număr de 1015 în 2014, faţă de 576, numărul mediu de angajaţi înregistrat în 2013.

    Potrivit reprezentanţilor eMAG, pierderile înregistrate se justifică prin investiţiile realizate de companie în 2014. ”Pentru eMAG, anul 2014 a fost marcat de o crestere accelerata a companiei, iar pentru acest lucru au fost facute investitii de peste 20 de milioane de euro. A fost o decizie asumata si a avut drept scop dezvoltarea companiei pe termen lung, conform cu modelul nostru de business. Ne-am concentrat pe consolidarea pozitiilor din Bulgaria, unde eMAG este lider de piata, si Ungaria, in dezvoltarea şi implementarea de tehnologii noi, in dezvoltarea Market Place, in lansarea de noi categorii de produse, dar si in cresterea echipei (in 2014 numarul angajatilor a crescut cu 439), care sa sustina toata aceasta strategie de dezvoltare. ”, a declarat Tudor Manea, directorul general al eMAG România, referitor la pierderile înregistrate de companie anul trecut.

    Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania a înregistrat constant profit pe timp de criză, primul an de pierderi fiind 2013, când pierderea raportată a fost de 696.880 lei, acesta fiind şi anul în care compania a început să comunice informaţii referitoare la investiţiile realizate. În acelaşi interval de timp, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri: 2009 – cca. 218 mil. lei, 2010 – cca. 401 mil. lei, 2011 – cca. 621 mil. lei, 2012 – cca. 685. lei, 2013 – 831 mil. lei.


    eMAG se numară printre creatorii pieţei de comerţ online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice şi electrocasnice, până la cărţi, jucării, pachete turistice şi cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulţi retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum şi  showroom-uri în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Oradea. Societatea Dante International SA a fost înfiinţată în anul 2002.

     

  • Câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână şi avea propria grădină zoologică – GALERIE FOTO

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     
  • Wizz Air a confirmat cea mai mare comandă din istoria companiei

    Operatorul low cost Wizz Air a confirmat angajamentul semnat în iunie la Le Bourget International Airshow Paris pentru achiziţionarea a 110 aeronave A321neo, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Airbus. Acordul este cea mai mare comandă unică primită vreodată pentru modelul A321neo. Valoarea contractului este de 13,68 miliarde de dolari (12,1 miliarde de euro) la preţul de catalog, potrivit publicaţiei franceze Le Parisien.

    Airbus şi Wizz Air au semnat un angajament în luna iunie, în cadrul Salonului de aeronautică şi spaţiu din Paris. Aeronavele vor fi livrate între 2019 şi 2024, potrivit publicaţiei franceze. Comanda cuprinde cea mai recentă configuraţie pentru A321neo, Airbus Cabin Flex, cu 239 de locuri la standardul de confort de 18 inci.

    În prezent, Wizz Air operează 63 de aeronave din gama A320 pe una dintre cele mai extinse reţele din Europa Centrală şi de Est, cu peste 380 de rute din 22 de baze. “Această comandă ne va ajuta să ne consolidăm poziţia puternică pe piaţa din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, ne oferă o flexibilitate semnificativă pentru a ne ajusta flota la cerinţele noastre de dezvoltare”, a declarat József Váradi, Wizz Air Chief Executive Officer.

    “Noua aeronavă ne va permite să susţinem costurile reduse prin inovaţii ale cabinei, cea mai recentă tehnologie a motoarelor şi alte îmbunătăţiri ale eficienţei şi, totodată, să îmbunătăţim experienţa şi ofertele pentru clienţii noştri. Airbus este un partener cheie pentru noi, credem că au cele mai bune aeronave pentru a deservi pieţele noastre şi suntem bucuroşi să continuăm relaţia noastră de lungă durată cu ei “, a adăugat CEO-ul Wizz Air. 

    Familia de aeronave A320neo oferă cele mai scăzute costuri de operare pe segmentul aeronavelor cu un singur culoar vizând o reducere a consumului de combustibil cu 20% până în 2020. Tranzacţia duce comenzile ferme pentru NEO la mai mult de 4300 de aeronave, subliniază Airbus în comunicatul transmis.  

    Familia Airbus A320neo este o serie de aeronave ce au început să fie dezvoltate în decembrie 2010 de compania franceză Airbus. “NEO” vine de la “New Engine Option” (Opţiunea de motor nou) şi este cel mai recent pas în direcţia modernizării aeronavelor  A320 (A320E), program de modernizare început în 2006. A320neo inlocuieste familia modelului A320 iniţial, care este acum denumit A320ceo ”Current Engine Option” (Opţiunea de motorizare actuală, n.r.)

  • Scandalos! România pierde 7 miliarde de euro, iar factura EŞECULUI guvernelor este plătită de români

    Cu patru luni înainte de închiderea exerciţiului financiar 2007 – 2013, România este abia la jumătatea drumului – a luat de la Bruxelles doar 9,9 miliarde de euro fonduri structurale, dintr-un total pus la dispoziţie de UE de 19 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 52%.

    De asemenea, a trimis la Bruxelles, până la finele lui august, cereri de rambursare de 10,7 miliarde de euro, ceea ce arată că are facturi doar pentru aceste sume şi este puţin probabil ca, în patru luni, să mai poată cheltui mare lucru pentru a pretinde să i se ramburseze sume substanţiale.