Tag: rusia

  • Tinta: Oligarhii lui Putin

    Oligarhii, cu termenul sub care sunt ei indeobste cunoscuti, au platit deja un pret pentru interventia in forta a Rusiei in Osetia de Sud: piata de capital a ajuns deja la minimul ultimilor doi ani, dupa ce investitorii straini au fugit care incotro.

     
    Si desi cele mai abrupte sincope ale pietei n-ar fi decat o piscatura pentru averile imense ale oligarhilor, un efect mai indelungat s-ar putea sa aiba perspectiva, discutata acum in unele cercuri financiare, ca legaturile lor stranse cu premierul Vladimir Putin si presedintele pe care acesta l-a impus, Dmitri Medvedev, sa creasca riscul de a face afaceri cu ei. In timp ce Uniunea Europeana cauta o abordare diplomatica fata de Moscova, unii incep sa sugereze ca cea mai buna metoda de a influenta Kremlinul ar fi sa se puna mai multa presiune asupra comunitatii rusesti de afaceri din Europa, in special asupra celei din Londra, unde multi dintre oligarhi au interese financiare. “Este o lovitura uriasa, un soc pentru toti acesti oameni”, spune Anders Aslund, un critic al guvernului rus care este expert in afaceri rusesti si est-europene la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. “Relatiile cu Occidentul vor fi dificile. Vor exista sanctiuni, piata de capital este deja jos, guvernanta corporativa e in declin, iar toate se intampla din cauza lui Putin.”
     
    Infruntarea dintre Rusia si Occident vine dupa o perioada de boom de sase ani, alimentat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale, care a pompat o noua seva intr-o economie odinioara devastata si i-a catapultat pe cei din elita de business a tarii la rangul de miliardari. Tot in aceasta perioada, unii dintre oamenii de afaceri au inceput sa-si extinda operatiunile internationale si sa slabeasca legaturile cu Rusia.
     
    Roman Abramovici, 42 de ani, un vechi apropiat al lui Vladimir Putin, si-a stabilit conexiuni puternice in Londra dupa ce si-a investit o parte a averii sale de 23 de miliarde de dolari (16 miliarde de euro), acumulata in special din afaceri cu petrol, in clubul de fotbal Chelsea. Are si planuri sa transforme o locuinta din secolul al XIX-lea din Lowndes Square intr-un conac cu piscina si garaj. Desi si-a vandut mare parte din afacerile din Rusia si a demisionat din functia de guvernator al regiunii Ciukotka, legaturile lui cu Kremlinul l-au ajutat sa evite sa aiba soarta unor oligarhi ca Mihail Hodorkovski, fostul miliardar si proprietar al companiei petroliere Iukos, care se afla acum intr-o inchisoare din Siberia, dupa ce a esuat in incercarea de a se opune politicilor administratiei Putin.
     
    Alt oligarh cu puternice legaturi cu Putin este Oleg Deripaska, 40 de ani, magnat al aluminiului cu o avere de 28 de miliarde de dolari, care s-a mutat si el in afara granitelor Rusiei. Holdingul lui, Basic Element, cu venituri de 27 de miliarde de dolari, a investit in Magna, o companie canadiana producatoare de componente auto, a cumparat participatii la doua companii de constructii din Austria si Germania si este un investitor major in Muntenegru. Deripaska studiaza acum ideea unei oferte publice pentru Rusal, compania de aluminiu pe care o controleaza. Pentru Boris Berezovski, un miliardar a carui puternica influenta a fost retezata dupa ce Putin si-a inceput ofensiva contra celor mai bogati oameni ai tarii, conflictul Rusiei cu Georgia inseamna ca Occidentul ar putea sa incerce de-acum sa influenteze Kremlinul prin abordarea oligarhilor lui favoriti – inclusiv Abramovici si Deripaska. “Ei fac parte din acest regim”, spune Berezovski. “Occidentul joaca dupa regulile unei democratii, dar Putin este un gangster”, sustine el, stand in capul mesei din sala de consiliu a biroului sau din Londra. “El intelege doar forta.”
     
    Inca din 2000, cand a fugit la Londra, unde a primit azil politic, Berezovski a fost un critic neobosit (desi nu dezinteresat), cerand Statelor Unite si Europei sa rupa legaturile cu Putin. In ce-l priveste pe Abramovici, Berezovski nici nu pretinde ca este impartial, dupa ce a deschis proces impotriva fostului sau asociat in afaceri, cerand despagubiri de doua miliarde de euro. Berezovski sustine ca Abramovici l-a silit sa isi vanda participatiile la compania petroliera ruseasca Sibneft si alte investitii pentru sume cu mult sub valoarea lor contabila. Pentru a-si sustine asertiunea ca Abramovici si Putin sunt “parteneri de afaceri”, el aduce in discutie o intalnire din 1999 cu Abramovici, unde spune ca i s-a cerut sa imparta costurile unui iaht de 50 de milioane de dolari pentru Putin, o oferta pe care Berezovski spune ca a refuzat-o. 
     
    Bancherii din Moscova, la randul lor, spun ca racirea relatiilor diplomatice ale Rusiei cu Vestul va avea efecte de mai lunga durata. Obtinerea de finantare de la bancile occidentale, deja ingreunata din cauza problemelor de pe pietele internationale, va deveni si mai dificila, iar obtinerea vizelor ar putea deveni mai greoaie. Deripaska si-a vazut deja revocata viza de Statele Unite din cauza ingrijorarilor cu privire la practicile sale de afaceri. Luna trecuta, liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, David Cameron, a cerut o revizuire a politicii de vize a tarii sale fata de elita ruseasca – fara sa faca nominalizari. Pentru unii observatori, simpla mentionare a ideii de catre un politician britanic de frunte arata ca atitudinea Vestului fata de oligarhii Rusiei se poate deteriora si mai mult. Purtatori de cuvant ai lui Abramovici si ai lui Deripaska au contestat ideea ca afacerile lor in plina expansiune ar putea fi afectate de niste demersuri anti-Putin. Vorbind din partea lui Abramovici, John Mann a refuzat sa comenteze acuzatiile lui Berezovski, invocand litigiul care este in desfasurare. Un purtator de cuvant al lui Deripaska a spus ca “Basic Element mentine relatii normale si constructive cu autoritatile ruse”. Potrivit lui Aslund, Abramovici ar avea cele mai apropiate relatii cu conducerea Rusiei. El a mentionat vanzarea din 2005, pentru 13 miliarde de dolari, de catre Abramovici a participatiei sale la compania petroliera Sibneft catre Gazprom, grup in care Medvedev era unul dintre executivii de top.

     

  • GM ia in considerare constructia unei fabrici in Rusia

    "Daca avansul pietei din Rusia va continua in acest fel, constructia unei noi fabrici va fi doar o chestiune de timp", a afirmat Forster, care a mentionat insa ca nu a fost luata nicio decizie.

     

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
     

  • Ora exacta de la Moscova

    Jennings a explicat ca potentialul pietei actuale din Rusia este cu mult peste cele mai optimiste asteptari pe care cineva le putea avea cu cinci ani in urma. Principalul argument in favoarea Rusiei este intrarea in al zecelea an consecutiv de boom economic, cresterea PIB in primul trimestru fiind de 8,5%. Anul trecut, Rusia a fost a treia piata din lume in privinta numarului de oferte publice initiale, Jennings sustinand ca se pregatesc multi noi emitenti, care asteapta doar putina stabilitate pe pietele internationale pentru a iesi pe piata de capital.

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • Basescu: Voi discuta in Rusia un contract direct cu Gazprom

    Basescu a afirmat ca exista un parlamentar, fost secretar de stat in 2001 – 2002, care acuza in prezent faptul ca Romania primeste gaze din Rusia prin intermediari, fara a preciza la cine se refera.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Rusia opreste pescuitul de sturioni

    Industria caviarului inregistreaza in Rusia vanzari anuale de aproximativ 635 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Aleksandr Saveliev, purtator de cuvant al Agentiei Ruse pentru Pescuit.

    In urma poluarii, a braconajului, a pescuitului intensiv si a cresterii cererii pentru produsele de lux, populatia de sturioni a scazut in ultimele doua decenii cu aproximativ 90%. Un studiu efectuat in apele Marii Caspice arata ca doar in 2004 si 2005 populatia de sturioni s-a diminuat cu 45%.

    Rusia intentioneaza sa-si exercite influenta pe care o detine in bazinul Marii Caspice pentru a determina si celelalte tari din regiune, respectiv Iran, Turkmenistan, Kazahstan si Azerbaidjan, sa interzica pescuitul sturionilor. Andrei Krainii, presedintele Comitetului de stat pentru pescuit, aduce drept argument economic faptul ca impactul asupra bugetelor acestor tari nu va fi semnificativ.

    Printr-o lege speciala, ce va fi inaintata parlamentului spre adoptare, toti sturionii din natura vor fi declarati proprietate a statului. Prin aceeasi lege vor fi propuse reduceri de taxe pentru fermele private care cresc sturioni. Daca in timpul Uniunii Sovietice in Rusia se vindeau anual in jur de 2.000 de tone de caviar, in prezent cifra a scazut la doar 9-10 tone.

    Rusia a fixat o cota anuala de pescuit sturioni de 50 de tone. Din cauza numarului redus de pesti, se pescuiesc doar 24 de tone, pentru scopuri stiintifice.

    Krainii spune ca Rusia este dispusa sa renunte chiar si la pescuitul in scopuri stiintifice, cu atat mai mult cu cat ecologistii declara ca cercetarea a fost o portita care a fost exploatata in scopuri comerciale. Phaedra Doukakis, specialist in comertul cu sturioni la Pew Institute for Ocean Science, declara ca braconierii prind in prezent mai multi sturioni decat se pescuiesc in mod legal.

    Marea provocare a Rusiei este delta de mari proportii a fluviului Volga, iar interzicerea pescuitului va trebui sa fie insotita de masuri severe impotriva braconajului. Doukakis considera ca pentru a fi eficient, moratoriul asupra interzicerii pescuitului ar trebui sa dureze cel putin 40 de ani, pentru ca sturionii incep sa depuna icre doar dupa varsta de 15 ani.

  • Tesco amusina in Rusia

     Tesco ar lua in considerare si varianta asocierii cu parteneri locali in scopul deschiderii unor supermarketuri in franciza.

    In prezent, Tesco realizeaza peste 25% din vanzarile sale in afara Marii Britanii. Sir Terry Leahy, CEO al Tesco, a declarat ca jumatate din cifra de afaceri ar trebui sa fi e generata de vanzarile din strainatate in urmatorii cincizece ani.

    Chris Gower, analist la compania de brokeraj MF Global, spune ca Tesco a ezitat sa intre pe piata ruseasca din cauza concentrarii populatiei in orase situate la mare departare intre ele.

    Conform estimarilor bancii elvetiene UBS AG, piata de comert alimentar a crescut anul trecut in Rusia cu 32%, pana la 121 mld. euro. Anul trecut, ponderea produselor alimentare comercializate prin retelele de magazine cu format modern a ajuns la 45%.

  • Pace scumpa pentru Ford

    Specialistii spun ca rezultatul acestor negocieri s-ar putea vedea in pretul final al Focus, modelul produs la uzina de langa Sankt Petersburg.

    Potrivit liderului de sindicat Aleksei Etmanov, salariul minim in unitate va fi de 520 de euro. In plus, angajatii vor beneficia de disconturi la achizitionarea unui Ford Focus, de o masa zilnica gratuita si de un program de economisire asigurat de companie.

    Muncitorii au mai cerut si diminuarea schimbului de noapte la sapte ore, solicitare ce nu a fost aprobata. Actiunile de protest au pornit la 20 noiembrie anul trecut. Productia s-a diminuat de la 300 la 100 de autoturisme pe zi.

    La 17 decembrie s-a ajuns la un acord privind incetarea grevei si continuarea negocierilor. La sfarsitul acestora, muncitorii au avut de ales intre acceptarea beneficiilor prevazute in acordul negociat si reluarea grevei, pronuntandu-se in cele din urma pentru prima varianta.

  • Planul rusesc la nanotehnologie

    Pana in 2014, nanotehnologia va fi folosita la fabricarea a aproximativ 14% din produsele realizate in Rusia. Melamed a dat drept exemplu materialele compozite produse cu ajutorul nanotehnologiei, care reprezinta in prezent aproximativ 40% din productia Boeing.

    Materialele care au fost create in Rusia sunt, potrivit oficialului rus, de doua ori mai durabile decat otelul si de patru ori mai usoare decat acesta.

    Un handicap al Rusiei il reprezinta insa cifra redusa a investitiilor private in domeniul nanotehnologiei; in Statele Unite, de exemplu, anul trecut s-au realizat investitii private de 2 miliarde de euro, in timp ce in Rusia abia au atins cateva zeci de milioane de euro.