BusinessMagazin

Tag: China

  • FMI va avea nevoie de bani. Multi bani: 350-400 mld. dolari

    Liderii G20 au discutat, de la declansarea crizei incoace, varii
    posibilitati de reformare a sistemului monetar international, care
    ar include si o schimbare de statut a monedei in care acorda
    imprumuturi FMI – drepturile speciale de tragere (DST).

    In timpul mandatului lui Dominique Strauss-Kahn, Fondul a facut
    cunoscut ca este deschis ideii de crestere a rezervelor sale de
    valuta, in conditiile in care va exista insa un consens privind un
    nou sistem monetar international. FMI detine rezerve de DST (moneda
    compusa dintr-un cos de dolari americani, lire sterline, yeni
    japonezi si euro) in virtutea contributiei statelor membre, care
    pot beneficia ulterior de finantare proportional cu cota lor de
    contributie la Fond.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din
    cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48%
    din total).

    Un purtator de cuvant al FMI a specificat ca discutiile despre suma
    necesara cresterii rezervelor valutare nu au legatura cu
    declaratiile din urma cu cateva zile ale sefei Fondului, Christine
    Lagarde, care spusese ca FMI va avea nevoie de resurse financiare
    mai mari pentru a face fata crizei datoriilor suverane. Una dintre
    principalele motivatii ale discutiilor despre reformarea sistemului
    monetar mondial este insa incurajarea Chinei sa-si reduca rezervele
    valutare uriase, de 3.000 de miliarde de dolari, despre care SUA si
    alte state industrializate considera ca dezechiibreaza economia
    mondiala. FMI si G20 vor decide, de asemenea, asupra schimbarii
    cosului valutar al DST, in sensul includerii yuanului
    chinezesc.

    Suma de 350-400 de miliarde a fost calculata de expertii FMI
    pornind de la cererea proiectata de rezerve pentru cele mai multe
    dintre pietele emergente si in curs de dezvoltare care ar putea sa
    se confrunte cu dificultati in anii urmatori, cu exceptia insa a
    Chinei si a exportatorilor majori de petrol. Aceasta cerere ar
    putea atinge 1.600 de miliarde de dolari in cinci ani.

    La ora actuala, resursele FMI se ridica la 1.500 de miliarde de
    dolari, neincluzand activele in aur si creditele in derulare.

  • Criza datoriilor din Grecia, o oportunitate buna de investitii pentru companiile din China

    Una dintre conditiile noului program de ajutor international
    destinat Greciei, de 159 miliarde de dolari, este privatizarea unor
    active de 50 de miliarde de euro, pana in 2015.
    Ambasadorul a declarat agentiei Xinhua ca efectul crizei datoriilor
    asupra comertului dintre China si Grecia va fi limitat, iar
    companiile chineze vor incerca sa profite de situatie.
    “Grecia are nevoie de reforme structurale si privatizare. Unele
    active in domeniul transporturilor, energiei regenerabile,
    electricitatii, apei vor fi scoase la licitatie”, a aratat Luo
    Linquan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe malul fluviului Mekong se naste un nou Las Vegas

    Construit intr-o zona economica speciala din regiunea Triunghiul
    de Aur, marginita de Myanmar, Thailanda si Laos si aproape de
    granita cu China, orasul se va ridica pe o portiune de teren
    concesionata de autoritatile din Laos unui grup de firme chinez,
    KingRomans.

    Planurile investitorului KingRomans, care s-a apucat deja de lucru,
    prevad doua cazinouri, peste zece hoteluri, un aeroport
    international, terenuri de golf, case de vacanta, restaurante,
    baruri si magazine.

    Denumit Kapok City, noul oras situat pe malul fluviului Mekong isi
    trage numele de la copacul al carui lemn era exploatat in zona, iar
    pentru construirea sa a trebuit sa fie mutate doua sate din Laos,
    cu templele aferente cu tot. Unul din principalele motive pentru
    care investitorii au ales acest loc pentru derularea investitiei il
    reprezinta faptul ca pe teritoriul Chinei cazinourile sunt
    interzise, iar la Kapok City cei care vor sa-si incerce norocul la
    mesele de joc sunt la adapost de autoritati.

    Noua localitate, care va fi a doua ca marime din Laos dupa numarul
    de locuitori, preconizat a atinge 200.000, nu apare inca pe harti.
    Limba oficiala este chineza, iar moneda principala este yuanul,
    alaturi de bahtul thailandez.

    Pe langa chinezi sunt asteptati si turisti din Thailanda si din
    Occident, care au deja la dispozitie un cazinou cu doua mii de
    angajati, ce aminteste prin aspect de cele din Las Vegas. Cei
    care-i calca pragul sunt intampinati de statui ale unor zeitati
    greco-romane, iar hotelul de la intrare este decorat cu reproduceri
    la scara mare ale unor capodopere renascentiste.

  • Cel putin 32 de morti dupa un accident feroviar pe o linie de mare viteza din China

    Accidentul a avut loc in apropierea orasului Wenzhou, in
    provincia estica Zhejiang. Un tren a lovit o alta garnitura care
    era stationata din cauza unei pene de electricitate provocate de
    intemperii. Unul dintre trenuri a deraiat, iar doua vagoane au
    cazut de pe un pod de cale ferata.

    Accidentul a avut loc la mai putin de o luna după inaugurarea
    liniei de mare viteza intre Beijing si Shanghai (1.300 de
    kilometri).

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Bancile si moneda Chinei sunt binevenite in Romania

    “Am discutat de la inceputul anilor ’90 despre deschiderea de
    subsidiare in Romania de catre bancile chineze. Ma astept ca acest
    lucru sa se intample in viitor”, a spus Isarescu. Autoritatile
    chineze au decis sa depoziteze valuta la BNR la inceputul anilor
    ’90, cand in Romania nu exista suficienta valuta, si-a amintit
    Isarescu, adaugand ca aceasta politica a dovedit prietenia de
    durata dintre bancile nationale ale celor doua state. “A fost un
    ajutor concret si un gest prietenesc. Un prieten la nevoie se
    cunoaste. Nu am uitat acest gest de prietenie”, a spus el. Agentia
    chineza reaminteste ca Romania face eforturi sa adopte euro in
    2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri cu BRIC. Cat castiga Romania din businessul cu cele mai interesante piete de pe planeta

    Era 1993 cand tanarul muresean Daniel Lorincz s-a hotarat sa plece din Ardealul natal si sa-si incerce norocul in Ungaria. A obtinut un contract temporar de munca si dupa ce s-a obisnuit cu noul stil de viata nu s-a mai intors. “Poate o data pe an, cat sa-i vad pe ai mei”, zambeste Lorincz, in timp ce vorbeste patimas despre presedintia rotativa a Uniunii Europene, pe care Ungaria tocmai a cedat-o vecinei nordice Polonia. Lorincz lucreaza de cativa ani ca director de marketing al China Brand Trade Center in Budapesta.

    Totul a inceput in urma cu opt ani, cand austriecii de la compania de constructii Strabag au decis sa dezvolte un complex comercial unde sa-i gazduiasca pe comerciantii veniti din Orientul Indepartat. Constructia insasi a fost o provocare: Lorincz vorbeste de un adevarat feng-shui in complexul Asia Center – cladirea “fiu”, cladirea “fiica”, cea inaugurata recent, si “tatal”, care va fi construita in anii urmatori.

    “Este interesant si dificil sa faci afaceri cu chinezii”, reflecteaza managerul; desi multi dintre ei locuiesc in Europa de ani buni, Lorincz povesteste ca stilul lor nu s-a schimbat fata de cutumele de acasa, negociaza extrem de rar cu femeile si au unele tabieturi peste care nu accepta sa treaca. “Am avut viata grea cu asigurarea meselor. Daca nu mananca macar de doua ori pe zi mancare chinezeasca, nu sunt prea fericiti.” Cand faci schimb de carti de vizita, e foarte important ca datele sa fie scrise si in alfabetul chinez, iar cartea de vizita sa fie tinuta cu ambele maini, atat de cel care o ofera, cat si de primitor. Astfel de detalii pot face diferenta intre a semna sau nu un contract cu afaceristii asiatici, “foarte agresivi cand vine vorba de profit si ghidati dupa regula <nu vand niciodata ceva in pierdere>”.

    Anual, 8,7 miliarde de euro se plimba intre Ungaria si China, in timp ce pe filiera romano-chineza circula doar trei miliarde. Statul ungar a devenit un canal important pentru accesul Chinei in Europa, iar vizita premierului Wen Jiabao la Budapesta, de la finele lunii iunie, a venit sa confirme asta cu acte. Compania de tehnologie Huawei a semnat o intelegere cu Ministerul Dezvoltarii pentru construirea centrului european de aprovizionare, o investitie care va crea 3.000 de noi locuri de munca si exporturi de 1,2 miliarde de dolari, fiind al doilea centru de acest fel al Huawei din lume.

    Apoi, Banca Chineza si compania de chimicale BorsodChem, detiunta de investitori asiatici, au semnat un acord de 1,1 miliarde de euro pentru a transforma unitatea in al treilea cel mai mare producator de izocianati (materie prima din industria chimica) din lume. Grupul HNA, al patrulea consortiu aeronautic chinez, a semnat un acord cu Asociatia Ungara a Capitalului, presa de la Budapesta speculand un interes pentru compania nationala maghiara Malev si pentru construirea unei cai ferate intre aeroportul international Ferihegy si centrul metropolei.

    Cat despre deschiderea China Brand Trade Center, unde lucreaza Daniel Lorincz, scopul e sa usureze accesul in Europa Centrala si de Est pentru societati chinezesti furnizoare de piese auto, materiale de constructii, electronice si produse din surse regenerabile de energie.

  • China a inchis 1,3 milioane de site-uri in 2010

    Oficialii chinezi au introdus reguli mult mai dure pentru
    internet in ultimii ani, iar in 2009 au lansat o campanie de
    inchidere a site-urilor pornografice, informeaza BBC News
    Online.
    Liu Ruisheng, cercetator la Academia Chineza de Stiinte Sociale, a
    declarat ca, in China, libertatea de expresie este foarte mare si a
    precizat ca, in pofida faptului ca multe site-uri au fost inchise,
    numarul de pagini web a crescut in 2010, cu 79%, comparativ cu
    2009, ajungand la un numar de 60 de miliarde.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Lagarde va oferi Chinei un post important la varful FMI

    Lagarde a promis miercuri, in prima conferinta de presa ca
    director general al FMI, ca va creste puterea marilor economii
    emergente in ierarhia FMI. Ea a afirmat ca ia in calcul crearea
    unui nou post la nivel inalt, care sa fie ocupat de un candidat
    dintr-o mare economie emergenta. Surse apropiate Fondului sustin ca
    Lagarde ii va oferi lui Min Zhu, fost consilier special al lui
    Strauss-Kahn, un post de director general adjunct proaspat creat.
    “Min Zhu ar trebui numit ca director general adjunct”, a declarat o
    sursa din consiliul executiv al FMI. China ar obtine astfel un post
    intre primii cinci oameni din ierarhia creditorului de la
    Washington. Numirea trebuie aprobata de consiliul executiv al FMI,
    care are 24 de membri ce reprezinta cele 189 de tari actionare ale
    Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro, aurul si petrolul, influentate negativ de cresterea dobanzii cheie in China

    Banca centrala din China a marit dobanda cheie cu 0,25 puncte
    procentuale, la 6,56%, aratand in mod clar ca tinerea sub control a
    inflatiei este prioritara, chiar daca ritmul de crestere economica
    a incetinit usor. Euro a scazut cu 0,7%, la 1,4322 dolari pe
    unitate. Pretul aurului a scazut cu 0,4%, la 1.509,49 dolari uncia,
    dar in aceasta saptamana a urcat cu aproape 2%. Cotatia petrolului
    Brent era la ora transmiterii stirii in scadere cu 1,2%, la 112,27
    dolari pe baril. Pretul petrolului a scazut cu peste 4% in
    trimestrul al doilea, dar este totusi in crestere cu o treime
    comparativ cu inceputul anului.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai lung pod maritim din lume a fost inaugurat in China (FOTO, VIDEO)

    Agentia AP citeaza postul de televiziune CCTV, care afirma ca
    podul are 26 de mile lungime (41,84 km), o latime de 35 m si a
    costat peste 10 miliarde de yuani (circa 1,5 miliarde de dolari).
    Tot CCTV a transmis ca impreuna cu podul a fost inaugurat si un
    tunel subacvatic. Podul a fost proiectat de Shandong Gausu Group si
    este asteptat sa atraga un trafic de peste 30.000 de vehicule pe
    zi.

    Informatiile despre lungimea podului variaza insa: agentia
    Xinhua scrie ca podul Qingdao Jiaozhou Bay Bridge se intinde pe
    36,5 km, are opt benzi de circulatie si peste 5.000 de piloni de
    sustinere si a costat 14,8 miliarde de yuani (2,3 miliarde de
    dolari).

    Constructia a inceput in 2007, iar scopul investitiei a fost
    scurtarea drumului intre Qingdao si districtul Huangdao cu 30 km,
    reducand timpul de calatorie de la 40 la 20 de minute, conform lui
    Han Shouxin, oficial al comitetului de management al traficului
    urban din Qingdao, citat de Xinhua.

    Xinhua afirma ca pana acum, cel mai lung pod maritim din lume
    era cel din golful Hangzhou, o constructie lunga de 36 km, care
    leaga orasele Jiaxing si Ningbo din provincia estica
    Zhejiang.

    Sursa foto: Xinhua