BusinessMagazin

Tag: zf

  • Ziarul Financiar, tiraj record de 150.000 de exemplare

    “Ziarul Financiar va ajunge la 150.000 de manageri şi oameni de afaceri. Cititorii noştri ne vor găsi în peste 200 de centre de afaceri, hoteluri şi aeroporturi din cele mai mari 10 oraşe. Misiunea noastră este să asigurăm informaţie de calitate pentru mediul de afaceri, iar printr-o astfel de acţiune îi arătăm comunităţii de business din România că este o forţă care poate transforma societatea românească”, spune Sorin Pâslaru, redactor-şef Ziarul Financiar.

    Ziarul Financiar oferă doar pe 15 septembrie 2014 posibilitatea utilizatorilor care intră pe pagina www.zf.ro/zf150000 să beneficieze pentru o lună de zile de acces gratuit online la articolele din ediţia tipărită a ZF, devenind abonaţi la secţiunea ZF Print din ZFCorporate.ro.

    ZFCorporate.ro este serviciul cu plată al ZF care oferă informaţii în timp real, analize, date statistice, infografice, ştiri despre oamenii de business şi companiile pe care le conduc, precum şi opinii despre evoluţiile din diverse sectoare ale economiei româneşti.

    Ziarul Financiar publică în fiecare an suplimente şi anuare precum “Top 100 cele mai valoroase companii din România”, „Who’s who in business – Top 1.000 de oameni de business din România”, „Top Tranzacţii” sau „Topul celor mai mari jucători din economie”, realizează peste 50 de evenimente şi conferinţe de business anual şi transmite pe site-ul www.zf.ro, în fiecare zi, de luni până vineri, emisiunea de business Video ZF Live.

    Ziarul Financiar este brand-ul de referinţă al presei de business, pe piaţa românească. ZF îşi revendică poziţia de cel mai puternic ziar de business din România prin credibilitate, prospeţime şi exclusivitate a informaţiilor, adecvare pe target şi tratare în adâncime a temelor de business. Ziarul Financiar oferă cititorilor semnificaţia evenimentelor recente şi anticipează evoluţiile din afaceri şi economie prin ştiri, analize şi articole de opinie. Lider al presei de business din România, ZF se caracterizează prin profesionalism, rigurozitate, seriozitate, credibilitate şi echidistanţă.

  • Ce riscaţi dacă nu ne votaţi pe noi

    Din 2011 până acum au avut loc sau se pregătesc alegeri anticipate în Bulgaria (a doua oară în doi ani), Slovenia (a doua oară în trei ani), Cehia, Letonia, Slovacia, Ucraina, Serbia, Macedonia; mai peste tot guvernele au căzut din cauza incapacităţii de a redresa economia după criză ori a unor scandaluri de corupţie.

    Din fericire, la noi nu s-au întâmplat până acum anticipate, deşi au apărut diverşi comentatori care speră ba că un preşedinte Ponta va putea fi dat jos mai uşor cu 30% prezenţă la un referendum de demitere, ba că un preşedinte Iohannis ar putea fi silit să plece în cazul unui verdict prost în procesul cu ANI. Decuplarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare prin Constituţia din 2003 a dus însă la înmulţirea perioadelor electorale normale, astfel că în loc de alegeri la fiecare patru ani am ajuns la alegeri o dată la un an, doi ani sau trei ani (2008, 2009, 2012, 2014 şi urmează 2016, 2019, 2020) şi la mişcări de stradă sau referendumuri menite să rezolve cu forţa neconcordanţele dintre mandatul preşedintelui şi cel al parlamentului.

    Aplicat într-o ţară încă săracă şi cu mijloace încă fragile de amortizare instituţională, acest experiment constituţional a produs şi produce costuri economice disproporţionate. Ultimele luni înainte de alegeri înseamnă blocaj al deciziilor, pentru că toată lumea aşteaptă să vadă cine câştigă scrutinul şi ce măsuri vor fi luate de noul guvern propulsat de noul preşedinte sau de noua majoritate parlamentară.

    Primele luni după alegeri înseamnă blocaj al instituţiilor, până ce noua putere îşi negociază alianţele şi îşi instalează oamenii în funcţii. În acelaşi timp, îndesirea alegerilor generează costuri pe termen lung: fiecare guvern nou-venit a acuzat, în general corect, regimurile precedente că au folosit lunile dinainte de alegeri ca să devalizeze bugetul într-o formă sau alta, după principiul „după noi potopul“, ceea ce mereu a împiedicat ori a întârziat continuarea ori aplicarea unor politici din care societatea să aibă de câştigat şi a făcut ridicolă orice idee de strategie fiscală multianuală, nemaivorbind de fantoma „proiectului de ţară“.

    Aşa s-a ajuns la un fel de dependenţă suplimentară, aproape instinctivă faţă de CE sau FMI, care au devenit singurele surse percepute de continuitate a politicilor: bune sau proaste pentru România, recomandările CE şi FMI sunt măcar aceleaşi, iar cele două instituţii au forţa de a le impune, spre deosebire de guvernanţii români, mereu mânaţi de umorile de moment să reducă orice măsură economică sau socială la o măciucă electorală.

    Aşa s-a ajuns şi la tendinţa la fel de instinctivă de căutare a legitimităţii interne a puterii pe seama CE şi FMI, fie prin exces de zel (preşedintele Băsescu cerea în 2011 includerea în Constituţie a celui mai mic prag de deficit structural propus de CE, 0,5% din PIB, chiar înainte ca Tratatul fiscal să accepte 1% pentru ţările cu datorie publică redusă), fie printr-o falsă frondă (guvernarea USL şi post-USL a promis impozit progresiv cu rate până la 16%, ştiind dinainte că FMI va respinge ideea nu pentru că ar ţine la principiul cotei unice, ci din cauza cotelor prea mici). De aceea spune guvernatorul BNR că reflecţia pe care o aude acum cel mai des din exterior e că România nu are proprietatea („ownership“) politicilor pe care le aplică.

    Efectele la nivelul societăţii sunt ştiute: dispreţul faţă de politicieni, dublat fie de ura faţă de finanţatorii externi, consideraţi uzurpatorii suveranităţii ţării, fie dimpotrivă, de speranţa că aceiaşi finanţatori îşi vor impune propriii favoriţi la putere, astfel încât conducerea ţării să depindă cât mai puţin de variabilele electorale interne. Iar de aici discuţia degenerează mecanic spre sperierea şi blamarea electoratului pe motiv că mereu votează prost, cu concluzia disperată că nu ne mai pot salva de pe marginea prăpastiei decât diverse soluţii brutale – votul cenzitar sau obligatoriu, desemnarea guvernelor direct de nişte comisii de experţi, ieşirea sau excluderea ţării din UE, un război civil sau militar etc.

    Calitatea politicilor nu se poate îmbunătăţi însă prin soluţii extreme, primitive, restrângerea democraţiei sau ruperea relaţiilor cu exteriorul. Schimbarea Constituţiei pentru reducerea frecvenţei anilor electorali şi stabilirea unor raporturi mai clare între preşedinte şi parlament e în puterea oricărei guvernări raţionale, relaţia cu instituţiile externe oferă şi ea suficient câmp de acţiune pentru orice guvernare raţională, iar alegerile sunt un eveniment normal pe care orice politicieni raţionali îl pot folosi în avantajul societăţii, aşa cum sugera cu cinismul specific de bancher Erik Berglof, economistul-şef al BERD, în raportul din noiembrie trecut despre ţările din est: „Şocurile externe, alegerile sau perioadele de nemulţumiri sociale pot oferi ferestre de oportunitate în care reformele instituţionale şi economice să devină fezabile politic şi cu impact pe termen lung. Şansele ca aceste reforme să reuşească sunt mai mari în societăţile mai puţin polarizate şi unde grupurile de interese corupte sunt mai puţin puternice, dar depind şi de calitatea guvernanţilor şi de sprijinul extern“.

  • Ponta despre folosirea infograficului ZF, fără citarea sursei: Dacă e vreo greşeală, ne cerem scuze!

     Marţi seara, premierul Victor Ponta a folosit, în prezentarea acelui material, reprezentând bilanţul la doi ani de activitate, un infografic publicat de Ziarul Financiar pe 9 iulie 2014, care ilustrează scăderea randamentelor la titlurile de stat în lei, fără să citeze însă sursa infograficului.

    Miercuri, la solicitarea jurnaliştilor de a explica de ce a folosit infograficul fără să citeze sursa, respectiv Ziarul Financiar, premierul a afirmat că importantă este corectitudinea datelor prezentate.

    “Acum, orice facem, tot nu-i bine! Că nu punem date… am pus toate datele la dispoziţie, tot nu-i bine! Eu cred că mi-am făcut datoria să explic cum stăm din punct de vedere economic, financiar şi bugetar. Dacă e vreo greşeală, sigur că da, ne cerem scuze, dar eu cred că datele care sunt la dispoziţie – şi important e că nu sunt greşite acele date – au dovedit faptul că putem să introducem măsura reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, să o facem sustenabilă”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De vină suntem noi că-i lăsăm să ne conducă, pentru că stăm pe margine, râdem şi comentăm!

    OPINIE DANA CIRIPERU, REDACTOR-ŞEF ADJUNCT ZF

    Prestaţia ministrului de finanţe din întâlnirea în trei cu Victor Ponta şi Traian Băsescu pe tema reducerii CAS cu 5% este departe de a fi un exemplu pentru orice tânăr. Victimă sau nu a unui circ cu care Traian Băsescu şi Victor Ponta sunt obişnuiţi, Ioana Petrescu avea datoria să fie pregătită. Este ministrul de finanţe al unei ţări cu 20 mil. locuitori, cu 4,3 mil. salariaţi, cu 700.000 de companii, cu 130.000 de tineri antreprenori (sub 30 de ani) care aşteaptă de la ea mai mult decât ce s-a văzut luni-seară la Cotroceni.

    Într-o discuţie recentă cu un antreprenor român, cu afaceri de 100 de milioane de euro şi aproape 1.000 de angajaţi, acesta îmi spunea că în doi ani va ajunge la peste 130 mil. euro. Cum faceţi asta pe o piaţă care scade? În acel moment, extrem de sigur pe el, mi-a vorbit timp de zece minute despre planul său de business pentru următorii doi ani: de unde vine creşterea, de unde ia cotă de piaţă, unde e produsul său la raft şi unde ar trebui să fie, în ce judeţ vânzările sale merg mai slab şi cum va proceda să le crească. Nu avea o hârtie, nu-i şoptea nimeni nici că sunt 1.300 de magazine în comerţul modern şi alte 70.000 de chioşcuri, nici că şomajul în Mehedinţi este de 10% sau că în Botoşani o mână de companii duc în spate un judeţ cu 400.000 de locuitori. Ştia aceste informaţii. Lucra cu ele. Şi nu a terminat Harvardul şi nici o facultate cu profil economic. A terminat medicina şi a învăţat cum stă treaba cu antreprenoriatul pentru că i-a păsat. Pentru că, aruncat în business la 25 de ani, nu a vrut să se facă de râs. Pentru antreprenorul român, toate acele informaţii făceau parte din planul său de business. El ştie deja ce impact ar avea reducerea CAS pentru afacerea sa. A calculat şi unde ar fi compania pe care o conduce dacă TVA la produsele alimentare ar fi de 9%. Ştie şi că obiectivul de vânzări de 130 mil. euro poate fi atins. În urmă cu cinci ani îşi propunea să ajungă la 100 de milioane de euro. Şi a ajuns. Până acum nu am văzut nicio ambiţie din partea guvernelor legată de atingerea unei performanţe economice. O ambiţie pentru România ar putea fi o ţintă de creştere economică de 5% timp de un deceniu, şi nu ar trebui să ne mulţumim şi să ne facem titluri de glorie din creşteri de 1-3% pe an.

    Numele antreprenorului e mai puţin important, pentru că la fel ca el sunt mii de oameni de afaceri cu companii de 100, de 10 sau de un milion de euro. Toţi se ghidează după un plan, în realizarea căruia se implică, un plan cu obiective însoţit de măsuri pentru a ajunge acolo.

    Pentru cei pe care îi lăsăm să ne conducă însă scenariul de mai sus pare desprins dintr-o altă realitate. Pentru guvern, cifrele-cheie din spatele oricărei decizii cu impact economic lipsesc. Şi nimeni nu este tras la răspundere. Scena politică este un circ. Şi nu este de ieri, de azi, este o realitate pe care nimeni nu o sancţionează. Mă întreb ce ar face un antreprenor dacă un executiv pe care îl plăteşte să-i conducă businessul s-ar prezenta la întâlnirile de buget fără nicio cifră sau plan concret de acţiune.

    „Măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori. O susţin din tot sufletul“, i-a răspuns Ioana Petrescu preşedintelui Băsescu la una dintre întrebările privind impactul reducerii CAS în atingerea ţintelor bugetare.

    În locul susţinerii din tot sufletul, poate ar fi fost mai bun un argument privind numărul estimat de locuri de muncă ce ar putea ieşi din zona economiei negre, un altul legat de scoaterea din zona evaziunii a unu, două, trei miliarde de euro şi măsurile cu care s-ar putea ajunge aici, dar nu. Politicienii de la Bucureşti, şi din păcate se vede că şi cei mai tineri învaţă repede deprinderile unei „şcoli“ dezastruoase, s-au obişnuit să ne pună pe masă doar declaraţii, cancanuri, şicane. Trăim conduşi de o clasă politică pentru care „piaţa muncii la negru este foarte mare“ (dar nu avem date cât de mare), pentru care „reducerea cu 5 puncte procentuale va avea un efect benefic asupra firmelor şi le va stimula să angajeze cu acte“ (dar nu măsurăm în cifre efectul benefic şi nici numărul de angajaţi cu acte), o clasă politică care ştie, aşa cum spunea Ponta în discuţia de luni seara de la Cotroceni, că „ţara se descurcă“.

    Cum am ajuns aici? Cum am ajuns să asistăm la cel mai prost scenariu de film văzut vreodată într-o ţară cu locuitori cum sunt cei din Sălaj sau Mehedinţi, care nu şi-au permis să cumpere nicio maşină nouă în primele şase luni (o maşină de 10.000 de euro ar fi adus statului 2.000 de euro), o ţară în care asistenţa socială a fost ridicată la rang de industrie, o ţară în care au murit peste 100.000 de companii, o ţară în care 325.000 de liceeni nu au luat bacalaureatul în ultimii patru ani, o ţară în care aceiaşi tineri nu mai găsesc modele?

    Trăim prost pentru că ne conduc, dar mai ales pentru că rămânem fără reacţie, pentru că nu-i sancţionăm, pentru că ne-am obişnuit să  comentăm pe la colţ de stradă sau în cadru amical, pentru că ne piere vocea când ar trebui să le cerem socoteală. Iar circul, indiferenţa şi incompetenţa sunt la putere.

  • ZF Bankers Summit’14 – Cercel, BRD: Trebuie să asigurăm stabilitatea dobânzilor dacă vrem să încurajăm creditarea în lei

     “Dacă vrem să stimulăm creditarea în lei e foarte important să asigurăm o stabilitate a dobânzilor în lei, pentru că altfel e foarte greu să-i explici unui client pe care-l inviţi să ia credite în lei că în luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu”, a afirmat miercuri Cercel la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a precizat că dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, şi dobânda de politică monetară, respectiv între 2,58% şi 3,5% pe an.

    “Dacă în urma măsurilor pe zona de credite neperformante, banca centrală va decide o compensare pentru a susţine creditul, cum ar fi să reducă rezervele minime obligatorii – dacă se va decide reducerea, mai degrabă atunci se va face, după acest exerciţiu – atunci va exista în continuare o presiune de reducere a dobânzilor”, a explicat Cercel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii pentru IMM şi Buget, la conferinţa ZF pe tema contribuţiei IMM la relansarea economică

     Anul 2013 a adus o creştere economică de 3,5%, care a fost generată în principal de marile companii, cele care ajung la rulaje de sute de milioane sau de ordinul miliardelor de euro. Însă, într-o economie sănătoasă, IMM-urile, acele firme care dau măsura antreprenoriatului, ar trebui sa aibă o contribuţie la fel de importantă la evoluţia PIB-ului. În România există peste 440.000 de IMM-uri, adică fime care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro şi sub 250 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.

  • Statul ”a reuşit” să transfere în online experienţa neplăcută din faţa ghişeului la plata impozitelor: Trebuie să te duci la administraţia financiară să faci şase hârtii, după ce ai făcut online alte două

     “Mie mi se pare că numai în România puteai să dai numele ghiseul.ro la un serviciu de plăţi online, care prin definiţie este o chestie, o găurică în geam, unde trebuie să te apleci să plăteşti … Exact acelaşi lucru au reuşit să-l facă online. Ca să plăteşti taxele şi impozitele prin ghiseul.ro trebuie să te duci la administraţia financiară să faci şase hârtii, după ce ai făcut online alte două, să-ţi dea o parolă cu care să intri pe ghiseul.ro … Jesus, what the …? Guys, gândiţi … Suntem în secolul XXI. Şi după ce plăteşti să constaţi că banii nu s-au dus unde trebuie, nu au fost încasaţi …”, a declarat Eram.

    Înfiinţată de Antonio Eram, Netopia operează platforma de plăţi online mobilpay.com.

    Lansat în martie 2011, Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP) este diponibil pe www.ghiseul.ro şi este administrat şi operat de Agenţia pentru Agenda Digitală a României (AADR), instituţie aflată în subordinea MSI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZF MOBILIO ’14 – Cotovelea: Ofertele pentru privatizarea Poştei ar putea fi depuse între lunile iunie şi august

     “Primul pas în reluarea procesului de privatizare a Poştei Române este conversia datoriilor istorice în acţiuni. (…) Dacă vom primi acceptul conversiei datoriilor în acţiuni, statul român va avea la dispoziţie un anumit interval de timp în care se va putea realiza privatizarea operatorului poştal. Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în acel interval de timp, procesul de reconversie al datoriilor în acţiuni va fi anulat şi ne vom întoarce la situaţia iniţială”, a spus Cotovelea, prezent la ZF Mobilio ’14.

    Statul a mai încercat să privatizeze Poşta Română în prima parte a anului trecut, dar niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului, 28 mai 2013.

    Directorul general al Poştei, Ion Smeeianu, a declarat, la acea vreme, că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria stabilită de ANAF au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai importanţi jucători din piaţa de aplicaţii mobile participă la “ZF Mobilio ’14”

     Consacrat încă de la prima ediţie ca unul dintre cele mai importante evenimente dedicat business-ului de aplicaţii mobile, “ZF Mobilio ’14” vine cu un concept complex, cele două zile de eveniment îmbinând conferinţe, sesiuni de keynote şi o gală de premiere “Mobilio Awards”. Astfel, cei prezenţi vor participa la două zile de sesiuni interactive, studii de caz de succes şi discuţii pe teme hot în domeniul aplicaţiilor mobile.

    Peste 20 de speakeri – printre care se numără şi Răzvan Cotovelea, ministrul Societăţii Informaţionale şi Eduard Lovin, director executiv în cadrul Autorităţii de Reglementare în Co­muni­caţii (ANCOM) – vor discuta în cadrul conferinţei “ZF Mobilio ’14” despre evoluţia pieţei locale de aplicaţii şi echipamente mobile, de la consumul de servicii de divertisment de pe telefon şi tabletă până la shoppingul online, marketingul digital şi modalităţile de finanţare pentru noul val de antreprenori din zona digitală, dar şi despre proiecte precum cel aflat în lucru cu Ministerul Finanţelor şi ANAF, care prevede introducerea plăţii de pe mobil a taxelor şi impozitelor.

    În prima zi a evenimentului se va discuta care sunt ultimele trenduri, tehnologii şi inovaţii în lumea mobile şi cum se monetizează aplicaţiile mobile cu Victor Voicu – Manager managementul Produsului Core Segment Business, Romtelecom&Cosmote Romania, Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit Design, Andrei Pitiş – co-founder, TechLounge, Doina Costache – Head of Branding, Google, Adrian Floarea – Director Comercial, certSIGN, Aurelian Sideri – Director Marketing, Enel, Andrei Blaj – Makan Studios, Mihai Rotaru – CEO Clever Taxi, Adriana Radu – Avocat, Coordonator al Departamentului de Media, IT şi Comunicatii al Schoenherr şi Asociaţii SCA & Theodor Artenie – Managing Director, Schoenherr Tax, Alexandru Lapuşan – CEO & Founding Partner, Zitec, Andrei Lopată – CEO Revo Solutions, Dan Vîrtopeanu – managing partner al Breeze Mobile (parte a grupului Leo Bur­nett), NirRefuah – Chief Innovation Officer, McCann Erickson CEE, Bobby Voicu – Co-fondator MavenHut, Constantin Marcu – Director, Mobility Games, Sergiu Biriş – CEO Zonga şi Cătălin Clemente – Director, Sales and Marketing, Direct One/Seenow.

     Cea de-a doua zi a evenimentului se adresează prin temele propuse spre discuţie celor care vor să descopere cele mai noi oportunităţi şi trenduri în antreprenoriatul digital, mobile retail şi impactul pe care îl au milioanele de echipamente smart asupra diferitelor segmente de piaţă. Dezbaterile vor fi susţinute de Vladimir Oane – Co-founder UberVu, Cătălin Vasile – Vice-Preşedinte al Asociaţiei Creştem Idei, Business Angel şi Business Mentor pentru startup-uri cu focus pe tehnologie, Irina Caraivan – Creative Director, Wearehere, Cosmin Ochişor – Business Development Manager, hub:raum, Daniel Enescu – Co-fondator Daedalus Grup, Iulian Stanciu – Director General, eMag, Cristina Popa – Country Manager, Fashion Days, Antonio Eram – Founder&CEO, mobilPay.com, Alexandru Drăgoiu – Founder, E-Boda Distribution, Dragoş Vasile – Director Executiv, Advanced Technologies Romania, George Catrina – ‎Content Manager, Samsung Electronics Romania şi Ionut Gaota – Windows & Mobile Business Group Lead, Microsoft Romania.

    “ZF Mobilio ’13” se va încheia cu gala de premiere “Mobilio Awards”, în cadrul căreia vor fi premiaţi dezvoltatorii de aplicaţii mobile şi mobisite-uri care redefinesc standardele de excelenţă. Vor fi acordate 18 premii, câte 3 pentru fiecare categorie înscrisă în concurs: Best Mobisite, Best use of location services, Best Mobile Game, Best Entertainment Mobile App, The most Innovative Mobile App, Best use of Mobi – Advertising. Proiectul care a acumulat cel mai mare punctaj la toate criteriile din concurs va primi premiul “Best of Mobilio Awards”.

    Jurizarea este făcută de la toate nivelurile industriei media interactive şi alte domenii conexe, de către oameni care trăiesc şi muncesc în această industrie: Doina Costache – Head of Multiple Industries, Google Romania; Dan Vîrtopeanu – Managing Partner Breeze Mobile (Leo Burnett Group Romania); Adrian Boţan – VP Creative Excellence CEE & Creative Partner, McCann Bucharest; George Catrina – Content Manager Samsung Electronics; Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit design; Mircea Goia – Fondator RomanianStartups.com; TodiPruteanu – Business Strategy Manager, Microsoft Romania; Iulian Sirbu – Head Of Mobile Department & Special Projects, Mediafax Group; Cosmin Ghinea – Business Development Director Mediafax Group; Adrian Seceleanu – Editor IT&C , Ziarul Financiar.

    Mai multe informaţii despre eveniment, program şi vorbitori sunt disponibile la http://evenimente.zf.ro/eveniment-zf-mobilio14-12099133/despre-eveniment-12107991 de pe site-ul www.zf.ro.