BusinessMagazin

Tag: vara

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • Comparaţie între anvelopele de iarnă şi cele all-season: care sunt mai eficiente si de ce?

    Una dintre cele mai intalnite greseli printre soferi este faptul de a considera ca marcajul M+S pe o anvelopa inseamna automat ca acea anvelopa este all-season.

    M+S (mud and snow = noroi si zapada) este o notare standardizata care semnifica faptul ca anvelopele ce o poarta ofera aderenta suficienta pe suprafete acoperite cu noroi, zapada si gheata pentru a asigura o rulare in siguranta.

    Notarea M+S (cu variantele M.S., MS, M&S) este prezenta atat pe anvelopele de iarna cat si pe cele all-season si lipseste pe anvelopele de vara, scriu cei de la anvelopeweb.ro.

    Anvelopele de iarna au pe langa marcajul M+S si un altul constand intr-un fulg de nea si un munte cu trei piscuri, asa numitul simbol alpin.

    Cauciucurile de iarna au o compozitie care le permite sa isi pastreze supletea si la temperaturi sub 7 grade Celsius oferind astfel aderenta sporita la frig pe orice suprafata de rulare.

    Aceasta compozitie le face nerecomandate pe timp de vara cand temperaturile ridicate le fac sa devina prea moi, uzandu-se prematur si schimband comportamentul rutier al vehiculului, potrivit sursei citate.

    Compozitia anvelopelor all season trebuie sa le permita acestora rularea in siguranta iarna si durabilitatea pe timp de vara.

    Din acest motiv, compusii folositi sunt ‘intermediari’ iar performantele sunt net inferioare pe zapada, gheata si polei fata de anvelopele dedicate de iarna.

    In acelasi timp, durabilitatea la temperaturi si viteze ridicate va fi inferioara anvelopelor de vara.

    Totodata, nivelul de zgomot emis de anvelopele all-season este net superior celui produs de anvelopele de vara.

    Anvelopele all-season prezinta blocuri de profil in zona umerilor cu un numar redus de crestaturi fapt ce le apropie de configuratia anvelopelor de vara. Blocurile masive in zona umerilor sunt proiectate sa reziste mai bine temperaturilor inalte generate in aceste zone pe timp de vara.

  • Cât mai ţine minunea benzinei ieftine?

    Preţul petrolului este cu 50% mai mic decât vara trecută şi o să rămână aşa cel puţin până în 2020, informează Business Insider.
    Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) a declarat pentru Financial Times preţurile vor rămâne scăzute până în 2020 deoarce cererea este mică, iar producţia de petrol nu scade.

    Preţul barilului de petrol este undeva la 44 de dolari în prezent. Pe când vara trecută atingea şi suma de 115 de dolari. AIE prognozează că preţul va urca până la 80 de dolari până în 2020.

    În plus, cererea pentru petrol va creşte cu doar 1% până în 2020, iar apoi cu 5% în următorii 20 de ani. “Cererea pentru petrol este scăzută datorită eficienţei măsurilor pentru protejarea climatului”, a declarat Birol.

    China a fost motorul creşteri cererii de petrol în ultimii 15 ani, iar acum dacă economia ţări se îndreaptă spre una condusă de consum şi cererea de petrol se reduce.

  • În pragul cauciucurilor de iarnă

    Creşterea economică şi evoluţia pozitivă a pieţei de maşini aduc un plus de forţă pe piaţa anvelopelor, considerată a fi la rândul ei un indicator de bunăstare, reflectând direct cât de dispusă este populaţia să cheltuiască pentru a utiliza autoturismul personal.

    Vânzările de anvelope, atât cele pentru camioane, cât şi cele de autoturisme, sunt considerate a fi un etalon atât pentru activitatea companiilor de pe piaţa locală, unde rulajul reprezintă business, cât şi al bunăstării, clienţii investind în acestea pe măsură ce utilizează mai mult maşina personală. „Pe fondul unui mediu economic stabil şi pozitiv, dar şi al creşterii şi reînnoirii parcului auto în mod constant, în special pe segmentul de maşini noi, înregistrăm o tendinţă de creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme în ultimii doi ani”, spune Alina Ghica, director de marketing în cadrul Michelin pentru Europa Centrală şi de Sud.

    Pentru anul 2015, Michelin România, compania care comercializează produsele brandului, dar care şi produce anvelope la Floreşti, Prahova, şi la Zalău, estimează pentru anul acesta o creştere de 20% faţă de 2014, ajungând la aproximativ 2,8 milioane de unităţi. Segmentele vară şi iarnă sunt echilibrate în bilanţul companiei: primele aduc 49% din vânzări, iar celelalte 51%, potrivit datelor companiei franceze.

    „Estimările de creştere a PIB şi de reînnoire a parcului auto ar influenţa o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme şi o impulsionare clară a dinamicii segmentului de retail, care a crescut în ultimii doi ani şi estimăm că îşi va continuă această evoluţie şi în 2016”, a spus Alina Ghica. Institutul Naţional de Statistică a confirmat la începutul acestei luni creşterea PIB în trimestrul al doilea, de 0,1% faţă de ianuarie-martie, la semestru avansul fiind de 3,8%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În semestrul întâi pe acest an 2015, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

    În opinia oficialilor companiei Michelin România, piaţa totală de anvelope pentru autoturisme înregistrează o creştere constantă, cea mai bună dinamică fiind înregistrată de segmentele de anvelope de dimensiuni de peste 16 inchi, adică exact pe segmentul anvelopelor mai scumpe, specific maşinilor din segmentele superioare. Spre exemplu, anvelopele pe 15 inchi sunt specifice maşinilor de clasă mică şi cel mult compactă, în timp ce anvelopele de 16 inchi sau peste sunt specifice clasei medii sau maşinilor compacte din gama superioară. Spre comparaţie, în magazinele online o anvelopă de vară Michelin pe 15 inchi cu lăţime de 195 pleacă de la 312 lei cu TVA, iar una pe 16 inchi cu aceeaşi lăţime costă 481 lei.

    „Remarcăm o creştere continuă şi constantă a segmentelor de anvelope de dimensiuni peste 16 inchi, aceasta declanşând la rândul ei şi o creştere a brandurilor premium. În 2015, faţă de 2014, segmentele de anvelope de 16 şi 17 inchi au înregistrat o creştere cu 8%, respectiv 5%”, a subliniat directorul de marketing al Michelin pentru regiune.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, studiile Michelin arată că şoferii doresc anvelope care să le ofere mai multe soluţii în acelaşi timp, fie că vorbim despre frânare şi longevitate sau despre economie de carburant, iar pe lângă acestea să facă faţă diferitelor condiţii de drum, pe suprafeţe uscate, umede sau acoperite de gheaţă, zăpadă sau polei. În acest context, Michelin a venit anul acesta cu o anvelopă din categoria celor all-seasons, segment ocolit până acum de francezi, în condiţiile în care acest tip de cauciun nu oferea până acum performanţe bune nici pe timp de vară şi nici pe timp de iarnă. Ca răspuns la cererea clienţilor care rulează în condiţii climaterice aleatorii, Michelin a lansat anul acesta anvelopa Michelin CrossClimate, care se poate adapta unor condiţii meteo variate.

    65% din şoferii europeni utilizează anvelope de vară pe tot parcursul anului, punându-şi astfel în pericol siguranţa în timpul iernii, atunci când temperatura este scăzută şi carosabilul este acoperit cu zăpadă şi polei, arată studiile Michelin. Acest fenomen este înregistrat în proporţie de 20% în Germania, unde echiparea cu anvelope de iarnă este obligatorie în timpul anotimpului rece, şi de 76% în Franţa, unde nu există reglementări în acest sens, potrivit unui studiu GFK realizat anul trecut.

    Şoferii europeni au astfel trei opţiuni pentru a-şi echipa maşinile cu anvelope. Prima este cea de a echipa maşina cu anvelope de vară pe tot parcursul anului, anvelope care sunt bune pe suprafeţe uscate şi umede, atâta timp cât nu e prea frig, adică la o temperatură de peste 7 grade Celsius, însă acestea nu performează pe suprafeţe acoperite cu zăpadă. Anvelopele de vară şi anvelopele de iarnă, cu schimbare în fiecare sezon, oferă cea mai bună siguranţă şi mobilitate pe tot parcursul anului (uscat, umed şi zăpadă). În final există aşa-numitele anvelope „all-seasons“, care sunt în mare parte anvelope de iarnă proiectate pentru a oferi o performanţă acceptabilă în timpul verii, în timp ce CrossClimate este una de vară proiectată pentru a fi utilizată şi în condiţii de iarnă. Peste 30% din clienţi aleg în prezent anvelopele în funcţie de rezultatele acestora privind eticheta UE. Principalele două criterii în alegerea anvelopelor, măsurate şi de eticheta UE, rămân consumul redus de carburant, respectiv rezistenţa scăzută la rulare, şi aderenţa pe carosabil umed, acesta fiind un criteriu de siguranţă. 

    În ceea ce priveşte încadrarea anvelopelor, deşi segmentul buget are în continuare cea mai mare pondere a pieţei, de aproximativ 50%, segmentul premium este în continuă creştere, potrivit datelor Michelin România. În ceea ce priveşte piaţa anvelopelor de camion, în anul 2014 piaţa din România a înregistrat aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, de aproximativ 255.000 de anvelope. Dacă începând cu 2008 piaţa de anvelope de camion a înregistrat fluctuaţii puternice, din 2012 simţim tendinţa de stabilizare a pieţei, aceasta fiind influenţată destul de mult şi de situaţia economică la nivel european. Pentru 2015, oficialii de la Michelin estimează o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru camion, cu aproximativ 5%. În ceea ce priveşte piaţa de anvelope reşapate, aceasta a scăzut în 2014 cu mai mult de 20%. Scăderea s-a înregistrat mai degrabă pe sectorul de reşapare la rece, în principal din cauza lipsei de carcase de calitate de pe piaţă.
     

  • Un tânăr din Bucureşti vinde brăţări de 40.000 de euro pe lună. Are magazine în Anglia, Germania şi chiar şi în Australia

    Constantin Nautics este un start-up romanesc ce comercializează braţări nautice, destinate celor pasionati de sporturile de vara.

    În urmă cu aproape un an, atunci când compania era la inceput, Business Magazin a spus povestea start-up-ului. Între timp, Constantin Nautics a ajuns la vânzari de 400.000 de euro şi se laudă cu prezenţa la mai multe evenimente importante.

    “De la începutul anului, am reuşit să deschidem magazine în Anglia, Germania, Austria, Ungaria, Italia şi Australia. În curând vom mai deschide câteva şi în Franţa, Irlanda, Spania si Cehia”, ne-a declarat Lucian Gherghiţă, managerul Constantin Nautics.

    Compania a obţinut venituri de 400.000 de euro din vânzarea brăţărilor în primele 10 luni ale anului,  iar Lucian Gherghiţă se aşteaptă ca acest număr să crească în perioada următoare, odată cu venirea sărbătorilor.

    Vânzarea de brăţări pare o idee banală, dar o privire mai atentă asupra brăţărilor nautice explică de ce produsele Constantin Nautics au succes.

    Lucian Gherghiţă a absolvit două facultăţi – relaţii internaţionale şi drept –, dar a preferat întotdeauna să lucreze pentru el însuşi. A deschis primul business în urmă cu patru ani, în consultanţă, dar între timp şi-a mai încercat norocul şi în alte domenii. A decis la sfârşitul verii să preia un business de producţie şi vânzare de brăţări nautice: „Mi s-a părut o idee bună – fondatorul companiei avea nişte probleme financiare şi nu mai avea resursele să dezvolte businessul. Am preluat integral businessul de la persoana respectivă la scurt timp după înfiinţarea societăţii“.

    Una din primele măsuri luate de antreprenor a fost protejarea imaginii companiei şi a produselor. „Ambele sunt mărci înregistrate, atât brăţările nautice, cât şi Constantin Nautics. Am vrut să rezolvam cât mai repede această problemă pentru a ne proteja“, spune Lucian Gherghiţă.

    „Toate produsele noastre sunt confecţionate manual şi sunt creaţii originale. Prin natura materialelor din care sunt construite, ele pot fi purtate tot timpul, în condiţii de umiditate, căldură sau frig extreme fără să se deterioreze. Cred că acest lucru a ajutat mult la succesul produselor“, explică tanarul antreprenor, care insistă ca materia primă folosită să fie de bună calitate, chiar dacă acest lucru scade într-o anumită măsură marja de profit. „Spre exemplu, frânghia este cea folosită în porturile nautice, la ambarcaţiuni. Toate produsele sunt autentice. Ne-am dat seama că oamenii înţeleg acest lucru când am văzut că se întorc să mai cumpere“, spune Gherghiţă.

    “Magazinul online, prin care se desfăşoară mare parte a activităţii, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie 2014. „Platforma online a devenit funcţională pe 14 octombrie şi atunci am început şi să investim în promovare, dar în primă fază nu am avut foarte multe produse. A durat ceva până am cumpărat materialele necesare, pentru că nu ne aşteptam să se vândă stocul existent atât de repede“, povesteşte Lucian Gherghiţă.

    Promovarea consta în mare măsură in social media, investind zilnic bani pentru ca postările lor de pe Facebook să ajungă la cât mai multe persoane. Până acum, această strategie s-a dovedit a fi corectă: „Cel mai mult ne promovăm în mediul online, iar aici ne bazăm pe reţelele de socializare, în special Facebook. 90% din vânzări se realizează online, prin intermediul platformei noastre de shopping, iar 10% prin magazine partenere şi participări la diverse târguri şi expoziţii“, spune managerul Constantin Nautics, precizând că bugetul de promovare se modifică în funcţie de cerere.

  • Industria filmului în 2015: Ce a mers şi ce nu

    În sezonul de vară al industriei cinematografice se pleacă de la premisa că marile case de producţie ştiu exact ceea ce publicul vrea să vadă. Filmele cu bugete mari dau şi mai mulţi bani pe campanii de marketing, bazându-se pe convingerea că aceasta este reţeta succesului. De multe ori însă, lucrurile nu stau chiar aşa. Sezonul de vară 2015 a produs mai multe surprize plăcute, precum Mad Max sau Jurassic World, dar şi numeroase dezamăgiri, cum ar fi Terminator sau Fantastic Four. Iată ce a mers şi ce nu în vara lui 2015.

    Personajele feminine în prim-plan. Furiosa în Mad Max, Ilsa Faust în Misiune Imposibilă sau Susan Cooper în Spy sunt doar trei exemple de filme care şi-au clădit succesul pe interpretările feminine de excepţie.

    Furiosa, personajul principal din Mad Max: Fury Road, a “furat” filmul, aşa cum spun americanii; dacă Tom Hardy nu a fost lăsat sau nu a putut să se ridice la înălţimea rolului deţinut iniţial de Mel Gibson, Charlize Theron este cea care s-a impus în producţia cu accente apocaliptice. Susan Cooper şi-a confirmat statutul de superstar în Spy, o comedie în care îi are alături pe mult mai cunoscuţii Jude Law şi Jason Statham.

    Filmele centrate pe personaje feminine au cunoscut şi succes la box-office: pe lângă Mad Max şi Spy, Trainwreck (Amy Schumer în rol principal) a încasat peste 100 de milioane de dolari, iar Pitch Perfect 2 (regizat de Elizabeth Banks) a adus aproape 200 de milioane de dolari. Un alt moment ce merită menţionat este cel al premiilor Emmy, unde Viola Davis a devenit prima actriţă de culoare care obţine premiul pentru rol feminin într-un serial dramatic.

    Şi 2016 promite să menţină această tendinţă: aşteptăm personaje precum Wonder Woman în Batman vs. Superman, Storm sau Jean Grey în X-Men şi o echipă întreagă de femei în rebootul Ghostbusters. Filmele de animaţie trec la următorul nivel. După Jurassic World şi Avengers: Age of Ultron, cele mai de succes filme ale verii au fost două producţii animate, Inside Out şi Minions. Chiar dacă acest lucru nu e neapărat surprinzător, încasările aduse sunt mult peste aşteptări. Ambele filme au adus peste 300 de milioane de dolari doar în Statele Unite, lucru ce nu se mai întâmplase din 2013 (Frozen şi Despicable Me 2). Explicaţia ar putea fi dată de tendinţa producătorilor de a realiza scenarii ceva mai complexe, care să atragă şi alţi membri ai familiei.

    Lumea s-a plictisit de supereroi. Vara a reprezentat o perioadă de tranziţie pentru filmele cu supereroi: Marvel se pregăteşte pentru lansarea fazei 3 din universul său, cei de la DC pregătesc revenirea în forţă, iar Fox a anunţat două noi filme. Toate acestea vor ajunge pe marile ecrane în 2016, iar companiile de mai sus au ales pentru 2015 personaje mai puţin cunoscute sau remake-uri ale unor filme care nu au performat prea bine în trecut. În afară de Avengers: Age of Ultron (care pune punct fazei 2 a Marvel Cinematic Universe – MCU), ceilalţi supereroi aruncaţi în luptă nu au reuşit să atingă succesul predecesorilor lor.

    Pentru Ant-Man, un personaj puţin cunoscut în universul Marvel, compania a încercat să găsească o distribuţie de excepţie: Paul Rudd, Michael Douglas, Michael Pena şi alţii. Contribuţia regizorului Peyton Reed a fost evidentă, dar recenziile pozitive primite din partea criticilor nu au adus oamenii la sălile de cinema. Ant-Man a avut încasări modeste pentru standardele Marvel, de doar 400 de milioane de dolari, plasându-se pe locul 10 din 12 în franciza MCU.

    Fantastic Four a eşuat la toate capitolele: interpretări slabe, un scenariu ridicol şi lipsit de logică şi încasări pe măsură. Nota de pe site-ul de specialitate IMDb nu prea lasă loc de discuţii: 4,1 din 10.

    Nu e nevoie de logică dacă sunt suficiente efecte speciale. Atunci când mergem la film pentru vizionarea unui blockbuster, aşteptările noastre sunt destul de scăzute în ceea ce priveşte scenariul sau logica din spatele acestuia. Sezonul estival ne-a arătat că avem dreptate, pentru că filme precum San Andreas sau Jurassic World au avut numeroase scăpări în această zonă. Spre exemplu, e greu de înţeles de ce Dwayne Johnson fură un elicopter care ar putea salva sute de vieţi doar pentru a pleca în căutarea familiei sale (San Andreas). Sau de ce Arnold Schwarzenegger poate călători în timp în anul 1984, dar acest lucru nu mai e posibil 30 de ani mai târziu (Terminator).

    Nostalgia este un sentiment care vinde. Afirmaţia de mai sus nu a fost valabilă în toate cazurile; dar atunci când a fost, încasările au trecut de 1,5 miliarde de dolari. Vorbim de Jurassic World, un film care a respectat cu acurateţe reţeta descoperită de Steven Spielberg şi a adăugat la ea efectele speciale ale vremurilor noastre. Scenariul este similar cu cel al lui Jurassic Park, având personaje negative bine definite şi o desfăşurare previzibilă a acţiunii. Nu acelaşi lucru poate fi spus despre Terminator: Genisys, care a performat mult sub aşteptări. Care este diferenţa dintre cele două? De ce unul s-a bucurat de un succes uriaş, iar celălalt a dezamăgit? Răspunsul este, cel mai probabil, tot scenariul. În vreme ce Jurassic World are o poveste simplă şi bine definită, Terminator propune o complicată poveste science fiction. Publicul, pare-se, nu vrea să piardă prea mult timp gândindu-se la implicaţiile călătoriei în timp.
     

  • O fetiţă a trimis o scrisoare către Google în care cerea o zi liberă pentru tatăl său. Răspunsul a fost de milioane

    Dacă nu ştiţi cum să obţineţi o zi liberă, o idee bună ar fi să îi puneţi pe copii să trimită o scrisoare şefului. O fetiţă din Statele Unite a avut însă singură ideea, şi a trimis o scrisoare companiei pentru care tatăl său lucrează. Întâmplător, acea companiei este Google, relatează Business Insider.

    Textul scrisorii este următorul:

    “Dragă angajator Google,
    Poţi să te asiguri că atunci când tata vine la birou, va primi o zi liberă? Poate ar putea să primească liber miercuri. Pentru că tata are liber doar sâmbătă.
    De la Katie.
    P.S. Este ziua de naştere a lui tata.
    P.P.S. E totuşi vara.”

    Poate că scrisul fetiţei i-a impresionat pe cei de la Google, dar răspunsul nu a întârziat. În scrisoarea către Katie, Daniel Shiplacoff, senior design manager la Google complimentează munca tatălui său şi îi acordă acestuia o săptămână liberă drept bonus. Pentru că, totuşi, e vară.

  • A refuzat să promoveze unul dintre angajaţi. Din răzbunare, acesta i-a dărâmat casa şefului său

    Miliardarul David Tepper, administratorul unui fond fmerican de investiţii, a cumpărat vila de vacanţă a fostului său şef pentru mai bine de 40 de milioane de dolari şi a dărâmat-o pentru a face loc unei clădiri de două ori mai mare, potrivit Business Insider. Decizia sa nu ţine de nevoia sa de spaţiu mai mare, ci de răzbunarea pe fostul său şef.

    Tepper a părăsit Goldman Sachs pentru a bune bazele propriului fond de investiţii în momentul în care John Corzine, CEO la acel moment, a decis să nu îl promoveze pe Tepper. Fondul de investiţii Appaloosa a ajuns acum la venituri de 20 de miliarde de dolari sub managementul lui Tepper, potrivit Business Insider.

    David Tepper a cumpărat proprietatea de pe malul oceanului din Sagaponack, New York, de la fosta soţie a lui John Corzien. A plătit 43,5 milioane de dolari pentru aceasta, preţ care a clasat-o drept cea mai scump proprietate din Hamptons la vrema respectivă.

    În vara următoare, a dărâmat casa fostului său şef şi a construit o vilă nouă, mult mai mare. Au trecut cinci ani de atunci, renovarea lui Tepper s-a încheiat, iar noua proprietate are o piscină imensă, un teren de tenis, precum şi o vedere spectaculoasă a oceanului.

    În 2010, Tepper descria planurile sale de renovare în New York Magazine astfel: ”Am putea spune că există dreptate în lume.”

    Sursa: Business Insider

  • Oficialii Ryanair, despre conducerea aeroportului Otopeni: ”Sunt plecaţi în Hong-Kong, luna trecută au fost în Panama, iar peste o lună probabil vor fi în Long Beach”

    Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, şi-a anunţat programul pentru vara 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Noile rute vor transporta 1,1 milioane de pasageri pe an, reprezentând o creştere a traficului cu 90% faţă de 2014.

    Reprezentanţii Ryanair au declarat cu prilejul anunţului noilor rute că s-au lovit de lipsa unei reacţii din partea reprezentanţilor aeroportului Otopeni, al cărui director general este Sorinel Ciobanu, în momentul în care au încercat să comunice acestora planurile de creştere. Operatorul aerian irlandez are ca ţintă ca până în 2019 să opereze 34 de noi rute de pe aeroportul din Otopeni şi  să transporte astfel un total de 3,7 milioane de pasageri anual.  

    Reprezentanţii Ryanair au declarat că au adus la cunoştinţa conducerii aeroportului aceste planuri în luna mai, dar nu au primit niciun răspuns.

    ”Credem că este important să primim un răspuns, Ryanair va fi responsabilă de o treime din creşterea europeană pe zboruri de cursă scurtă în următorii nouă ani.

    L-am invitat pe directorul aeroportului să ne întâlnească astăzi, dar nu a reuşit să ajungă pentru că se pregăteşte pentru o gală în Hong Kong, unde sunt adunaţi mai mulţi lideri ai aviaţiei mondiale în cadrul unui eveniment ce are ca temă colaborarea între principalii jucători de pe piaţă. Dacă vrei să realizezi o bună colaborare, răspunde la telefon, la e-mail, vorbeşte cu cea mai mare linie aeriană din Europa care va fi responsabilă de 1/3 din creşterea aviaţiei europene şi oferă un răspuns, orice fel de răspuns”, a declarat David O’Brien, chief commercial officer al Ryanair în cadrul conferinţei în care compania şi-a anunţat noile rute, ironizând lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului Henri Coandă.

    ”Reprezentanţii aeroportului din Bucureşti vor spune că au făcut un lucru bun pentru că au crescut cu 10-15 procente anul acesta, dar dacă o gimnastă îşi îmbunătăţeşte scorul de la 2 la 3, va fi creştere de 50%, dar tot nu va fi Nadia Comăneci. Le-am propus să ne întâlnim, dar din nefericire, reprezentanţii managementului aeroportului din Bucureşti se pregătesc de gală, din păcate nu au putut să vorbească nici luna trecută pentru că au fost în Panama, poate ne vedem la Long Beach luna viitoare, unde se va organiza din nou un eveniment pe tema aviaţiei mondiale, ori în cadrul unei conferinţe pe aceeaşi temă la Dublin, poate îi vom întâlni acolo”, a glumit CCO-ul Ryanair.

    ”Am considerat că în momentul de faţă, aceasta este posibilitatea noastră pentru România, oricum, 90% trafic este o cifră destul de sigură. Vom avea 23.000 de locuri ocupate pe săptămână, 62 de zboruri şi peste 1 milion de pasageri transportaţi în cursul unui an. Pentru moment, acestea sunt posibilităţile noastre pe aeroportul din Bucureşti, creştem şi am încercat să creştem mai mult, dar am avut tot felul de dificultăţi, sperăm că lucrurile se vor schimba ulterior”, a declarat în cadrul conferinţei Denis Barabas, directorul de vânzări şi marketing pentru Europa Centrală şi de Est al Ryanair.

    Potrivit reprezentanţilor Ryanair, aeroportul Bucureşti are 79 de conexiuni către rute europene, mult mai puţin faţă de Dublin, care este conectat cu 130 de rute europene. ”Aeroportul din Bucureşti transportă în jur de 10 milioane de pasageri, în schimb Dublin transportă 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, Dublin transportă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă e loc de mai bine, am încercat şi am adus la cunoştinţa aeroportului faptul că vrem să creştem aici, însă ne-am blocat, nu am primit răspuns atunci când a fost nevoie.”, a mai declarat Barabas.

    „Nu am avut niciodată nicio problemă cu ei. Nu înţeleg de ce declară lucrurile acestea acum“, au răspuns reprezentanţii aeroportului contactaţi de Ziarul Financiar, referindu-se la declaraţiile reprezentanţilor Ryanair.  

    Programul de vară 2016 al Ryanair în Bucureşti va aduce patru noi rute: Bologna (5 x săpt.), Milano Bergamo (1 x zi), Milano Malpensa (4 x săpt.) şi Roma (2 x zi),  8 rute în total.

    Operatorul irlandez are zboruri în 31 de ţări şi 194 de aeroporturi. Tariful mediu practicat de Ryanair anul trecut a fost de 47 de euro, fiind cel mai scăzut la nivel european, potrivit reprezentanţilor companiei, tariful mediu al competitorilor fiind de 156 de euro. Compania deţine cota de piaţă majoritară în Italia, Spania, în Belgia, Irlanda, Polonia. ”Vom avea o creştere până în 2024, când vom avea o flotă de peste 500 de aeronave şi peste 160 de milioane de pasageri pe care urmează să îi transportăm, până în 2024, vom ajunge cea mai mare companie aeriană low cost din lume”, a mai declarat  Barabas.

     

  • Site-ul care a cazat vara asta 17 milioane de oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări

    Pe plan global, aproape 17 milioane de oameni s-au cazat prin intermediul Airbnb vara aceasta, arată un raport al companiei.

    Astfel utilizarea serviciului Airbnb pe timpul verii a crescut, în ultimii cinci ani, de 353 de ori. Oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări au folosit platforma pentru cazare şi închiriere. Vârsta medie a călătorului este de 35 de ani. 50.000 au stat pe ambarcaţiuni nautice, 25.000 în rulote şi chiar 13.000 s-au cazat la castele, conform raportului Airbnb.

    Cele mai populare rute au fost de la Paris la Lisabona, New York în Hudson Valley şi de la Seoul la Osaka.

    De asemenea, compania susţine că a ajutat la creşterea veniturilor familiilor din clasa de mijloc care folosesc serviciul Airbnb. Potrivit raportului, în medie gazda a câştigat 7,350 de dolari, adică o creştere a venitului cu 14%.

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.
    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.