Tag: vanzare

  • Veşti proaste pentru fumători. Anunţul pe care niciun fumător nu-şi dorea să-l audă a fost făcut. Ce se întâmplă de la 1 aprilie 2023

    Nivelul accizei specifice la ţigarete va creşte după publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 10 martie 2023 a Ordinului nr. 1111/2023 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

    Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

    Conform art. 343 din Codul Fiscal, calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale acestuia.

    Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.

    Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

    a) 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv;

    b) 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv;

    c) 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv;

    d) 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

    (Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 459,386 lei/1.000 ţigarete.

    Ordinul amintit mai sus a intrat în vigoare începând cu data de 10 martie 2023.

     

  • „Cel mai ciudat pub din Marea Britanie” a fost scos la vânzare

    „Cel mai ciudat pub din Marea Britanie” a fost scos la vânzare de compania care îl deţine. Este vorba despre o clădire strâmbă care în timp a devenit o atracţie turistică, potrivit BBC.

    Un pub considerat a fi cel mai ciudat din Marea Britanie a fost scos la vânzare de către proprietarii săi. The Crooked House de pe Himley Road este unul dintre cele 61 de puburi scoase la vânzare de Marston’s PLC.

    Această vânzare face parte dintr-o schimbare de strategie la nivel naţional a companiei cu sediul în Wolverhampton, care deţine aproximativ 1.500 de pub-uri în Marea Britanie.

    Încă din secolul al XVIII-lea, clădirea a fost o atracţie populară în regiune, vizitatorii dorind să vadă construcţia strâmbă.

    Aceasta a fost construită în 1765 ca fermă, dar din cauza exploatării miniere din zonă la începutul secolului al XIX-lea, o parte a clădirii a început să se scufunde.

  • În anul în care a ieşit din Ungaria, Digi a raportat venituri de 1,5 mld. euro şi un profit net de 85,3 mil. euro. Cu tot cu vânzarea operaţiunilor din Ungaria, profitul a fost de 400 mil. euro

    Digi Communications (DIGI), singurul operator de telecomunicaţii listat la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat venituri de 1,5 mld. euro în 2022 – anul vânzării operaţiunilor din Ungaria, în creştere de la 1,28 mld. euro în anul precedent, arată raportul rezultatelor publicat marţi la BVB. Profitul din exploatare a fost de 149 mil. euro faţă de 186 mil. euro în anul precedent.

    Profitul net a fost de 85,2 mil. euro, faţă de 104 mil. euro în anul precedent. Digi raportează şi rezultatul care integrează vânzarea operaţiunilor din Ungaria, respectiv un profit 404 mil. euro. Cu o parte din banii de pe urma exit-ului din Ungaria, Digi şi-a plătit din datorii astfel că la final de 2022 gradul de îndatorare net (raport dintre datorie şi EBITDA) era de 2,3 ori faţă de 3,2 ori în 2021.

    Grupul a înregistrat o creştere RGU (revenue generating unit –n.red) de la 20,5 milioane (din care RGU din activităţi continue au fost 18,0 milioane) în anul încheiat la 31 Decembrie 2021 la 20,8 milioane în anul încheiat la 31 Decembrie 2022 (o creştere totala de 1,6% şi o creştere de 15,4% pentru activităţi continue), principalii vectori fiind creşterea RGU pentru serviciile de internet fix şi telefonie mobila din România, cât şi creşterea RGU pentru serviciile de telefonie mobila din Spania.

    Digi are 3,3 mld. lei capitalizare după o apreciere de 5% în anul acesta.

     

  • Se apropie vânzarea uneia dintre cele mai mari reţele de supermarketuri din ţară. Ce se întâmplă cu magazinele Profi

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă.

    Mid Europa Partners a făcut un exit similar în Polonia, iar ce s-a întâmplat acolo poate fi relevant şi pentru România.

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă. Fondul a cumpărat retailerul local acum circa şase ani şi jumătate, plătind 533 mil. euro.

    Acum, în cazul unei vânzări, Mid Europa Partners are două soluţii – să cedeze businessul către un investitor strategic sau către unul financiar. Un strategic cumpără cu gândul de a sta în business pe termen lung, pe când un fond va căuta o soluţie ulterioară de vânzare.

    În ceea ce priveşte Profi, compania nu se află la prima tranzacţie, aşa că un nou fond ar trebui să vadă o soluţie profitabilă în următorii 4-6 ani. Pentru a înţelege ce s-ar putea întâmpla cu Profi, ZF a analizat o situaţie similară. Mai exact, Mid Europa Partners a făcut un exit asemănător în Polonia – reţeaua Zabka. Compania a fost fondată în 1998 de un antreprenor polonez. În 2007, businessul a fost preluat de fondul Penta Investment, care l-a vândut patru ani mai târziu către Mid Europa Partners. În 2017, într-o nouă tranzacţie, cumpărătorul era un alt fond – CVC Capital Partners.

    De la acest ultim acord, care a adus al treilea fond în businessul Zabka, au trecut circa şase ani, aşa că se vehiculează o nouă vânzare. Surpriza de această dată este potenţialul cumpărător – statul polonez.

     

  • Antreprenorul Eduard Burghelia, care la 21 de ani a creat platforma de analiză a companiilor Confidas.ro, a vândut businessul către Termene.ro, cu profil similar

    Eduard Burghelia, antreprenorul care a pus bazele platformei de analiză financiară a companiilor Confidas.ro, a vândut businessul către Termene.ro, o platformă cu profil similar de activitate.

    Astfel, Termene.ro face o mutare strategică pentru a-şi accelera dezvoltarea, după o creştere cu 60% a cifrei de afaceri în anul 2022.

    „Strategia de creştere prin achiziţii este complementară creşterii organice pe care am înregistrat-o în ultimii ani. În prezent, mai avem şi alte discuţii pentru preluarea unor companii inovatoare şi suntem deschişi să investim în continuare în startup-uri şi echipe care dezvoltă şi furnizează soluţii şi servicii pentru companii”, spune Adrian Dragomir, fondator al companiei Termene, cu afaceri de 6,2 milioane de lei în 2021 şi 45 de angajaţi.

    Preluarea Confidas face parte din strategia companiei de a oferi noua platformă Termene 360 AI unui număr cât mai mare de firme active pe piaţa din România. Noua platformă, dezvoltată cu tehnologii de inteligenţa artificială şi de tip machine learning, va fi lansată în luna aprilie a acestui an.

    Start-up-ul Confidas.ro a primit, de la lansare până în prezent, investiţii în valoare de 130.000 de euro din partea mai multor investitori, printre care V7 Capital şi GapMinder.

    Tehnologia platformei a fost dezvoltată de Neo Vision Technologies, care va continua ca partener tehnic alături de echipa Termene.

    „Sunt convins că această tranzacţie va veni cu avantaje pentru toate părţile, dar mai ales pentru clienţii platformelor noastre. Am început Confidas când eram în primul an de facultate. Ne-am concentrat pe creşterea afacerii, iar acum este o soluţie complexă, folosită inclusiv de corporaţii în procesele interne. Oportunitatea vânzării Confidas a venit la momentul potrivit, întrucât simt că pentru a creşte mai mult este nevoie de experienţa şi resursele Termene, în timp ce eu voi explora noi oportunităţi de afaceri”, spune  Eduard Burghelia, fondatorul Confidas.

    În continuare, Eduard Burghelia va colabora cu echipa Termene şi Confidas în calitate de advisor. Platforma Confidas.ro este operată prin firma Client Risk, cu afaceri de 422.000 de lei în 2021 şi profit de 193.000 de lei.

    Eduard Burghelia a lansat Confidas.ro, o platformă de analiză financiară a companiilor, în decembrie 2018, când avea doar 21 de ani. Primul său business a fost un startup de curierat pe bicicletă, pornit în Constanţa, de unde este originar.

    La emisiunea online ZF Afaceri de la zero, în 2019, Eduard Burghelia povestea că, atunci când avea compania de curierat vindea exclusiv B2B, cu plata la termen, dar la finalul lunii când se uita în cont vedea că unii clienţi nu plăteau la timp şi nici nu găsea informaţii despre obiceiurile de plată ale firmelor partenere. Atunci s-a gândit prima dată să adune într-o platformă online informaţii relevante din viaţa companiilor, date care să îi ajute pe micii antreprenori în relaţiile de business.

    Alături de mai mulţi programatori, dar şi cu investitori care au văzut potenţial în ideea lui, Eduard Burghelia a lansat confidas.ro la doi ani după ce începuse să lucreze la proiect. Prima investiţie a fost de 80.000 de euro, de la trei investitori: V7 Capital, prin Iulian Cârciumaru şi Andrei Creţu, Paul Murariu şi Ioana Marcu. Ulterior, s-a alăturat şi fondul de investiţii GapMinder.

    „În primul an de facultate, la 19 ani, m-am apucat de crearea confidas.ro, dar la 21 de ani am lansat platforma, deşi iniţial am crezut că o voi termina în trei luni. În decembrie 2018 am lansat versiunea beta”, povestea Eduard Burghelia în 2019.

    Platforma cuprinde date despre cele peste 700.000 de companii din România cu bilanţ depus la Ministerul Finanţelor, de la informaţii financiare la evoluţii şi dinamică a businessului, la date despre asociaţi, acţionari, administratori, dosare în instanţă incidente de plată, contracte cu statul, auditori, unde se situează compania în piaţa în care activează, cine îi sunt principalii competitori. Printre sursele de informaţie pentru dezvoltatorii platformei se numără datele publice de la Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului, ANAF, Ministerul Justiţiei ori SEAP.

     

  • Producătorul de ambalaje plastice Romcarbon a vândut către LIDL România un teren de 7.400 mp pentru suma de 7,6 mil. lei

    Producătorul de ambalaje din material plastic Romcarbon Buzău (simbol bursier ROCE) a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că a vândut către LIDL România un teren de 7.407 metri pătraţi în Buzău şi a încasat restul de preţ aferent vânzării de 5,2 mil. lei, în conformitate cu prevederile antecontractului încheiat între părţi.

    Pe 23 decembrie 2021, Romcarbon a anunţat că LIDL România a achitat avansul 1, reprezentând 30% din preţul total, în valoare de 488.862 de euro (2,4 mil. lei la cursul BNR de 4,9488 lei pe euro). Conform calculelor realizate de ZF, tranzacţia s-a ridicat la circa 7,6 mil. lei.

    „Concomitent cu semnarea contractului de vanzare societatea cumparatoarea a constituit in favoarea Romcarbon SA un drept de trecere pentru retele de utilitati si un drept de preemptiune la cumparare cu durata de 5 ani”, notează compania în raportul de la BVB.

    Romcarbon Buzău are 119,4 mil. lei capitalizare şi are în acţionariat companiile Living Plastic Industry SRL (32,85%), Joyful River Limited din Cipru (20,52%) şi pe Ştefan-Alexandru Toderiţă (12,38%). Acţiunile ROCE au un avans de 26,6% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 2,4 mil. lei, arată datele BVB.

    În primul semestru din 2022, Romcarbon a avut un profit net de 10,3 mil. lei, în creştere cu 129% faţă de perioada similară din 2021. Veniturile au urcat cu 21% de la an la an, la 187,5 mil. lei, potrivit datelor din raportul financiar semestrial publicat la BVB.

  • Bloomberg: Enel a prelungit discuţiile cu grupul Public Power Corporation pana la finalul lunii februarie. Tranzacţia cu operaţiunilor din România ar avea o valoare totală estimată la 1,9 miliarde de euro

    Enel a prelungit până la sfârşitul lunii februarie perioada de exclusivitate pentru discuţiile cu Public Power Corporation S.A. din Grecia privind o potenţială vânzare a operaţiunilor sale din România, care ar avea o valoare totală estimată la 1,9 miliarde de euro.

    PPC a încheiat în decembrie un acord de exclusivitate cu compania italiană de utilităţi în legătură cu potenţiala achiziţie a tuturor participaţiilor deţinute de Enel în România. Părţile “vor informa piaţa în cazul în care vor încheia un acord obligatoriu cu privire la tranzacţie”, a precizat sâmbătă compania italiană într-o declaraţie pe site-ul său, scrie Bloomberg. 

    Anunţul vine în contextul în care Enel se confruntă cu niveluri de îndatorare în creştere şi face parte dintr-un efort mai amplu de dezinvestire pentru a vinde active în valoare de până la 21 de miliarde de euro.

    Compania italiană a scos la vânzare şi unele operaţiuni din Argentina şi Peru, după cum a relatat anterior Bloomberg.

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.

  • Toyota îşi păstrează poziţia de cel mai bine vândut producător auto din lume în 2022

    Toyota Motor Corp a vândut 10,5 milioane de vehicule în 2022, a anunţat luni compania, apărându-şi titlul de cel mai bine vândut producător auto din lume pentru al treilea an consecutiv, scrie Reuters.

    Vânzările globale ale grupului, inclusiv ale unităţii de camioane Hino Motors şi ale producătorului de maşini mici Daihatsu, au scăzut cu 0,1%, în condiţiile în care vânzările record de peste hotare de 8,6 milioane de vehicule au ajutat la compensarea unei scăderi de 9,6% pe piaţa internă, la 1,9 milioane.

    Rivalul de pe locul al doilea, Volkswagen Group, a raportat la începutul acestei luni cele mai mici vânzări din ultimii zece ani, de 8,3 milioane de vehicule, în condiţiile în care blocajele COVID-19 din China şi războiul din Ucraina au perturbat lanţurile de aprovizionare.

    În timp ce unele constrângeri de aprovizionare legate de cipuri au rămas şi pentru Toyota, producătorul auto japonez a declarat că cererea puternică din Asia şi o creştere a capacităţii de producţie şi optimizare în Asia şi America de Nord l-au ajutat să crească producţia globală cu 5% în 2022.

    În noiembrie, Toyota şi-a revizuit prognoza de producţie pentru actualul exerciţiu financiar, până la sfârşitul lunii martie, la 9,2 milioane de vehicule, de la 9,7 milioane.

  • Liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie din România, a fost vândut. De acum vom consuma pâine mexicană

    Fondul american de investiţii Broadhurst / NCH a vândut grupului mexican Bimbo afacera Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţă.

    Tranzacţia de vânzare a afacerii Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, către grupul mexican Bimbo a fost parafată, au menţionat sursele citate.

    Conform estimărilor, valoarea tranzacţiei se aproprie sau depăşeşte 200 de milioane de euro.

    Grupul Vel Pitar cu 12 fabrici şi care deţine 15% din piaţa de morărit şi 9% din piaţa de panificaţie este la vânzare de mai mulţi ani.

    Vel Pitar a raportat pentru 2021 afaceri de 586 de milioane (120 de milioane de euro) de lei cu un profit net de 68 milioane de lei (13 milioane de euro)

    Grupul Vel Pitar a avut o istorie destul de zbuciumată, el fiind format prin fuziunea mai multor companii din segmentul de morărit şi panificaţie, intenţia grupului Broadhurst / NCH fiind de vânzare a afacerii.

    Grupul Bimbo este cel mai mare producător de morărirt şi panificaţie din lume, prezent în 33 de şări ăncepând din Ameria până îânEuropa, cu vânzări anuale de 15 miliiarde de dolar şi 137.000 de angajaţi.

    Grupul Bimbo care are o istorie de 77 de ani a pornit din Mexico City şi este listat la bursa din Mexic, având o capitalizare de 21 de miliarde de doalri.

    Broadhurst / NCH este unul dintre cele mai vechi fonduri de investiţii  din România cu o istorie care începe în anii ‘90, odată cu procesele de privatizare a întreprinderilor comuniste şi lansarea bursei de la Bucureşti. La un moment dat investiţiile depăşiseră 300 de milioane de dolari în primul deceniu.

    Dea lungul celor de aproape 3 decenii grupul american condus de Siminel Andrei, un inginer de la Dacia care apoi a trecut şi pe la BNR, a cumpărat la privatizare întreprinderile care deţineau spaţii comerciale, de genul Romarta sau celebrele magazine universale din mijlocul oraşelor, plus fabricile comuniste cu terenurile aferente.

    Foto: Siminel Andrei

    După ce o bună parte din fabrici au fost date jos, terenurile au devenit extrem de valoroase după intrarea României în Uniunea Europeană şi mai ales în ultimul deceniu.

    Spre exemplu, magazinul Ikea din Pallady este construit pe terenul unei foste fabrici cumpărate de fondul de investiţii şi date jos.

    Mall-ul AFI din Cotroceni, plus birourile şi partea rezidenţială din spate au dfost făcute pe terenul unei fabrici – UMEB cumpărate de fond şi date jos.

    Broadhurst mai deţine în acest moment, printre alte active, Libra Bank şi Tradeville unul dintre cei mai mari brokeri de pe bursă.