BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Vaccinul chinez Sinovac ar putea fi salvarea pentru ţările mai sărace, dar pot guvernele lumii să treacă peste trecutul înţesat de corupţie şi mită al companiei?

    Autorităţile din Brazilia au anunţat săptămâna aceasta că au identificat o eficienţă de 78% în cazul vaccinului împotriva Covid-19 dezvoltat de chinezii de la Sinovac, ceea ce i-ar permite să fie unul dintre vaccinurile salvatoare la nivel global, alături de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

    Vaccinul dezvoltat de Sinovac, denumit CoronaVac, utilizează o formă inactivă de Covid-19 pentru a declanşa un răspuns imunitar, o tehnologie care s-ar putea contura drept o opţiune atractivă pentru multe ţări mai sărace, în contextul în care nu trebuie ţinut la temperaturi extrem de joase, deci nu prezintă costuri ridicate din punct de vedere logistic, precum cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech şi Moderna, potrivit Fortune.

    Nici autorităţile din Brazilia, nici Sinovac nu au publicat datele care să arate că vaccinul Sinovac are o eficienţă de 78%. Autorităţile braziliene au declarat că performanţa serului este destul de convingătoare pentru a acorda o autorizare de urgenţă, însă nu a menţionat când vor ajunge datele citate în faţa publicului.

    Oficialii din Brazilia pun în mişcare demersurile de autorizare vineri pentru a putea demara cât mai rapid campania de vaccinare.

    „Astăzi este ziua speranţei, ziua vieţii”, a declarat Joao Doria, guvernator al statului brazilian Sao Paolo.

    Sinovac a încheiat deja înţelegeri sau este în etapa negocierilor cu state precum Filipine, Indonezia, Hong Kong, Turcia şi Chile. În acelaşi timp, Sinovac împreună cu producătorul deţinut de statul chinez Sinopharm ar trebui să imunizeze 50 de milioane de oameni în China până la începutul lunii februarie, deşi Beijingul nu a autorizat în mod oficial niciunul dintre vaccinuri. Autorităţile din China au făcut primii paşi înspre autorizare anul trecut, însă nu au finalizat procedura.

    Eficienţa ridicată a vaccinului Sinovac ar putea transforma serul chinez într-un succes pentru statele care nu ajung la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca prea curând, însă situaţia actuală reprezintă o şansă pentru Sinovac de a-şi spăla imaginea, în contextul în care compania fondată în urmă cu 19 ani are un trecut înţesat de acuzaţii de corupţie şi dare de mită.

    Istoria Sinovac

    Fondatorul Sinovac este Yin Weidong, un medic care şi-a început cariera în anii 80 în oraşul Tangshan din nordul Chinei, unde a început prin investigarea epidemiilor de hepatită, fiind angajat în agenţia municipală de sănătate. Experienţa aceasta l-a inspirat să caute mai multe soluţii durabile pentru această afecţiune.

    În 1999, Yin a reuşit alături de un grup de cercetători să dezvolte primul vaccin chinez împotriva hepatitei A. Autorităţile din China au aprobat acel vaccin în 2005 şi l-au introdus în programul naţional de imunizare în 2008. În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) l-a pre-aprobat pentru export către alte pieţe.

    Yin Weidong a fondat Sinova în Beijing în 2001 pentru a-şi putea extinde cercetările şi asupra altor vaccinuri.

    La scurt timp după fondarea companiei, China s-a confruntat cu epidemia de SARS, un alt coronavirus, care a omorât circa 600 de persoane în China în perioada 2002-2004, conform datelor publice.

    Ca răspuns la această epidemie, Yin a dezvoltat un vaccin. SARS este o boală mult mai puţin contagioasă decât Covid-19, care a dispărut în mare parte în 2004, ceea ce înseamnă că vaccinul Sinovac nu a fost niciodată necesar cu adevărat.

    La mai bine de un deceniu şi jumătate de la SARS, Sinovac a descoperit că munca depusă pentru vaccin atunci ar putea fi utilă împotriva noului coronavirus – Covid-19. Yin a declarat pentru Time în luna iulie că SARS şi Covid-19 sunt ca „fraţii”, iar Sinovac a utilizat cercetările SARS pentru a dezvolta un vaccin împotriva Covid-19.

    Tehnologia utilizată de Sinovac nu este una nouă, ca în cazul vaccinurilor dezvoltate în Vest în 2020. Practic, Sinovac ia o variantă activă a virusului, dezactivează abilitatea virusului de a cauza boala şi lasă doar componentele care determină corpul să declanşeze un răspuns imunitar.

    După testele legate de siguranţă şi eficienţă în faza 1 şi faza 2 a studiilor clinice derulate în China, Sinovac a lansat faza 3 în Brazilia în luna iulie, într-un program la care au participat 13.000 de voluntari.

    Pentru a derula studiile Sinovac a încheiat un parteneriat cu Institutul Butantan, un centru ce cercetare brazilian care reprezintă cel mai mare producător de vaccinuri din regiune. Studiile au dat rezultate bune, însă au declanşat dezbateri politice acerbe în ţara sud-americană.

    În octombrie, Joao Doria, guvernatorul statului brazilian Sao Paolo, a declarat că CoronaVac ar fi cel mai promiţător candidat pentru vaccinare al ţării. Ca răspuns, preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a condamnat declaraţiile lui Doria şi a declarat că Brazilia nu va cumpăr vaccinul chinezilor.

    Cu toate acestea, guvernul lui Bolsonaro pare să nu fie de acord cu promisiunea lui. Săptămâna aceasta, ministerul Sănătăţii din Brazilia a anunţat că va cumpăra 100 de milioane de doze din vaccinul Sinovac.

    În acelaşi timp, Bolsonaro – cunoscut pentru că a negat pentru mult timp violenţa pandemiei – a anunţat că nu se va vaccina şi insinuează în continuare că poate nici populaţia nu ar trebui să se vaccineze.

    „Nimeni nu poate forţa o persoană să ia ceva fără să ştie consecinţele”, a declarat Bolsonaro săptămâna aceasta.

    Un trecut controversat

    Dincolo de dezbaterea politică declanşată în contextul actual în Brazilia, Sinovac este o companie cu un trecut tumultuos.

    În 2016, China l-a condamnat pe un anume Yin Hongzhang la zece ani de închisoare. El a fost director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru medicamente şi alimente din China, iar în 2016 a recunoscut că a acceptat mită în valoare de 500.000 de dolari de la producătorii de vaccinuri în perioada 2002-2013, pentru a-i ajuta să obţină autorizaţii.

    La acel moment, Yin Weidong, fondatorul Sinovac, a recunoscut la proces că i-a dat mită în valoare totală de 83.000 de dolari fostului director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru a autoriza vaccinurile Sinovac.

    Acţiunile Sinovac au scăzut atunci pe bursa din New York cu peste 20%, după declaraţia fondatorului, însă şi-au revenit ulterior.

    Nici Yin Weidong, nici Sinovac nu au fost acuzate oficial pentru aceste fărădelegi, însă în februarie 2018 un grup de investitori ai companiei au încercat să preia controlul din mâinile fondatorului. Investitorii au susţinut că istoria de corupţie a fondatorului îl face nepotrivit pentru a fi în board-ul companiei, însă întreaga situaţie a fost etichetată drept o „ambuscadă”.

    Mai târziu, Sinovac a detaliat public modul în care în aprilie 2018 un grup de investitori a intrat cu forţa în birourile Sinovac din Beijing şi a încercat să fure sigiliul oficial al companiei, mai multe documente legale şi financiare, cât şi sistemele informatice.

    În februarie 2019, conducerea Sinovac a activat o armă financiară numită „pastila cu otravă” pentru a opri preluarea forţată, iar compania a emis 28 de milioane de acţiuni noi pentru conducere, cu scopul de a dilua controlul investitorilor asupra companiei. Sinovac a putut să declanşeze aşa-numita pastilă cu otravă – care era înscrisă în statutul societăţii – după ce conducerea a reclamat modul în care investitorii au conspirat pentru a strânge o participaţie cumulată de peste 15% în companie.

    „Până când Sinovac a depistat încercarea ostilă, era prea târziu deja pentru majoritatea strategiilor prin care te poţi proteja. Asta i-a determinat să apeleze la o pastilă cu otravă, care are efecte imediate”, a declarat Wei Jiang, profesor de finanţe în cadrul Universităţii Columbia.

    Pe Nasdaq, unde acţiunile Sinovac au fost listate în 2012, tranzacţionarea a fost oprită după aşa-numita pastilă cu otravă, în contextul în care era disputat numărul de acţiuni aflate la tranzacţionare. Acum, doi ani mai târziu, tranzacţionarea Sinovac rămâne oprită, întrucât lupta este încă vie în tribunalele din SUA şi din Antigua, unde se află sediul central al Sinovac. Este cea mai lungă oprire de la tranzacţionare din istoria bursei americane.

    Cu acţiunile listate în SUA suspendate, Sinovac a reuşit totuşi să îşi finanţeze eforturile pentru vaccinul împotriva Covid-19.

    În aprilie, Banca Beijingului, controlată de statul chinez,  a furnizat un împrumut de 8,5 milioane de dolari, cu dobândă redusă, pentru Sinovac, astfel încât producătorul de vaccinuri a putut începe construcţia primei fabrici pentru vaccinul CoronaVac, pe o suprafaţă de teren de 70.000 de metri pătraţi – teren deţinut de guvernul de la Beijing.

    În lunile mai şi iunie, Sinovac a reuşit să atragă încă 32 de milioane de dolari de la investitori privaţi şi de la statul brazilian Sao Paolo pentru a accelera dezvoltarea vaccinului şi pentru a derula teste clinice.

    În data de 7 decembrie, Sinvoac a primit o infuzie de capital de 515 milioane de dolari de la compania chineză Sino Biopharm pentru a-şi dubla capacitatea de producţie la 600 de milioane de doze pe an.

  • Cine se vaccinează împotriva COVID-19 în etapa a doua

    Autorităţile pregătesc a doua etape de vaccinare, conform Strategiei Naţionale. Vor putea fi vaccinaţi cei care lucrează în domenii cheie, esenţiale, între care preşedintele, membrii Executivului, clericii, mass-media.

    Pentru pregătirea celei de-a doua etape a Strategiei de vaccinare împotriva COVID- 19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020, Centrul Municipiului Bucureşti pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiei, Nucleul Municipiului Bucureşti de Coordonare a Vaccinării fac demersuri pentru identificarea celor care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, aşa cum sunt acestea prevăzute în H.G. nr. 1031/2020.

    Astfel, în etapa a doua va fi vaccinat personalul-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Preşedinţie, Guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora. Poate fi vaccinat personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al autorităţii judecătoreşti; personalul din sectorul economic vital: procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază, şi anume: panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume; din uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă; din centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric; din unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi; personal din unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare; din noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale; personal din comunicaţii, şi anume Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, radioul şi televiziunea naţionale; personalul din învăţământ şi creşe.

    De asemenea, în etapa a doua se vaccinează personalul poştal şi din servicii de curierat; personalul cultelor religioase; personalul din mass-media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2, cum ar fi reportaje în unităţi medicale şi personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

    În prima etapă de vaccinare împotriva COVID-10 s-a vaccinat personalul medical.

  • CDC calmează apele: Un om din 100.000 a prezentat efecte secundare severe după ce a fost vaccinat anti-COVID

    O persoană din 100.000 a prezentat reacţii alergice grave după ce a fost vaccinată împotriva coronavirusului, reprezentând o rată mai mare decât vaccinul antigripal, însă numărul rămâne totuşi la un nivel extrem de scăzut, spun oficialii americani din domeniul sănătăţii, potrivit Bloomberg.

    Un studiu al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC) a reuşit să evidenţieze 21 de cazuri de anafilaxie în primii 1,9 milioane de oameni care au primit vaccinul Pfizer, însă nu s-a raportat niciun deces.

    CDC a mai găsit 29 de cazuri de anafilaxie în rândurile persoanelor vaccinate cu dozele produse de Moderna, însă institutul continuă să recomande imunizarea societăţii prin intermediul vaccinurilor aprobate până în acest moment de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA).

    „Chiar şi cu 11 cazuri la fiecare milion de doze administrate, vaccinul rămâne extrem de sigur. Continui să cred că riscul pe care îl prezintă coronavirusul şi riscurile cu care se confruntă cetăţenii vârstnici subliniază tot mai mult nevoia de imunizare a oamenilor”, a declarat Nancy Messonnier, director al Centrului Naţional pentru Imunizare şi Boli Respiratorii din cadrul CDC.

    Singurele excepţii subliniate de institut sunt persoanele care ştiu că au alergii la ingredientele vaccinului şi cei care au prezentat reacţii severe după administrarea primei doze.

    Dintre cei care au avut reacţii alergice grave la vaccinul Pfizer/BioNTech, au fost spitalizaţi doar patru oameni şi nu s-a înregistrat niciun deces.

     

  • CDC calmează apele: Un om din 100.000 a prezentat efecte secundare severe după ce a fost vaccinat anti-COVID

    O persoană din 100.000 a prezentat reacţii alergice grave după ce a fost vaccinată împotriva coronavirusului, reprezentând o rată mai mare decât vaccinul antigripal, însă numărul rămâne totuşi la un nivel extrem de scăzut, spun oficialii americani din domeniul sănătăţii, potrivit Bloomberg.

    Un studiu al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC) a reuşit să evidenţieze 21 de cazuri de anafilaxie în primii 1,9 milioane de oameni care au primit vaccinul Pfizer, însă nu s-a raportat niciun deces.

    CDC a mai găsit 29 de cazuri de anafilaxie în rândurile persoanelor vaccinate cu dozele produse de Moderna, însă institutul continuă să recomande imunizarea societăţii prin intermediul vaccinurilor aprobate până în acest moment de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA).

    „Chiar şi cu 11 cazuri la fiecare milion de doze administrate, vaccinul rămâne extrem de sigur. Continui să cred că riscul pe care îl prezintă coronavirusul şi riscurile cu care se confruntă cetăţenii vârstnici subliniază tot mai mult nevoia de imunizare a oamenilor”, a declarat Nancy Messonnier, director al Centrului Naţional pentru Imunizare şi Boli Respiratorii din cadrul CDC.

    Singurele excepţii subliniate de institut sunt persoanele care ştiu că au alergii la ingredientele vaccinului şi cei care au prezentat reacţii severe după administrarea primei doze.

    Dintre cei care au avut reacţii alergice grave la vaccinul Pfizer/BioNTech, au fost spitalizaţi doar patru oameni şi nu s-a înregistrat niciun deces.

     

  • Precizări privind distribuţia vaccinului anticovid, după apariţia imaginilor cu cutiilor de pizza

    În legătură cu informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la folosirea ca ambalaj de transport pentru flacoanele de vaccin anti-Covid 19 a unor cutii inscripţionate Pizza, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” precizează că vaccinul Pfizer-BioNtech este livrat de către producător în cutii cu dimensiunile 230/230/40 mm ce conţin 195 de flacoane de 5 doze fiecare.

    „Numărul de doze de vaccin solicitate de spitale şi direcţiile de sănătate publică judeţene este, în majoritatea cazurilor, mai mic decât numărul dozelor aflate într-o cutie, motiv pentru care este necesară desfacerea cutiilor şi împărţirea flacoanelor în alte cutii mai mici. În acest sens, pentru demararea campaniei de vaccinare, a fost aleasă soluţia achiziţionării din comerţ a unei cutii cu dimensiunile de 250/250/40 mm care să corespundă cât mai mult dimensiunilor cutiei originale Pfizer, pentru a se putea încadra cât mai bine în recipientele calificate pentru transportul vaccinului la temperatura controlată de 2-8℃”, transmite sursa citată.

    Distribuirea vaccinului a început în perioada sărbătorilor de iarnă, timp în care furnizorii de ambalaje nu au avut activitate, adaugă institutul: „Toate vaccinurile distribuite de Centrul naţional de stocare sunt transportate în condiţiile recomandate de către producător, respectându-se cu stricteţe lanţul de frig impus, atât stocare la -70℃, manipulare în camera de frig de 2-8℃ cât şi transportul în recipientele speciale, iar înscrisul de pe cutia folosită nu influenţează în vreun fel siguranţa vaccinului”.

    Vaccinul anti-COVID-19 a fost livrat la Spitalul din Slobozia în cutii de pizza, iar coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiţă, declara că nu a ştiut acest aspect, însă, din punctul său de vedere este important să se respecte lanţul de frig.

  • Vaccin livrat în cutii de pizza la Slobozia. Gheorghiţă, de la „seamănă” la „nu ştiam acest aspect”

    Dr. Valeriu Gheorghiţă a fost întrebat, marţi, în conferinţă de presă, despre situaţia de la Spitalul din Slobozia, unde vaccinul a fost livrat în cutii de pizza. Gheorghiţă a spus iniţial că „doar seamănă” cu acele cutii de pizza.

    „Nu ştiu despre această situaţie. Cutiile care sunt livrate de producător sunt asemănătoare unei cutii de pizza, într-adevăr, dar conţin cele 195 de flacoane. Este doar o întâmplare să semene foarte mult cu o cutie de pizza. Aşa sunt ele livrate. Un pachet conţine 5 astfel de cutii, ceea ce înseamnă aproximativ 5.000 de doze”, a răspuns Gheorghiţă.

    La insistenţele jurnaliştilor, care i-au spus că pe cutiile care au ajuns la spital chiar scrie „pizza”, Valeriu Gheorghiţă a spus că important este să se respecte lanţul de frig.

    „Vă cred. Nu ştiam acest aspect. Însă cred că acest aspect nu are legătură cu siguranţa cu care sunt transportate, este doar o modalitate în care sunt separate acele doze din pachetul iniţial. Important este să se respecte lanţul de frig pentru că ele nu sunt transportate efectiv în cutii de carton, ci sunt în cutii frigorifice care monitorizează în permanenţă temperatura. Acest lucru se poate proba în orice moment pentru că este datoria noastră de a asigura condiţiile lanţului de frig”, a spus coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19.

  • România, codaşă de voie în pandemia de COVID-19. Virgil Păunescu, despre vaccinul lui, tratat cu delăsare de Guvern: Multă incompetenţă, multă prostie, şi multă delăsare. „Lasă că fac alţii”

    Germania testează un vaccin pe bază de limfocite T, ca cel descoperit de Virgil Păunescu. Dacă ar fi primit 5 milioane de euro, Păunescu spune că vaccinul lui era azi pe piaţă. Virgil Păunescu: Vaccinurile de generaţia I nu pun capăt pandemiei

    Vaccinurile anti-COVID dezvoltate de Pfizer/BioNTech sau Moderna sunt deja folosite în întreaga lume pentru imunizarea populaţiei faţă de virusul SARS-CoV-2. Însă, în paralel, în Germania, sunt în lucru şi alte vaccinuri care au la bază un principiu revoluţionar, care îţi învaţă organismul să ucidă virusul, cu ajutorul limfocitelor T.

    Aceeaşi idee de vaccin a avut-o şi profesorul Virgil Păunescu, din Timişoara, pe care le-a propus-o celor din guvern. Însă, în lipsă de finanţare, el a rămas în urmă şi acum un vaccin identic este testat în Germania.
    Virgil Păunescu, director, Centrul Oncogen Timişoara: Cu mare tristeţe vom constata, în final, că Germania a finanţat 10-20 de colective care lucrează la dezvoltarea de vaccinuri, cu diverse tehnologii, de diverse tipuri. La fel se întâmplă, probabil, şi în Israel.
    Păunescu anunţa încă din februarie 2020 că a descoperit formula cea mai eficientă de vaccin, care au la bază limfocitele T, folosite în tratamentul cancerului. Ele creează în organism o reacţie mai puternică decât imunitatea, pentru că lasă virusul să pătrundă şi apoi îl anihilează.
    Efectul vaccinului durează până la 17 ani şi un astfel de ser este mult mai eficient şi mult mai ieftin. Însă, în februarie 2020, nimeni nu l-a luat în serios pe Păunescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arafat, întrebat ce le transmite celor reticenţi în faţa vaccinulu

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, întrebat ce le transmite celor reticenţi în faţa vaccinului, a spus: „Le transmit că eu o să mă vaccinez. Asta înseamnă că pentru mine, ca persoană, acest lucru este bun”. 

    Întrebat, duminică seara, la B1, despre sondajul de la finele lunii decembrie, potrivit căruia jumătate dintre români cred foarte puţin în vaccin, Raed Arafat a spus că este normal să se întâmple acest lucru la începutul unei campanii de vaccinare.

    „Mulţi îşi vor schimba părerea, vor vedea că se face în toată lumea, că se vaccinează şi persoane extrem de importante”. Mulţi care spun că au dubii vor merge spre vaccinare. E clar că unii mai au întrebări, se va încerca răspuns la aceste întrebări, comitetul de vaccinare lucrează la acest aspect”, a afirmat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

    Întrebat ce le-ar transmite reticenţilor, Arafat a răspuns: „Eu le spun un lucru simplu: eu o să mă vaccinez, oricum şi vaccinul de gripă sezonieră îl fac anual. Înseamnă că pentru mine, ca persoană, acest lucru este bun. Este bine pentru sănătatea lor şi pentru a se proteja pe ei şi pe cei din jurul lor. Când îmi vine rândul, mă voi vaccina public, sfatul meu este să nu asculte manipulările, să se gândească la interesul lor şi cel al familiilor lor”.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a adăugat că duminică a avut loc o consultare cu specialiştii din Israel pe campania de vaccinare şi „şi la ei au fost reticenţi, dar exemplul celor care recomandă vaccinarea să se vaccineze în faţa lor ajută”.

  • Directorul Terapia Cluj, despre posibilitatea producerii vaccinului anti-Covid în România

    Nemţii de la BioNTech caută parteneri în Europa care să îi ajute la producţia vaccinului anti-Covid. Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj, explică de ce crede că acesta nu ar putea fi produs în România.

    Pentru Europa, vaccinul Pfizer/BioNTech este fabricat la Puurs, în Belgia, în cea mai mare fabrică Pfizer din afara Statelor Unite. Cu o capacitate de producţie de 400 de milioane de doze de vaccinuri şi medicamente injectabile pe an, fabrica nu face faţă comenzilor imense, deşi a angajat 150 de oameni de curând.

    BioNTech a cumpărat o fabrică la Marburg, în Germania, unde ar trebui să înceapă să producă vaccinul anti-Covid-19 în februarie. Are acorduri şi cu alte cinci fabrici din Europa, dar sunt puţine cele care pot respecta cerinţele tehnice ale vaccinului.

    „În România mă tem că nu se poate fabrica genul acela de tehnologie. Aţi văzut acel flacon mic? Este un flacon de 2 ml, din care se trag 5 doze de vaccin. E o tehnologie de divizare în fracţiuni mici şi în flacon, pentru care, din câte ştiu eu, nu există linii de ambalare în România, iar păstrarea acelui lanţ de frig, la -80 de grade, cu siguranţă va fi foarte dificilă în fabrici care au o altă tehnologie. Cu alte cuvinte, trebuie să ai o fabrică construită special pentru genul acela de tehnologie şi de formulare pentru a-l putea fabrica. Ne aşteptam la genul acesta de situaţii, că din cauza condiţiilor cu totul excepţionale în care trebuie fabricat, depozitat, transportat şi manipulat vaccinul vor apărea dificultăţi în lanţul de aprovizionare”, spune Dragoş Damian, CEO Terapia.

  • Farmaciştii, în prima linie pentru vaccin: Câţi se vaccinează? „Există interes maxim pentru vaccinare”

    Farmaciştii, printre angajaţii din domeniul sănătăţii ce au posibilitatea să se vaccineze în prima etapă a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, prezintă mare interes, iar în unele companii numărul celor înscrişi pentru a se vaccina este de peste 80% din numărul total de angajaţi şi ajunge chiar până la 100% în altele.

    „Există interes maxim în compania noastră pentru vaccinare şi s-a înscris tot personalul pe platforma naţională ce permite programarea online pentru vaccinarea anti-COVID-19. Toată lumea se va vaccina, mai ales că din 4 ianuarie vom fi şi noi centru de vaccinare”, spune Mihai Miron, directorul general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov. Conform datelor publicate pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, la finalul lunii septembrie, Ropharma avea 900 de angajaţi.

    În prezent, în România sunt 370 de centre regionale de vaccinare, potrivit agenţiei de ştiri Mediafax. Centrele de vaccinare sunt centre de vaccinare fixe, centre de vaccinare mobile, echipe mobile de vaccinare, centre de vaccinare tip drive-through pentru marile oraşe şi centre de vaccinare la nivelul cabinetului de medicină de familie.

    „La noi în companie, peste 80% din angajaţi s-au înscris pentru vaccinarea împotriva Covid-19”, spune Roxana Maftei, fondatoarea businessului Farmacia Tei, al cincilea jucător din retailul farmaceutic ca volum al vânzărilor, cu o cifră de afaceri de 595 mil. lei anul trecut şi aproape 500 de angajaţi.

    Numărul total de farmacişti la nivel naţional a ajuns în acest an la 18.093, în creştere cu 400 de specialişti în 2019 faţă de anul anterior, arată datele de la Statistică. Vaccinarea este voluntară, iar în unele companii, deşi farmaciştii sunt pro vaccinare, îşi doresc să se mai informeze şi să facă vaccinul anti COVID-19 în următoarea etapă.

    „Jumătate din membrii companiei noastre s-au înscris pentru vaccinare în prima etapă, iar jumătate se vor vaccina în cea de-a doua etapă, pentru că îşi doresc să se informeze mai mult”, susţine Valentina Călin, care deţine lanţul de farmacii Minifarm, ajuns la 80 de unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa. Ea are aproximativ 400 de angajaţi în firmă, potrivit datelor publice.

    În primele trei zile de vaccinare, peste 2.700 de cadre medicale s-au vaccinat, conform Comitetului naţional de coordonare a activităţiilor privin vaccinarea împotriva COVID-19, citează agenţia de ştiri Mediafax. Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 produse de Pfizer şi BioNTech au intrat în România pe data de 25 decembrie. Ieri, 29 decembrie, a sosit şi cea de-a doua tranşă, ce costă în 40.950 de doze de vaccin anti-COVID-19.

    Vaccinarea personalului medical ar trebui să se finalizeze în luna ianuarie, tot în aceeaşi lună urmând să ajungă în ţară un alt lot de 600.000 de doze de vaccin, suficiente pentru imunizarea a 300.000 de români.

    „La noi, vaccinarea prezintă interes pentru tot personalul. Ne-am înscris pentru a face vaccinul anti-COVID-19 în prima etapă”, spune o farmacistă din cadrul reţelei de farmacii Dona, care numără 338 de unităţi la nivel naţional şi circa 2.500 de angajaţi.

    De asemenea, o angajată din cadrul farmaciilor Belladonna din Bucureşti, afirmă că s-a înscris pentru vaccinare în prima etapă, iar colegele sale din unitate, la fel. „Suntem pro vaccinare şi este important şi pentru clienţii noştri să ştie asta şi chiar ne întreabă dacă ne vaccinăm.”

    Totuşi, potrivit specialiştilor din domeniul medical, nu au voie să se vaccineze persoanele care traversează boala COVID-19, gripă sau alte răceli asociate cu febră. Vaccinarea trebuie administrată numai atunci când pacientul este sănătos. De altfel, nici persoanele aflate în carantină, ca urmare a contactului cu cineva infectat, nu au voie să se vaccineze.

    Familia Băjan, care deţine Farmacia Băjan, unul dintre cele mai puternice branduri regionale de farmacii, cu 20 de unităţi în judeţul Vâlcea, spune că din cei 130 de angajaţi ai companiei, 50 au fost infectaţi cu virusul Sars-CoV-2 în lunile noiembrie şi decembrie, iar acum „nu este indicat să se vaccineze”.

    „Pe noi ne-a lovit virusul puternic în noiembrie şi decembrie, pentru că 50 de angajaţi din cei 130 pe care-i avem au avut boala COVID-19, inclusiv eu şi soţia mea. Am avut doar un caz mai grav, dar acum toată lumea este bine. Vrem să ne vaccinăm, dar ştim că nu este indicat să se vaccineze persoanele infectate decât după trei luni de la vindecare. Astfel, doar 10-15 angajaţi s-au înscris până acum pentru vaccinare”, afirmă Mihai Băjan, care deţine businessul Farmacia Băjan alături de fratele său Gabriel Băjan.

    Acesta menţionează că vaccinarea împotriva COVID-19 este singura cale ca populaţia să scape de noul coronavirus, totodată, adăugând că în cadrul companiei sale, atât în acest an, cât şi în anii anterior, angajaţii au făcut vaccinul antigripal, spre exemplu.

    Pe 30 decembrie, în România au fost confirmate 4.875 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.