BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Ajutor în valoare de 4,4 miliarde de lire sterline din Elveţia pentru Ucraina

    Elveţia va acorda Ucrainei un ajutor în valoare de 4,4 miliarde de lire sterline. Ajutorul a fost aprobat de o comisie parlamentară. Justificarea este că banii vor fi folosiţi pentru reconstrucţia şi obţinerea păcii în Ucraina.

    O comisie parlamentară elveţiană a aprobat un pachet de ajutor în valoare de 4,4 miliarde de lire sterline pentru Ucraina, potrivit Sky News. Parlamentarii susţin că ajutorul face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri care vor îmbunătăţi securitatea internă a Elveţiei.

    Alte 8,8 miliarde de lire sterline au fost aprobate pentru armata elveţiană. Parlamentul susţine că finanţarea este atât pentru securitatea Elveţiei, cât şi pentru „pacea în Europa”.

    Banii pentru Ucraina vor fi folosiţi la reconstrucţia ţării.

    Elveţia a fost sub presiunea aliaţilor occidentali pentru a ajuta mai mult Kievul.

    Elveţia urmează să găzduiască o conferinţă internaţională, care va analiza modul în care pacea ar putea fi obţinută în Ucraina.

  • Nimic nu mai surprinde în Rusia: Un tribunal a decis confiscarea a peste 400 de milioane de dolari apărţinând gigantului american JPMorgan, banii fiind blocaţi în Rusia de la începutul războiului din Ucraina

    Un tribal rus a dispus confiscarea unor fonduri ale JPMorgan în valoare de 439,5 milioane de dolari după ce banca de stat VTB a dat în jucată gigantul american pentru „recuperarea pierderilor”, scrie FT.

    Fondurile se află în nişte conturi îngheţate după începutul invaziei ruse în Ucraina.

    Instanţa a decis confiscarea tuturor banilor aparţinând JPMorgan din Rusia, exceptând de la confiscare alte active precum domeniul de internet.

    VTB a depus cererea de chemare în judecată pe 17 aprilie, iar în ziua următoare JPMorgan a înaintat o acţiune în SUA pentru a opri confiscarea fondurilor, întrucât între cele două cele două bănci există un acord prin care litigiile dintre părţi se vor soluţiona la New York.

    Hotărârea curţii arată dificultăţile pe care sunt nevoite să le frunte băncile americane care încă îşi desfăşoară activitatea în Rusia.

    Anul trecut JPMorgan şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a părăsi Rusia, experţii explicând atunci că implementarea unei asemenea decizii ar putea dura mai mult de un an. În acest timp, unele bănci occidentale precum Citigroup, Unicredit sau Raiffeisen Bank încă operează în ţară.

  • Congresul SUA a aprobat ajutorul militar de 61 de miliarde pentru Ucraina

    Pachetul de ajutor militar pentru Ucraina în războiul său de apărare cu Rusia, de aproximativ 61 de miliarde de dolari, a fost aprobat, sâmbătă seară, de Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA, relatează bbc.com.

    Rezultatul final al votului a fost de 311 la 112.

    Democraţii au votat alături de o parte a conferinţei republicane pentru deblocarea ajutorului.

    Este de aşteptat ca Senatul SUA să aprobe şi el pachetul de ajutor în zilele următoare, urmând să fie, apoi, promulgat de preşedintele Joe Biden.

    Conform oficialilor americani, o parte din ajutoare vor ajunge pe frontul din Ucraina în cel mult o săptămână.

  • Ucraina, în criză de timp nu doar din cauza atacurilor ruseşti continue, a stopării ajutorului militar occidental şi lipsei de muniţie, ci şi datoriei. Creditorii ţării sunt crema Occidentului şi a lumii capitaliste

    Ucraina se apropie rapid de un termen limită privind plata unor da­torii externe de 20 miliarde de dolari, iar Kievul plănuieşte să negocieze o restructurare a acestora până atunci pe fondul nesiguranţei privitoare la obţinerea de finanţare care să o ajute să facă faţă războiului cu Rusia.

    Deţinătorii internaţionali de obligaţiuni ale Ucrainei au constituit recent un comitet al creditorilor înaintea restrucurării pe care Kievul intenţionează să o negocieze până în septembrie, scrie Financial Times.

    Deţinătorii de obligaţiuni au or­ga­nizat comitetul, un pas cheie înain­tea lansării negocierilor „ca răspuns la o cerere venită din partea guver­nului Ucrainei“, au declarat oficialii acestora.

    Guvernul ucrainean a semnalat că vrea să ajungă la un acord înaintea expirării unui moratoriu de doi ani pe plăţi pe care deţinătorii de obliga­ţiuni l-au acordat Ucrainei la înce­putul războiului pornit împotriva sa de Rusia.

    Restructurarea, care afectează a­proximativ o cincime şi volumul da­to­riilor externe ale Ucrainei este lan­sată în condiţiile în care Kievul se confruntă cu o nesiguranţă uriaşă pri­vitoare la momentul în care va primi alte fonduri din partea Occidentului pentru a-şi putea continua lupta.

    În acelaşi timp, guvernele occi­den­ta­le au poziţii divergente cu pri­vire la posibilitatea ca Ucraina să acce­seze active ruseşti îngheţate în Vest de până la 330 miliarde de dolari pentru reconstrucţie, un aspect care a provocat deja frustrare în rândul deţinătorilor de obligaţiuni.

    Printre deţinătorii de obligaţiuni ucrainene se numără BlackRock, Amundi, Amia Capital, Fidelity In­ternational şi Gemsstock. BlackRock vine din inima capita­lismului american şi are tentancule practic în orice colţ al economiei occidentale.

    Creditorii oficiali ai Ucrainei şi-au prelungit deja propriul morato­riu pe plăţile datoriei Ucrainei până în 2027, când ia sfârşit actualul bailout al FMI, şi au semnalat că vor re­structura la acel stadiu.

    Grupul acestora include Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

    Mulţi deţinători de obligaţiuni spun că acceptă necesitatea unei re­structurări în acest an având în ve­dere daunele economice provocate de război şi pentru a permite Ucrai­nei să revină pe pieţele globale de obligaţiuni pentru a atrage noi finanţări relativ rapid.

    Totuşi, unii investitori au argumentat că o restructurare a datoriilor în acest an ar fi dificilă având în vedere nesiguranţa legată de război şi semnele de întrebare privitoare la momentul în care vor sosi alte finanţări internaţionale promise Ucrainei.

    Alţi deţinători de obligaţiuni argumentează însă că alternativele restructureării, cum ar fi prelungirea moratoriului sau un default nu sunt acceptabile şi ar complica discuţiile privitoare la datorii pe mai departe.

  • Zelenski mulţumeşte Germaniei pentru livrarea de rachete Patriot într-un “moment critic”

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru livrarea unui sistem de rachete Patriot suplimentar.

    De asemenea, liderul de la Kiev i-a mulţumit cancelarului german şi pentru faptul că Berlinul a furnizat Ucrainei mai multe rachete de apărare antiaeriană într-un “moment critic”, relevă Reuters.

    “O conversaţie productivă cu cancelarul german Olaf Scholz. Fac apel la toţi ceilalţi lideri ai statelor partenere să urmeze acest exemplu”, a arătat Zelenski pe Telegram.

     

  • Generalul (r) Ben Hodges: Rusia ştie că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm

    Generalul american (r) Ben Hodges a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Kyiv Post, că Rusia nu va folosi armele nucleare în Ucraina pentru că ştie că nefolosirea lor este mai eficientă, întrucât împinge Occidentul spre ezitare şi inacţiune în privinţa ajutorului oferit Kievului.

    „Mult din ceea ce oferim Ucrainei provine fie categoria de arme pe care nu le folosim, fie din categoria de arme pe care oricum am vrea să le scoatem din serviciu. Pachetele acestea de ajutoare ajută, de fapt, industria americană, pentru că prin ea umplem, apoi, stocurile cu tot ceea ce am oferit Ucrainei, precum vehiculele vechi Bradley, obuzierele… Dacă ne uităm la costuri şi la faptul că nu a trebuit să folosim nici măcar un militar sau pilot, trebuie să ne gândim că ajutăm la nimicirea celui mai mare inamic al nostru şi al aliaţilor noştri.  Când compari costurile unei descurajări eşuate cu descurajare eficientă este cea mai bună „afacere” pentru plătitorii de taxe din America”, a spus generalul (r) Ben Hodges.

    Cât despre posibilitatea ca Rusia să atace un stat NATO, în viitor, Ben Hodges crede că „ce lipseşte, mai mult ca orice, este o declaraţie clară că obiectivul nostru strategic este învingerea Rusiei. De fapt, nu avem un astfel de obiectiv strategic, altul decât că ajutăm Ucraina pentru oricât timp va fi nevoie. Trebuie să ne redescoperim coloana strategică. (…) Cred că faptul că Rusia a decis să invadeze tot teritoriul Ucrainei, în februarie 2022, la 8 ani de la invadarea iniţială a ţării, este un exemplu perfect de descurajare eşuată. Kremlinul era sigur că nu vom face nimic, pentru că nu am făcut nimic nici când a invadat Georgia, în 2008, nu am făcut nimic când a trecut peste „Linia lui Obama”, în Siria, şi nu am făcut nimic când a invadat Ucraina, în 2014.  Noi încă eram prinşi în alegerile prezidenţiale şi ce a urmat după, incidentul de pe 6 ianuarie de la Capitoliu, consecinţele catastrofale ale retragerii din Afganistan, Germania construia gazoductul Nord Stream 2, preşedintele Franţei declara că NATO este în moarte cerebrală, deci Kremlinul clar a crezut că nu vom face nimic. Acesta este pericolul. Dacă văd, din nou, că SUA nu vor face nimic pentru securitatea europeană, că NATO nu e pregătit, că nu are parte de coeziune, atunci riscul este foarte mare”.

    „Rusia este în război cu noi”, a transmis generalul (r) Ben Hodges, subliniind că administraţiile americane din trecut şi cea de acum nu înţeleg pe deplin pericolul reprezentat de Rusia.

    „Ce semnal teribil trimitem Chinei, Coreei de Nord şi Iranului când ezităm doar pentru că Rusia ameninţă cu folosirea armelor nucleare. Rusia nu va folosi armele nucleare, nu au de ce, pentru că ştiu că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm. Întreaga abordare a Casei Albe este acum să facă orice pentru a evita intensificarea lucrurilor, dar fix asta va duce la intensificare, pentru că tot mai mulţi oameni vor muri”, a spus Hodges.

    Generalul crede că SUA şi aliaţii ar trebui să transmită clar Rusiei că scopul lor este învingerea Moscovei şi că orice folosire a armelor nucleare va avea consecinţe catastrofale pentru toate părţile.

  • Germania ia măsuri de susţinere a companiilor implicate în reconstrucţia Ucrainei

    Guvernul german a aprobat măsuri de susţinere a companiilor care participă la reconstrucţia Ucrainei, cu focus pe granturi şi dobânzi favorabile pentru firme ucrainene, cât şi garanţii de investiţii pentru companii germane, scrie Bloomberg.

    Berlinul lucrează de asemenea cu Kievul la o propunere de creare a unei instituţii similare cu banca germană de dezvoltare KfW pentru a ajuta la efortul de reconstrucţie.

     

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.

  • Forţele ucrainene controlează în continuare oraşul Chasiv Yar

    Forţele ucrainene controlează în continuare oraşul Chasiv Yar din estul Ucrainei, în pofida încercărilor trupelor ruseşti de a trece prin apărarea lor, a declarat sâmbătă comandantul suprem Oleksandr Syrskyi, citat de Reuters.

    Vineri, agenţia rusă de ştiri RIA a citat un oficial care a declarat că forţele ruseşti au intrat în suburbiile oraşului, pe care Moscova îl consideră un punct de pregătire important pentru trupele Kievului.

    Armata ucraineană a declarat că raportul nu este adevărat.

    „Chasiv Yar rămâne sub controlul nostru, iar toate încercările inamicului de a pătrunde în localitate au eşuat”, a declarat sâmbătă Syrskyi pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

    Un avans rapid al ruşilor asupra Chasiv Yar, un oraş puternic fortificat cu o populaţie de 12.200 de locuitori înainte de război, situat la vest de oraşul Bakhmut, aflat în ruină şi ocupat de ruşi, ar fi un eşec pentru Kiev.

    Forţele ruseşti avansează în estul Ucrainei după ce au capturat oraşul bastion Avdiivka în februarie. Soldaţii de la Kiev încearcă să se adăpostească, confruntându-se cu o penurie pe termen lung de obuze de artilerie, cu ajutorul american blocat în Congres.

  • Cine este miliardara care conduce organizarea reconstrucţiei Ucrainei. Ce a vorbit astăzi premierul Ciolacu cu ea

    O miliardară din familia Pritzker conduce organizarea reconstrucţiei Ucrainei. Penny Sue Pritzker, desemnată de americani reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, a vizitat miercuri România şi a vorbit cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, conform informaţiilor furnizate de Palatul Victoria

    Ei au discutat, conform sursei citate, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei avut în vedere la nivel internaţional, după ce se va încheia războiul declanşat de Rusia.

    „Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin şi de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucţia Ucrainei, în care România îşi doreşte să joace un rol important”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

    Ziarul Financiar a scos în evidenţă la începutul anului trecut că în cancelariile occidentale deja se discută despre reconstrucţia Ucrainei, iar „Uniunea Europeană nu are puterea politică şi financiară necesară conducerii eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei”, aşa că SUA şi ţările G7 trebuie să fie liderii reconstrucţiei economico-sociale a Ucrainei de după războiul cu Rusia, se arată într-un working paper al The German Marshall Fund, un think thank american care a luat naştere în urma aplicării Planului Marshall după Al Doilea Război Mondial.

    Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucţie a acestei ţări, au mai transmis reprezentanţii guvernului, după întâlnirea cu  şefa comitetului american pentru reconstrucţia Ucrainei. La întrevederea de la Bucureşti a participat şi ambasadorul SUA la în România, Kathleen Kavalec, iar din delegaţia guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu şi consilierul de stat Nicolae Comănescu.