BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Cine vrea o „vaccicanţă”? Una dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale românilor a anunţat că vrea să îşi vaccineze turiştii la sosire

    Insulele Maldive au fost prima destinaţie turistică ce şi-au redeschis larg porţile pentru cetăţenii lumii în vremuri de COVID, iar acum încearcă să „ia faţa” celorlalte destinaţii când vine vorba de turismul în scopuri de vaccinare. 

    Autorităţi care reprezintă arhipelagul din Oceanul Indian şi-au anunţat planurile de a oferi vaccinarea turiştilor la sosire în ideea de a atrage şi mai mulţi turişti, potrivit CNN. 

     

    Dr. Abdulla Mausoom, ministrul turismului din Insulele Maldive a confirmat pentru CNN că vor dezvolta schema de turism „3V”: „Vizită, Vaccin şi Vacanţe”. 

     

    Potrivit lui Mausoom, ţara plănuieşte să ofere două doze de vaccin vizitatorilor, ceea ce înseamnă că cei care vin acolo în acest scop, va trebui să stea câteva săptămâni pentru a-şi face şi rapelul. 

     

    El speră că acest program va ajuta la revenirea turismului la nivelurile pre-pandemie, când media anuală a vizitatorilor ajunsese la 1,7 milioane de persoane. 

     

    Potrivit ministrului citat de CNN, ţara a primit donaţii de vaccin din India, China, precum şi prin intermediul schemei de vaccinare Covax a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; aşteaptă acum o comandă suplimentară dn Singapore. El nu a specificat însă dacă turiştii vor fi nevoiţi să plătească vaccinul. 

     

    În prezent, cel puţin 500 de complexuri turistice şi case de oaspeţi sunt disponibile în Maldive pentru turişti; capitala, Male, nu poate fi însă vizitată. Insulele şi-au închis graniţele în martie, dar autorităţile de aici speră să le redeschidă fără restricţii tuturor turiştilor internaţionali, în luna iulie. 

     

  • Românii vor merge la vară în Grecia, Turcia, Spania şi Egipt. Cererea pentru vacanţele din vară există încă din luna ianuarie, dar mulţi turişti îşi rezervă sejururile în ultimul moment

    Apetitul românilor de a călători este mare, mai ales că în ultimul an opţiunile de vacanţă în afara ţării au fost limi­ta­te. Cererea pentru vacanţele ce vor avea loc în vară a în­ce­put să existe încă din luna ianuarie, dar cu toate acestea, cei mai mulţi turişti preferă să îşi rezerve sejururile în ultimul moment. Ţările preferate de turiştii români pentru vara anului 2021 sunt Grecia, Turcia, Spania şi Egiptul.

    „Cerere pentru vacanţe de vară există încă din ianuarie şi rezervări se fac constant. Mai multe campanii de reduceri pe care le-am organizat periodic, fie cu ocazia împlinirii a 14 ani de activitate în acest an, fie cu ocazia târgului de turism, ediţia de primăvară, organizată anul acesta virtual, fie cu ocazia veştilor pozitive despre condiţiile de intrare în Grecia din aprilie, fie campanii proprii pe care le-am lan­sat, i-au stimulat să cum­pere chiar şi pe cei mai reti­cenţi. Au fost cam­panii în care am oferit re­duceri de până la 50% pen­tru cazare sau trans­port sau hoteluri cu preţ fix întreg sezonul, în funcţie de des­tinaţii“, spu­ne Mădălina Ba­laiban, CEO al agenţiei de turism Hello Holidays.

    Ea explică faptul că ceea ce a observat în pri­vinţa preţurilor a fost o creştere a acestora, însă agenţia de turism pe care o conduce a încercat să menţină preţurile la acelaşi nivel din 2019. Agenţia de turism operează şi diverse circuite, mai puţine în această perioadă comparativ cu cele de dinainte de pandemie.

    „Adăugăm circuite noi, adaptate vremurilor de acum, Cappadocia şi Coasta Lycia cu avionul, sau oferim şi alte spaţii de ca­zare în destinaţiile pe care le operăm, precum vile în Grecia. În cazul Turciei, pe lângă circui­tele noi, pe lângă curse noi charter cu autocarul spre Bodrum, Marmaris, Kusadasi, cursa directă spre Bodrum este nouta­tea anul acesta, curse şi din Braşov spre Turcia, dar şi Grecia şi Bulgaria, noutăţi, de asemenea, oferim şi vacanţe în Antalya pe zboruri charter din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea“, explică Mădălina Balaiban.

    Cu toate acestea, Alin Burcea, CEO al agenţiei de tu­rism Paralela 45, spune că turiştii sunt destul de reticenţi în ceea ce priveşte achiziţionarea vacanţei din timp. Rezer­vările se fac mult mai aproape de momentul vacan­ţei, spre deosebire de anii trecuţi, când turiştii îşi cumpă­rau pachetele de vacanţă cu câteva luni înainte de a merge în vacanţă, astfel încât să profite de diverse oferte.

    „Experienţa ne-a arătat că se înscriu mai târziu, în comparaţie cu anii anteriori, şi cer multe informaţii despre destinaţie, condiiile de călătorie, cum îşi pot recupera banii dacă se îmbolnăvesc. Din acest motiv, anul acesta am schimbat şi planul de plată pentru pachetele turistice. Avansul a scăzut la 10%, a doua tranşă este de 15%, iar restul, cu o lună înainte de începerea vacanţei de vară. Şi îî încurajăm să încheie asigurarea storno şi de călătorie, acoperitoare pentru orice situaţie poate apărea“, precizează Alin Burcea.

    În privinţa preţurilor, el spune că pe anumite destinaţii tarifele au crescut, dar nu considerabil, însă în general se află la acelaşi nivel ca anii trecuţi. Alin Burcea adaugă faptul că turiştii sunt reticenţi la a-şi rezerva vacanţa din timp, însă compania de vaccinare va reda oamenilor încrederea în faptul că lucrurile revin la normal.

    Cristian Pandel, owner şi CEO al agenţiei de turism Christian Tour, spune că destinaţiile cele mai cerute de către clienţii touroperatorului sunt Grecia, Turcia, Spania şi Egiptul, însă există interes mai mare pentru rezervările de tip last-minute.

    „Există un interes mai mare pentru plecările last minute în această perioadă încă icnertă. Cu toate acestea, sunt destui turişti care preferă să îşi rezerve din timp, la hotelurile dorite şi pentru care găsesc cel mai bun preţ din an, în regim Early Booking“, precizează el.

    CEO-ul Christian Tour spune că nu a observat o creştere a tarifelor, păstrându-se la nivelul anului trecut, însă destinaţii precum Egiptul chiar înregistrează scăderi ale preţurilor semnificative.

     

  • Turiştii români vor să îşi petreacă Paştele în străinătate, destinaţiile externe câştigă teren în faţa staţiunilor locale: Egiptul, Turcia şi Grecia sunt în topul preferinţelor

    După un an de pandemie, turiştii români vor să îşi petreacă Paştele în străinătate, destinaţiile externe câştigând astfel mai mult teren în faţa staţiunilor locale. Egiptul, Turcia şi Grecia sunt în topul prefe­rinţelor românilor pentru sărbătorile pascale din acest an, conform informaţiilor furnizate de trei agenţii de turism locale şi anume Christian Tour, Paralela 45 şi Hello Holidays.

    Cu toate acestea, anul acesta există cerere şi pentru Maldive, Dubai şi Seychelles, pentru care există zboruri charter directe. Totuşi, agenţiile de turism au în portofoliul lor în această perioadă şi Spania, Portugalia, Iordania şi Croaţia.

    Chiar dacă recent preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat măsuri mai stricte pentru limitarea răspândirii virusului, pe fondul faptului că numărul îmbolnăvirilor se află pe un trend ascendent, agenţiile de turism speră ca până de sărbători situaţia în Turcia să se îmbunătăţească astfel încât turiştii români să poată călători.

    Nevoia de a călători a turiştilor români este tot mai mare având în vedere că ultimul an a fost marcat de pandemie şi de restricţiile impuse de autorităţile diverselor ţări pentru limitarea răspândirii virusului.

    „Turiştii români aleg deopotrivă destinaţiile din ţară, cât şi cele externe care sunt deschide. Există cu siguranţă un interes crescut pentru destinaţia Egipt, care acum este în perioadă optimă pentru călătorii, fiind cald şi având tarife foarte accesibile. Cursele charter programate pentru perioada lunii aprilie şi de Paşte au fost suplimentate în mod repetat datorită creşterii interesului turiştilor noştri”, spune pentru ZF Cristian Pandel, owner şi CEO Christian Tour.

    Nivelul rezervărilor pentru pachetelor de vacanţă din acest an a înregistrat o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, ultimul an în care nu au existat schimbări majore în sectorul agenţiilor de turism.

    „Înregistrăm o creştere a valorii vânzărilor explicată prin sporirea semnificativă a numărului de rezervări pentru Egipt, dar mai ales pentru destinaţiile exotice pentru care turiştii plătesc valori mai mari pe vacanşe, aşa cum sunt Seychelles sau Maldive”, adaugă CEO Christian Tour.

    Pe de altă parte, agenţia de turism controlată de Alin Burcea, Paralela 45, a înregistrat în această perioadă vânzări mai mari pentru destinaţiile externe. În prezent, staţiunea egipteană Hurghada este printre preferatele turiştilor care apelează la agenţia de turism Paralela 45. Către Hurghada există 15 avioane charter din toată ţară.

    „Cei mai mulţi turişti merg în Hurghada, Dubai şi Grecia, pe partea de extern, dar se uită şi către destinaţiile interne, mai ales la munte şi în zonele balneo. Turiştii sunt atenţi la partea medicală, merg de regulă în ţări verzi şi se înscriu cu 30 de zile înainte, un orizont de timp în care lucrurile nu se pot modifica radical”, spune pentru ZF Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    Nivelul rezervărilor în această perioadă este la 40% faţă de anul 2019, fiind primul Paşte din pandemie când se poate călători.

    Şi pentru agenţia de turism Hello Holidays cele mai vândute destinaţii pentru sărbătorile pascale au fost Grecia, Turcia, Egiptul şi Dubaiul, dar şi destinaţiile interne.

    „În Egipt sunt pachetele pe zboruri charter în Hurghada şi Sharm el Sheikh, într-un număr mare pentru vacanţa de Paşte, iar pentru Dubai cererile au fost pentru vacanţe individuale ale unor turişti care vor să petreacă sărbătorile pascale într-un mod diferit”, spune Mădălina Balaiban, CEO Hello Holidays.

    Agenţia de turism are şi destinaţii interne precum circuite în Maramureş  – Bucovina, Cluj – Apuseni – Hunedoara, pentru care există câteva rezervări. Cu toate acestea, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, rezervările din acest an se află la un nivel de 60% faţă de acum doi ani.

    Nevoia de a călători poate fi observată în apetitul tot mai crescut a turiştilor români, care anul acesta aleg orice destinaţie în care pot călători.

    Chiar dacă ţările europene şi nu numai s-au pregătit pentru începerea sezonului turistic, mulţi hotelieri locali se pregătesc pentru sărbătorile pascale, reluându-şi activitatea la sfârşitul acestei luni astfel încât să poată funcţiona şi în perioada sărbătorilor.

     

  • Europenii se pregătesc să primească turiştii străini, dar România încă lucrează la un plan de relansare a turismului local

    „Soluţii există, dar dacă nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“.

    Ţările europene precum Bulgaria şi Grecia se pregătesc să primească turiştii străini, pe când autorităţile române încă lucrează la un plan de relansare a turismului local. Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi director general al Ana Hotels Europa Eforie Nord, este de părere că întârzierea prezentării unui astfel de plan va afecta semnificativ incomingul anul acesta.

    „Lucrăm la un calendar clar de relansare a turismului, faptul că nu avem un calendar clar va fi o problemă pentru turiştii străini care vor să vină în România, pentru că nu ştiu dacă pot accesa serviciile de aici. Suntem singura ţară care are turism din Europa, dar care nu prezintă un plan, cum au făcut Bulgaria, Grecia, Turcia, de cum văd ei activitatea turistică în condiţiile vaccinări. Am avut un summit pe domeniul turismului, am cerut sprijinul autorităţilor locale, dar nu ne-au răspuns la invitaţie, ci doar secretarul de stat responsabil cu turismul, Paul Ene, a fost prezent“, spune Iuliana Tasie.

    Pandemia a avut un impact puternic asupra turismului local, care nu a putut funcţio­na la capacităţi maxime. Totodată, numărul turişti­lor străini veniţi în România în 2020 a fost unul consi­derabil mai mic faţă de anul anterior. În 2020, nu­mă­rul străinilor veniţi în Ro­mânia a fost de 453.000, faţă de 2,6 mi­lioane în 2019. De asemenea, Iuliana Tasie spune că este nevoie de un format clar în ceea ce priveşte funcţionarea turismului, care să ţină cont atât de incidenţa cazurilor de COVID-19, dar şi de procentul populaţiei vaccinate, dar deşi există soluţii este nevoie şi de implicarea şi sprijinul autorităţilor.

    „Următoarele priorităţi este să găsim un mesaj coerent al României ca şi destinaţie pentru turiştii străini faţă de condiţiile în care ei vor putea călători la noi. În turismul balnear ne interesează pentru că sunt mulţi oameni care vor să îşi facă tratamentul în România, unde este şi cazul hotelului pe care îl reprezent. Acum îşi fac oamenii rezervări şi ne întreabă cum pot face acest lucru, care sunt condiţiile, am turişti din Franţa care m-au întrebat dacă pot să le organizez aici şi testarea ca să evite carantinarea. Soluţii există, dar dacă nu ne batem capul, nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“, precizează Iuliana Tasie.

    Iuliana Tasie spune că una dintre reuşitele sectorului balnear a fost includerea sa în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    „Noi am venit cu solicitări să ne aloce mai mulţi bani în PNRR pentru că mai sunt şi alţii, suma nu este foarte mare faţă de ceea ce ne-am dorit. În balnear, dorinţa cea mai mare a fost să apărem în această listă, cine apare în această listă este inclus în principalele obiective pentru următorii 6-7 ani la nivel european“, adaugă ea.

    În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, turismul are alocată o sumă de 400 mil. euro, iar reprezentanţii industriei au propus iniţial o sumă de circa 1 mld. euro. Cu toate acestea, liniile de investiţii se referă la turismul verde, turismul balnear, Delta Dunării, cât şi turismul cultural.

     

     

  • Crearea de servicii şi circuite turistice ar putea aduce României mai mulţi turişti. Concentrarea pe un număr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, dar şi o senzaţie de un overbooking permanent

    ♦ Lunile în care ajung cei mai mulţi turişti sunt iulie şi august, existând o dependenţă de starea vremii, dar acest lucru ar putea fi schimbat prin oferirea turiştilor de alternative precum piscine încălzite sau excursii în zona litoralului.

    Cel mai mare număr de turişti care ajung în staţiunile turistice, mai ales cele de pe litoralul românesc, este înregistrat în lunile iulie – august, ceea ce poate reprezenta un impe­diment pentru dezvoltarea turis­mului local. Cu toate acestea, soluţii pentru extinderea sezonului turistic există prin oferirea de servicii turiş­tilor cum ar fi piscine încălzite, spa-uri sau excursii în zona litoralului.

    Lucian Boronea, director gene­ral al agenţiei de turism Accent Travel&Events, spune că sezonali­tatea afectează dezvoltarea turis­mului local. Totodată, el adaugă faptul că în ţări precum Grecia sau Turcia românii merg în sezon, când preţurile sunt şi mai mari, dar este şi mai cald, pe când alţi turişti străini, mai atenţi din punct de vedere financiar, merg în extrasezon şi beneficiază de aceleaşi servicii, dar la preţuri mai mici.

    „După părerea mea, concen­trarea aceasta foarte mare pe un nu­măr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, o senzaţie de un overbooking permanent, dar are la bază şi câteva explicaţii logice. Una ar fi legată de climă, să faci baie la final de mai este o provocare, o altă explicaţie este aceea că lipsa activităţilor din staţiuni reprezintă un mare minus, oamenii, nu au soare şi apă caldă, dar nici activităţi”, spune Lucian Boronea.

    O problemă a turismului local este că cei care ajung pe litoral pre­fe­ră să stea în medie 2-3 zile, din lipsă de activităţi.

    Introducerea unui circuit sau a diferitelor excursii în Delta Du­nării, la Cheile Dobrogei, la cramele de vin din Dogrobea i-ar pu­tea determina pe turişti să îşi facă un sejur mai lung pe litoralul românesc.

    „Dacă s-ar reuşi construirea unei staţiuni unde i se poate oferi turistului tot ce are nevoie, piscine încălzite, terenuri de golf, sunt convins să s-ar schimba mult lucrurile. Cel puţin două excursii opţionale într-un sejur s-ar putea organiza. Pe mine mă miră totuşi că românii care merg pe litoral nu au acest apetit de a merge în excursii, pe când de la partenerii mei ştiu că turiştii români sunt mari consumatori de excursii”, precizează Lucian Boronea.

    El este de părere că o altă soluţie prin care turiştii ar fi motivaţi să meargă la mare şi în extrasezon ar fi existenţa unui proiect reformat de vouchere, prin care turiştii ar avea mai multe beneficii dacă ar merge în extrasezon. Pe lângă beneficiile aduse turiştilor, un astfel de proiect ar putea extinde sezonul turistic şi ar fi un factor de a aduce forţă de muncă calificată şi plătită mai bine pe mai multe luni, lucruri care ar avea un impact mai mare asupra economiei.

    Deşi sezonalitatea afectează dezvoltarea turismului, doar cu ajutorul investiţiilor atât în partea hotelieră, cât şi investiţii din zona autorităţilor publice în infrastructură, extinderea sezonului ar putea fi posibilă.

    „Sezonalitatea poate fi extinsă dacă există business, dacă fiecare hotel în parte şi-a dezvoltat resurse în jurul său care să nu vizeze neapărat partea de soare, mare, e vorba de spa-uri, de alte activităţi care se pot face şi motivaţii pentru care oamenii ar veni şi în extrasezon. Problema este că dacă operez mai mult de şase luni, trebuie să plătesc impozitul pe clădiri integral, iar dacă operez mai puţin de şase luni, plătesc doar jumătate. Are un impact mare asupra businessului, mai ales că în extrasezon sunt încasări de supravieţuire. Inclusiv autorităţile se focusează pe sezon, nu oferă facilităţi operatorilor, care fac un efort şi aduc un impact bugetar prin faptul că nu ar mai fi atât de mulţi şomeri. Mulţi dintre cei care lucrează sezonier, ulterior pleacă în şomaj”, este de părere Iuliana Tasie, Director General al Ana Hotels Europa Eforie Nord, parte din grupul hotelier Ana Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos.

    În 2020, deşi marcat de pandemie, numărul turiştilor ajunşi în unităţile de cazare din România a atins un nivel maxim în luna august, când au sosit circa 1,2 milioane de turişti, iar iulie a înregistrat circa 900.000 de sosiri ale turiştilor, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Crearea unor facilităţi pentru o paletă diversă de turişti, fie că e vorba de familii, fie de turişti care caută pe lângă soare şi mare şi componenta de excursii, ar putea duce la creşterea semnifictivă a numărului de turişti.

     

  • Cât te costă să îţi bei cafeaua lângă zebre şi elefanţi în Kenya, ţara exotică aflată în afara listei galbene

    În noaptea de 9 spre 10 martie a fost operată prima cursă charter România-Kenya, într-un zbor suportabil, de circa 9 ore, iar avionul a fost plin de turiştii însetaţi de soare şi aventură. Kenya a fost aleasă de operatorii din turism pentru lansarea noului charter deoarece este printre puţinele destinaţii în care se mai poate călători în vremuri de pandemie fără restricţii severe (se cere doar test negativ la dus). Dar nu acesta a fost singurul motiv.
     
    Plajele deprinse parcă din cărţile poştale şi experienţele unice pe care ţi le poate oferi un safari în parcurile naţionale întinse pe zeci de mii de kilometri pătraţi – casă a nenumărate specii de mamifere, păsări şi reptile – dar şi interesul crescut al românilor pentru vacanţe exotice sunt cele care au determinat grăbirea implementării unui zbor direct (cu un scurt stop de realimentare în Egipt, fără coborârea pasagerilor din avion), mult mai eficient decât variantele cu escală întâlnite până acum în ofertele agenţiilor.
     
    Reprezentanţii Eturia, una dintre cele două agenţii de turism care au trimis turişti pe această cursă – în jur de 55 de persoane – spun că observă o creştere a numărului de cereri în rândul familiilor cu copii de peste 6-7 ani, care până acum priveau cu reticenţă călătoriile în această regiune a Africii, mai ales în sălbăticia parcurilor naţionale. De altfel, se remarcă un interes crescut pentru această destinaţie la nivelul întregii pieţe – dacă în urmă cu 5 ani vizitau Kenya aproximativ 1.300 de români, până în 2019 numărul acestora crescuse la aproximativ 3.100 de turişti.
     
    În Kenya, românii vin fie pentru zona de plajă, fie pentru un sejur combinat de două sau patru nopţi în safari şi restul de până la şapte nopţi (durata standard a unui sejur) la plajă. Dacă în prima variantă te poţi bucura de plaje cu nisip alb, fin precum pudra, şi de apele cristaline ale Oceanului Indian, care adăpostesc corali şi peşti în culori fascinante (ce pot fi văzute în excursii opţionale la snorkeling) pentru un tarif de 1.100 – 1.200 de euro pentru o persoană per sejur, incluzând aici transportul, cazarea în resort de 4 stele, demipensiune, asigurare de călătorie şi asistenţă turistică, a doua variantă vine, în oferta Eturia, cu preţuri ceva mai mari, de 2.100 – 2.200 de euro, dar şi cu experienţe unice oferite de parcurile Tsavo East, Tsavo West sau Amboseli.
     
    Fiecare zi de safari este diferită. Azi îţi va tăia calea o turmă de elefanţi sau vei întrerupe prânzul unui cuplu de girafe care îţi aruncă priviri ghiduşe din spatele frunzelor arborilor de Accacia, mâine poţi avea norocul să vezi lei leneşi dormind la soare, gheparzi graţioşi sau hiene flămânde ieşite după pradă. Să nu uităm de zebre, flamingo, hipopotami, vulturi, antilope, bivoli africani şi multe alte specii care îţi vor încânta privirea, toate vegheate de maiestuosul munte Kilimanjaro, situat în ţara vecină Tanzania, dar vizibil şi din Kenya în zilele senine. Iar pe multe dintre acestea le vei avea vecine la cină sau la micul dejun, deoarece proprietarii acelor câteva complexuri de căsuţe (lodge-uri) amenajate în parcurile naţionale au exploatat la maximum ocazia de a face profit din setea de aventură a turiştilor, ridicând unităţile de cazare în preajma lacurilor în care se adună, în fiecare seară şi dimineaţă, animalele pentru a se adăpa.
     

  • Oficialii de turism din Kenya: Dacă în 2015 veneau 1.300 de turişti români pe an în Kenya, în 2019 numărul ajunsese la 3.100

    Plajele şi safariul sunt principalele atracţii turistice pe care le aduce Kenya, unde cei mai mulţi turişti, până la venirea pandemiei, erau din Statele Unite ale Americii.

    Numărul de români care au ajuns în Kenya în ultimii an a crescut până la câteva mii, iar oficialii din turism din această ţară spun că îşi doresc ca turiştii români să fie şi mai mulţi de acum înainte.

    „Dacă în 2015 veneau 1.300 de turişti români pe an în Kenya, în 2019 numărul ajunsese la 3.100. Ne bucurăm însă să vedem mai mulţi români aici”, spune Wausi Walya, PR & Corporate communication manager pentru Biroul de Turism din Kenya.

    Plajele şi safariul sunt principalele atracţii turistice pe care le aduce Kenya, unde cei mai mulţi turişti, până la venirea pandemiei, erau din Statele Unite ale Americii. Britanicii şi indienii sunt alte naţionalităţi din top.

    „Turismul reprezintă 11% din PIB în Kenya. În 2018 am avut 1,8 milioane de turişti, un număr care însă s-a prăbuşit odată cu pandemia. Din toamnă, hotelurile a trebuit să acorde discounturi de până la 40% pentru a-i convinge pe turişti să revină”, mai spune Wausi Walya.

    Kenya, alături de Maldive sau Zanzibar (Tanzania) este una dintre destinaţiile exotice către care recent au fost introduse zboruri directe, după ce, înainte, era nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să fie posibilă. Eturia este una din agenţiile turistice care au introdus zboruri directe către această destinaţie, agenţia fiind, de altfel, specializată în vacanţe în astfel de destinaţii.

     

     

  • „Grajd pentru vaci”, afacerea din România care concurează cu cele mai frumoase zone ale lumii, cum ar fi Alpii francezi

    The Cow Shed este rezultatul armonios al unei ecuaţii cu sporturi montane, graniţe depăşite, chalet-uri din Alpii francezi şi curaj nebunesc. Au „rezolvat-o” Oana şi Elliott F. Gray, doi tineri care au dat viaţă unui vis apărut parcă de nicăieri, acum cinci ani. Azi, vor să predea formula mai departe, celor care au ochi de văzut, suflet de pus şi energie de consumat.

    Ideea de a demara acest proiect, care ulterior a ajuns să se numească The Cow Shed Moieciu, s-a născut după prima vizită în România a lui Elliott, soţul Oanei. „Lucram amândoi în acelaşi domeniu (eram ingineri topografi pe nave maritime, pentru industria petrolieră) şi, înainte de a pleca pe vas pentru câteva luni, am decis să ne încărcăm bateriile într-o scurtă vacanţă. Era iarna lui 2014, iar pentru că Elliott este pasionat de snowboard şi nu mai fusese niciodată în România, am decis să mergem la noi la munte”, povesteşte Oana Gray. Nu au stat într-un singur loc, ci s-au cazat în diverse case de oaspeţi din zona Sibiului, Oana căutând cât mai multe locuri pitoreşti pe care să i le prezinte lui Elliott. Totuşi, au rămas surprinşi că nu existau foarte multe cazări tradiţionale, cel puţin nu atâtea câte credeau ei că ar trebui să fie într-o astfel de zonă. „Aşa ne-a încolţit ideea că poate ar trebui să facem noi ceva de genul acesta. Aveam 27 de ani, eram plini de energie şi dornici să construim ceva, să facem mai mult decât un simplu job, care să corespundă cât mai mult cu ceea ce ne doream noi pentru viitor.”

    Nu au stat mult pe gânduri şi au început să caute tot mai intens case în zonele montane din centrul ţării. S-au uitat cu precădere la Braşov şi Sibiu, iar în 2015 au cumpărat casa din Moieciu de Jos, judeţul Braşov, şi au început imediat renovarea ei. Procesul a fost unul destul de anevoios, întrucât pentru a cumpăra casa a fost nevoie să ia un credit bancar şi să adauge la investiţii şi toţi banii pe care îi aveau puşi deoparte. Astfel, a fost nevoie să renoveze treptat şi să continue să meargă la serviciu pentru a dispune de resursele materiale necesare. „În plus, am încercat să facem totul singuri, iar ajutoarele au fost, în mare parte, date de vecini, cărora le mulţumim pentru suport şi răbdare. Deşi procesul de renovare a mers greu, am vrut să facem totul exact ca pentru noi şi familia noastră. Ne-am gândit că, dacă nu va merge ca business, vom putea avea o casă în care să locuim pe termen lung.” Oricum ar fi fost, câştigul era asigurat.

    Acum doi ani, proiectul The Cow Shed ajunsese să fie gata în proporţie de 95% şi acela a fost momentul în care Oana şi Elliott au decis să deschidă spaţiul publicului larg, pentru a vedea cum este primit, ce feedback vor avea, ce schimbări mai trebuie să facă. Primii oaspeţi au fost mai degrabă din rândul familiei, prietenilor şi cunoştinţelor, totul bazându-se iniţial pe recomandări. Bilanţul s-a oprit undeva la 160.000-180.000 de euro investiţii, sumă care include atât preţul de achiziţie al casei, cât şi renovarea şi extinderea spaţiului iniţial.

    De când au cumpărat casa, cei doi proprietari au adăugat două anexe, atelierul unde Oana sculptează şi ţine toate uneltele şi sculele, garajul, precum şi un foişor unde cei doi vor să amenajeze un loc de joacă pentru copii. „Şi eu, şi soţul meu suntem iubitori de sporturi în natură şi de munte, ne place craftingul, aşa că ne-am dorit să facem ceva pentru viitor care să includă cât mai mult din pasiunile noastre şi să ne reprezinte. Mai mult decât atât, ne-am dorit ca în momentul în care renunţăm la joburile noastre de zi cu zi şi ne mărim familia, ceea ce s-a şi întâmplat în urmă cu aproape patru ani, când s-a născut băieţelul nostru, să avem un loc unde să ne retragem, cât mai departe de zgomotul oraşelor aglomerate, în care să respirăm aer curat, să ne plimbăm, să putem să avem un stil de viaţă cât mai sănătos.”

    În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul The Cow Shed a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    Scopul a fost atins, aşa că acum faptul că şi turiştii sunt încântaţi de ceea ce găsesc la The Cow Shed Moieciu nu este decât o bucurie în plus. „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.” Vibe-ul locului este completat şi de foarte multe obiecte – precum covoare, scoarţe, feţe de masă, pături, pistelci, cuverturi – de la bunica Oanei Gray sau moşteniri de familie, cum e un covor de pe peretele din hol, vechi de 150 de ani, ţesut de mână şi vopsit în culori naturale. Oana spune că nu a vrut să se piardă, aşa că le-a readus la viaţă acolo, ca să le preţuiască aşa cum merită.

    Mai mult, pentru a crea o atmosferă autentică a satului românesc de acum 100 sau 200 de ani, a mers chiar în satul bunicilor sau la vecinii din Moieciu şi a întrebat dacă au obiecte vechi de vânzare. Aşa au apărut în peisaj multe produse care se regăsesc acum la The Cow Shed. Altele au fost „culese” de pe OLX. Înainte de orice însă, The Cow Shed impresionează prin nume. În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    „Noi credem că locul ne-a găsit pe noi. Practic, am fi putut alege orice loc în lume, dar am ales Carpaţii. Bineînţeles, faptul că eu sunt româncă a contat într-o măsură mai mică sau mai mare. Probabil că dacă nu eram de aici, nu am fi ajuns în prima noastră vacanţă în aceste locuri. Dar imediat după vacanţă am ştiut că vrem să ne stabilim undeva într-o zonă montană, cu o istorie frumoasă. Am închiriat o maşină din Sibiu şi am colindat munţi şi văi, timp de trei săptămâni.” Au luat la rând toate satele din jur, au întrebat în stânga şi-n dreapta dacă sunt case de vânzare. Nu ştiau cum anume ar vrea să fie şi nici măcar unde. Aşa că au ajuns până în Braşov şi apoi în Moieciu.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.”

    „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă. E şi o pădure mică, care ţine răcoare în zilele călduroase de vară. Sunt aici urşi, lupi, vulpi, arici, căprioare şi veveriţe. O varietate mare, care ne încântă”, povesteşte Oana Gray. Grajdul din lemn unde stăteau animalele aparţinuse unui cioban, în urmă cu un secol. În 2003 a fost construită o casă în acel loc, cu forma celei de azi, iar în 2015 au cumpărat-o Oana şi Elliott şi au început renovarea ei. Tot ce a însemnat lemn în casă a fost refolosit, reciclat sau recondiţionat. Grinzile şi stâlpii din butuc întreg de lemn sunt vechi de peste 100 de ani. „Ştim fiecare cui şi colţ de casă unde e şi cum trebuie să fie pentru că nu am găsit muncitori sau echipe care să renoveze aşa cum ne doream şi am decis să facem noi asta, pe cont propriu. Seara ne uitam la tutoriale pe Youtube, citeam şi studiam cum se fac diverse lucrări DIY, iar ziua puneam în practică: de la izolat casa, la tencuit, vopsit, gletuit, montat instalaţie, gresie, faianţă, rigips şi OSB (placă din aşchii de lemn orientate – n. red.), recondiţionare mobilă, turnat betoane şi decorat, le-am încercat şi făcut pe toate. Ne-am ales cu vânătăi, tăieturi şi bătături în palme, dar suntem mulţumiţi şi mândri de cum a ieşit!”

    Mulţumiţi sunt şi turiştii români, în aceeaşi măsură ca cei din ţări precum Mexic, China, Israel, Taiwan, SUA, Portugalia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, care devin parte din povestea de la The Cow Shed din Moieciu. „Înainte de pandemie, practic în primul an în care am deschis, aveam turişti străini în proporţie de 90%. Bineînţeles, aşa cum este de aşteptat, pandemia ne-a încetinit planurile de dezvoltare şi tot ce am vrut să extindem a trebuit să punem pe pauză. Nu doar că s-a schimbat proporţia, iar 90% dintre cei care ne-au vizitat în 2020 au fost români, dar o bună perioadă de timp nici nu am avut turişti, din cauza restricţiilor şi a măsurilor de urgenţă luate la nivel naţional şi global.”

    Chiar dacă anul trecut a fost mai greu pentru turiştii străini să ajungă să se cazeze în proiectul familiei Gray şi deşi au fost multe rezervări anulate, în perioada în care au avut voie să ţină deschis, a existat chiar un mic boom, datorat turiştilor români. Cazarea costă 400 lei pe cameră pe noapte, iar proiectul constă în cinci camere duble şi încă două paturi extensibile, deci pot fi cazate maximum 12 persoane.

    „Un avantaj al faptului că Elliott are experienţă în domeniu şi în sporturile montane este acela că putem face împreună cu oaspeţii noştri drumeţii, alpinism, mountain biking, ski touring. Suntem în legătură cu ghizi şi instructori de schi sau cu firme locale care se ocupă de închirieri de biciclete electrice. Indiferent de anotimp, întotdeauna ai ce să faci la noi.” Unii oaspeţi vor să încerce sau să experimenteze plantatul, plivitul în grădină, hrănirea găinilor şi colectarea ouălor, cositul fânului, culesul fructelor din livadă. Pe lângă toate aceste forme de relaxare la îndemână, există şi alte atracţii turistice în zonă. Printre ele, sanctuarul de urşi din Zărneşti, Castelul Bran – la mai puţin de zece minute de mers cu maşina –, Cetatea Râşnov şi Dino Park, pârtia de schi Zănoaga, Poiana Braşov sau Cheile Grădiştei.

    Experienţa este completă, iar acum familia Gray îşi doreşte să-şi formeze o clientelă formată din turişti care să vină constant la The Cow Shed Moieciu, unde să se simtă ca acasă. „Primul an a fost mai degrabă un test pentru noi, iar cel de-al doilea a venit cu multe provocări. Pentru moment, ne dorim să ne îmbunătăţim şi să îi inspirăm şi pe alţii să construiască sau să renoveze case vechi, cu istorie sau nu, pentru a duce mai departe tradiţia caselor româneşti”, mărturiseşte Oana Gray.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă.”

  • Povestea tristă a staţiunii româneşti care a fost cândva perla turismului european şi care acum a ajuns într-o situaţie îngrozitoare. Cine sunt oamenii care vor să o readucă la viaţă

    Ape minerale cu efecte terapeutice, zeci de unităţi de cazare – mare parte nefuncţionale – şi o istorie bogată în spate. Este ceea ce a rămas dintr-o staţiune care ar fi putut aduce de zeci de ori mai mulţi turişti străini decât o face în prezent. Ar fi putut. Timpul n-a avut însă răbdare şi a măcinat, puţin câte puţin, staţiunea Băile Herculane, până aproape de pierzanie. Dar nu-i totul pierdut, şi-au spus curajoşii care au găsit oportunităţi de dezvoltare, aşa că, de ceva timp, locul a început să renască din propria cenuşă. Încet, dar sigur.

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Ce se întâmplă cu turismul în România şi care este modalitatea de a călători pe care foarte mulţi români o iubeau şi care a dispărut aproape de tot din cauza pandemiei

    Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ.

     

    Uitându-se în urmă la 2020, cei mai mulţi jucători din turism ar spune că au fost într-o cursă contra-cronometru, dar nu orice fel de cursă, ci una cu obstacole, multe obstacole. Şi, deşi norii de furtună par a se mai risipi în 2021, odată cu începerea campaniei de vaccinare, rămân în continuare multe semne de întrebare legate de cum va arăta anul acesta din perspectiva călătoriilor. Şi, mai mult decât atât, viitorul acestei industrii pare momentan o ecuaţie cu N (a se citi prea multe) necunoscute. Pentru a încerca să desluşim, pe cât e posibil la momentul actual, cum şi unde ne vom face vacanţele în viitor, Business Magazin a identificat cinci întrebări cheie pentru jucătorii din domeniu. Astfel, am selectat reprezentanţii a cinci dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă şi am încercat să vedem dacă România va avea de câştigat de pe urma pandemiei şi dacă astfel ar putea deveni un nume pe harta mondială a turismului, dacă au murit sau vor muri city breakurile, dacă charterele către destinaţii exotice sunt viitorul pentru piaţa locală, dacă vom da avionul pe maşină sau dacă turismul de masă va fi înlocuit de cel de lux. Fiecare reprezentant al agenţiilor locale a primit un subiect de discuţie pe care l-am dezvoltat împreună. Ce am aflat e o poveste cu şi despre călătorii.

     

    A apus era city breakurilor?

    Înainte de pandemie, conceptul de citybreak era la fel de popular ca ieşitul în oraş la o cafea (de specialitate). Companiile aeriene low-cost, dar nu numai, se luptau crâncen în promoţii, oferte şi noi destinaţii către care oamenii puteau călători cu câteva zeci de euro. Dacă aveai noroc şi răbdare, puteai zbura de la Bucureşti la Roma cu 100 sau 200 de lei (dus-intors), preţul fiind mai mic decât pentru o călătorie cu trenul din Capitală în nordul ţării. Vacanţele de câteva zile, de regulă conturate în jurul unui weekend, către Occident, mai ales către mari capitale europene, au deschis apetitul românilor pentru călătorii. Şi cum a durat destul de mult ca românii să intre în acest joc – din cauza puterii de cumpărare mai reduse decât în Vest – perspectivele de creştere erau foarte bune. A venit însă pandemia de Covid-19 care a şters cu buretele acest termen – city break – din vocabularul călătorilor. Restricţiile multiple, condiţiile de călătorie schimbătoare şi costurile testelor PCR cerute acum de multe ţări sunt motive suficiente şi suficient de puternice pentru a-i face – cel puţin momentan – pe mulţi exploratori să caute vacanţe în propria ţară sau măcar mai lungi ca durată să justifice preţul unui test care ajunge să coste mai mult decât biletul de avion în sine.

    Este această situaţie una temporară sau a apus era city breakurilor?

    „Depinde cum şi cât de departe privim lucrurile. Ceea ce este necesar pentru o vacanţă scurtă sau citybreak este conexiunea aeriană directă, certitudinea serviciilor şi securitatea la destinaţie. Pe termen lung nu cred că city breakurile sau vacanţele scurte, în străinătate, vor muri”, spune Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. Sigur, adaugă el, este vizibilă o scădere dramatică a acestor tipuri de vacanţe în această perioadă, când zborurile nu mai sunt la fel de multe ca în trecut, când restaurantele şi hotelurile sunt parţial sau total închise, restricţiile de călătorie se schimbă constant şi turiştii au o reticenţă, mai mică sau mai mare, de a călători în general în afara graniţelor. „Pe de altă parte, vedem o creştere a city break-urilor locale, deci în interiorul ţării. Vorbim tot de vacanţe scurte, doar că în loc să fie în Fraţa, Spania sau Italia sunt în România.” Executivul, cu vastă experienţă în domeniu, adaugă că pe termen scurt şi chiar mediu vom vedea cu siguranţă solicitări mai multe din partea fiecărui stat în parte pentru a permite intrarea, şi nu e neapărat un lucru rău. Testele, vaccinurile, asigurările sunt lucruri care sporesc siguranţa în concediu, chiar dacă turistul plăteşte ceva bani în plus pentru pachetul achiziţionat. „Şi, da, îl poate determina pe turist să opteze pentru un concediu mai lung de câteva zile dar, în orice caz, turismul a fost „socializat”. Astăzi vacanţele sunt deja o necesitate, nu un lux. Ai de gând să renunţi, pentru totdeauna, la aceste scurte vacanţe? Nu? Nici eu.”

     

    Sunt zborurile charter viitorul turismului românesc?

    România nu a avut până recent zboruri directe către destinaţii exotice precum Maldive, Kenya, Zanzibar (Tanzania) sau Republica Dominicană. Era nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să fie posibilă. În pandemie însă, pe cerul României au apărut astfel de zboruri, e vorba de curse aeriene directe care le permit consumatorilor de vacanţe să îşi petreacă un concediu la mare, la soare, departe de aerul apăsător al pandemiei. Dat fiind că opţiunile de vacanţă s-au restrâns puternic, agenţiile de turism a trebuit să găsească soluţii rapide pentru a-şi continua activitatea. Când circuitele culturale din Occident sau Asia au fost amânate pe termen nedefinit, iar concediile la schi sunt doar o amintire, charterele către destinaţii exotice au devenit o soluţie salvatoare pentru business. Şi nu doar atât, şi românii par dornici să plece – oricum, oricând, oriunde – aşa că avioanele sunt pline. În prima lună din 2021, România este pe locul cinci în Maldive după numărul de turişti trimişi, aproape 4.000 de călători. Grupul Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, a lansat o serie de curse charter, iar antreprenorul Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul afacerii spune că viitorul sună bine.„Suntem bucuroşi că după atâtea luni grele, în care turismul a fost la pământ, spre finalul anului anterior am putut vedea un apetit tot mai crescut al turiştilor locali pentru destinaţiile îndepărtate, exotice şi calde în perioada sezonului rece din România.” Astfel, această pandemie deşi a fost ca un urgan abătut asupra turismului la nivel mondial, a adus şi o parte pozitivă, tocmai prin lansarea acestor curse charter directe în premieră, spre destinaţii exotice long haul, adaugă el. „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.” Grupul Christian Tour avea deja în ofertă destinaţii exotice şi înainte de pandemie, dar zborurile erau operate cu companii aeriene de linie, astfel că exista cel puţin o escală, în Occident sau în Istanbul (Turcia) ori Doha (Qatar). „De altfel, în ultimii ani, anterior lui 2020, am înregistrat creşteri constante ale numărului de pasageri care mergeau în vacanţe exotice. Prin creşterea interesului, şi touroperatorii au devenit mai îndrăzneţi în lansarea unor astfel de curse charter şi menţinerea lor pe termen lung.” Există pieţe mult mai avansate decât România în acest sens, modelul de business al charterelor spre destinaţii exotice fiind testat deja în alte state mai potente din punct de vedere financiar, cum este cazul Germaniei, Spaniei, Olandei sau Marii Britanii. „Piaţa românească de outgoing evoluează direct proporţional cu deschiderea graniţelor şi facilitarea călătoriilor. Nu considerăm că este neapărat începutul unui nou tip de turism în România, căci în destinaţii exotice deja se călătoreşte intens de cel puţin 10 ani, iar piaţa a crescut lent, dar sigur.” Este însă un trend pe care îl urmează piaţa, care vine din deschiderea românilor de a călătorii spre zone cât mai îndepărtate, calde, în sezonul de iarnă din România. „Cu siguranţă că asistăm la o revoluţie în piaţa locală de turism, însă nu este o completă premieră pentru noi, căci dacă privim în urmă cu mai bine de două decenii, până şi Grecia era privită ca o destinatie cvasiexotică pentru români, iar astăzi este la îndemâna aproape a oricui.” Antreprenorul este optimist şi spune că deşi această etapă grea nu s-a încheiat, există semne pozitive că în curand va trece, iar turismul va fi unul dintre cei mai mari câştigători pe termen lung. „Asta pentru că în acest an greu încercat cum a fost 2020, cu toţii am înţeles că tot ce am agonisit este efemer şi că doar micile bucurii ale vieţii contează. Nevoia de evadare din cotidian a devenit tot mai acută.”

    Vom alege maşina în detrimentul avionului din raţiuni de siguranţă?

    Există în continuare multe întrebări legate de Covid-19, iar una dintre ele se referă la modul de transmisie al bolii. Oamenii se tem – mulţi dintre ei –, de aceea avioanele – spaţii închise ce găzduiesc câteva sute de pasageri – ajung să fie privite cu scepticism. Ajunge astfel maşina să fie considerată, în cazul unor destinaţii precum Grecia sau Turcia, ca o alternativă preferabilă? Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, cunoscut pentru teama sa de zbor, crede că avionul are argumente suficient de puternice cât să nu îşi simtă ameninţată poziţia. „Nu cred că această pandemie va face să crească numărul călătoriilor cu maşina. E mai comod sa ajungi în doar o oră şi 20 de minute în Antalya (Turcia) cu avionul, şi nu cu maşina, un drum care ar dura două zile, cu o oprire pentru o noapte de cazare”, explică el. Şi, de altfel, aceasta este o afirmaţie valabilă pentru orice destinaţie de vacanţă pentru care există o cursă charter. Sau în Tenerife, unde cu avionul ajungi în maximum cinci ore. Cât ar dura drumul cu maşina pentru un turist care vrea să aibă o vacanţă în Tenerife dacă nu s-ar urca într-un avion? Infinit mai mult. Google Maps spune că drumul durează 74 de ore, dar nu ia în calcul eventualele opriri sau situaţii apărute pe drum. De altfel, cred că puţini sunt cei care s-ar încumeta la o astfel de „expediţie”.

    Cursele directe spre destinaţii de vacanţă au fost mai puţine anul trecut, faţă de un an normal, pentru că din cauza situaţiei pe care o trăim, acestea s-au deschis mai târziu, spune Alin Burcea, cel care a fondat una dintre cele mai cunoscute agenţii de turism din piaţa locală. Grecia a început să primească turişti în iulie, iar Turcia, la jumătatea lunii august. Au fost constant, şi vara, şi toamna, şi sunt în continuare, curse spre Egipt, din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, pentru că vremea este bună şi preţurile vacanţelor sunt avantajoase, adaugă el. „Ba chiar pandemia ne-a dat ocazia să lansăm curse directe spre destinaţii exotice îndepărtate, pe care în anii trecuţi le ofeream turiştilor pe curse de linie, cu o escală. Câteva mii de turişti au călătorit iarna aceasta în Maldive, Zanzibar, Cancun, Punta Cana, cu charterul (dar au fost şi turiştii care au ajuns acolo pe curse de linie) şi zboruri directe sunt organizate în continuare şi spre alte destinaţii, cum ar fi Kenya.” Astfel, industria aviatică, atât de lovită de pandemie, pare a avea o serie de avantaje clare care îi vor permite să revină la cifrele de dinainte de 2020. Va fi însă nevoie de timp.

     

    Se vor reorienta ţările dependente de turism către călătorii din segmentul de lux în detrimentul maselor?

    Thailanda şi Indonezia sunt doar două dintre destinaţiile din Asia de Sud-Est care primeau anual zeci de milioane de vizitatori străini ce căutau plaje idilice, monumente încărcate de istorie, bucătării delicioase şi culturi total diferite de cele din Occident. Aceste ţări şi-au bazat astfel într-o mare măsură economiile pe turism, iar masele de vizitatori care le treceau anual pragul vărsau sume considerabile în businessurile locale. Mulţi dintre vizitatorii din Asia de Sud-Est, dar nu numai, erau ceea ce lumea a denumit „backpacker”, un călător cu buget redus, cu rucsacul în spate, care îşi planifică singur vacanţa şi care are un timp îndelungat pentru a descoperi o destinaţie. În condiţiile actuale, în care riscul de răspândire a oricărei boli creşte odată cu numărul de oameni dintr-un loc, unii specialişti au vehiculat informaţia conform căreia ţările ar putea să se reorienteze mai degrabă către turismul de lux. Astfel, cu un număr mai mic de vizitatori, încasările ar putea fi similare. Ar putea fi aceasta o soluţie pe termen lung? „Aşa părea la începutul pandemiei (că există o reorientare către lux – n.red.), însă pe măsură ce alte ţări au început să se deschidă, am remarcat revenirea la vechile comportamente de călătorie”, spune Sorin Stoica, proprietarul agenţiei de turism Eturia, specializată pe destinaţii exotice. El dă exemplul Egiptului, care este o destinaţie de masă, iar aici numărul charterelor a atins recorduri fără precedent. Este vorba de zboruri directe din România către staţiunile de la Marea Roşie – Hurghada şi Sharm El Sheikh. „De asemenea, vedem un interes uriaş pe destinaţiile unde se poate călători. Interesul este la fel de mare pe toate zonele de buget. Nu cred că vom asista la schimbări masive pe termen lung. Şi e suficient să vă uitaţi şi la imaginile de astă-vară de pe litoralul românesc sau la weekendurile din această iarnă la munte.” Antreprenorul crede că şi în cazul Thailandei sau al Indoneziei, aceste reorientări către turismul de lux sunt de fapt abordări de moment. Thailanda a deschis graniţele pentru călătorii de minim 14 zile cu „carantină de lux” în hoteluri de 5 stele. Acelaşi lucru încearcă să îl facă şi Bali. „Atunci când graniţele se vor deschide însă, ambele destinaţii vor reveni la vechile obiceiuri mai mult sau mai puţin. Pe termen mediu este posibil să vedem o creştere a bugetelor de călătorie şi poate dispariţia unor segmente foarte ieftine. Dar nici Thailanda şi nici Bali nu pot supravieţui doar cu turism de lux.” Singura destinaţie care a încercat acest lucru dintre cele accesibile nouă este Seychelles care este poziţionată dintdeauna ca destinatie de lux. Dar şi acolo în ultimii ani au apărut opţiuni de gen backpaper mai mult sau mai puţin.„Experienţa din ultimele trei luni în care am început operarea de chartere pe Maldive, Republica Dominicană şi, mai nou Kenya, ne-a arătat că există o dorinţă de călătorii uriaşă şi că, exceptând regulile de sănătate specifice perioadei şi îngrijorările aferente, comportamentele şi aşteptările turiştilor sunt foarte apropiate de cele prepandemice.”

    Pune pandemia România pe harta turismului mondial?

    Închiderea graniţelor celor mai multe ţări din lume i-a făcut pe turişti să se uite mai des în propria ogradă, mai exact, i-a determinat pe călătorii locali să descopere România. Pe piaţa locală s-au dezvoltat în ultimii ani multe facilităţi de cazare şi restaurante ori cafenele la standarde occidentale şi la preţuri pe măsură. Astfel, şi în 2020 după lockdown, dar şi în prezent, cele mai multe destinaţii sunt fully booked, în special pe weekend, când în mod normal călătorii luau drumul străinătăţii. Astfel, turismul local, care suferă de ani de zile din cauza numărului mic de vizitatori – români şi străini – ar putea beneficia de pandemie şi ar putea câştiga adepţi şi pentru perioada de după. Jucătorii din industrie spun că turismul rural şi cel ecologic pot fi pariuri câştigătoare pentru România.

    „Dezvoltarea turismului rural în România a avut loc şi înainte de pandemie, nu accelerat, dar acesta a crescut atât cantitativ, cât şi calitativ. Voucherele de vacanţă folosite de mulţi turişti nu numai pentru litoral şi Valea Prahovei, ci pentru a cunoaşte noi zone ale ţării au impulsionat acest trend”, spune Dan Goicea, CEO-ul şi fondatorul agenţiei de turism Cocktail Holidays. Pensiunile turistice, prin faptul că sunt unităţi de cazare mai mici în general, multe chiar în zone retrase, unele cu tarife pentru bugete mai reduse, reprezintă o atracţie şi implicit o soluţie pentru mulţi iubitori de natură, nu numai pentru concedii, dar şi pentru weekenduri şi chiar pentru a lucra şi a te relaxa în acelaşi timp, adaugă antreprenorul. „Cei care au descoperit sau redescoperit zonele rurale, se vor întoarce şi în viitor.” România rurală este o destinaţie deosebit de atractivă nu numai pentru români, dar şi pentru străini având zone şi produse unice în care natura, arhitectura, tradiţiile, gastronomia şi cultura se îmbină atât de frumos. Înainte de pandemie piaţa locală începuse să îşi facă loc pe lista de călătorie a celor care voiau o destinaţie mai puţin populară, dar care are multe de oferit. Existau şi aceia care veneau pentru weekend în Bucureşti şi marile oraşe în căutare de distracţie, însă cei care alegeau să vadă ţara într-un circuit stăteau mai mult şi cheltuiau mai mult „Mulţi dintre străinii care cunosc destinaţia ştiu că România este ultimul loc în care poţi găsi natură sălbatică în Europa.”

    Tendinţa există, important este ritmul în care se dezvoltă această zonă a turismului care poate aduce profit şi poate să atragă forţa de muncă. „În afară de infrastuctura rutieră care ar face multe zone mai accesibile (drumul până la unitatea de cazare este esenţial în decizie de multe ori), cei care deţin pensiuni trebuie să pună accent pe calitatea serviciilor, a măsurilor de securitate, a modului de prezentare/promovare a unităţilor şi chiar, aşa cum se întâmplă în exterior, pe gruparea lor pe zone, stil, categorie şi realizarea unei promovări comune.”

    Turiştii sunt obişnuiţi să aibă vacanţe active, iar unităţile incluse în turismul rural de la noi se află adesea la distanţe mici sau rezonabile de obiectivele turistice. Astfel, un motiv în plus de a fi aleasă o unitate din zona rurală, pe lângă avantajele unei pensiuni care este izolată, are curte mare, capacitate mică, este prezentarea atracţiilor din zonă, accesibilitatea lor, oferirea facilităţilor de a le vizita. „Nu în ultimul rând, facilităţi suplimentare, gratuităţi, bonusuri (welcome basket) caracteristice ospitalităţii româneşti, îi vor determina pe turişti nu numai să revină, dar să şi facă reclamă fiindcă aceste detalii, de multe ori, fac diferenţa.”

    Condiţiile naturale, păstrarea tradiţiilor, calitatea unităţilor (nu doar a condiţiilor de cazare, dar şi a serviciilor), gastronomia românească (cu produse eco/bio şi reţete tradiţionale), dezvoltarea facilităţilor şi posibilităţilor de acces şi de a descoperi zonele respective nu numai cu maşina, activităţile sportive, de agrement, informarea privitoare la târguri şi manifestări culturale, trebuie neapărat dublate de promovarea profesionistă în exterior, fără de care nu existăm sau rămânem la nişte procente foarte mici în volumul mondial.  „Dar mai este o condiţie esenţială; pentru a avea agroturism/ecoturism, zonele trebuie să fie păstrate măcar aşa cum sunt acum şi din punt de vedere al arhitecturii tradiţionale, al obiceiurilor, fiindcă această atmosferă idilică a satelor noastre este ceea ce atrage în primul rând.” Pandemia a venit să schimbe multe. Dar sunt unele lucruri care rămân la fel. Şi asta nu e rău deloc.