BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Cea mai mică rată de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti din ultimii 9 ani

    Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%).  „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă de spaţii de birouri (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului, perioada în care s-au tranzacţionat 94,000 mp, respectiv 23% din suprafaţă totală închiriată în 2016. Estimările CBRE indică faptul că până la sfârşitul anului se vor mai livra aproximativ 140,000 mp. Cele mai multe tranzacţii din acest trimestru s-au realizat în zonele Nord şi Pipera, peste 69,000 mp iar 64% din cererea totală a fost tranzacţionată în clădiri de clasa A. În primul trimestru al anului s-au livrat 2 proiecte de birouri de tip boutique cu o suprafaţă totală de 11,600 mp.  
     
    CBRE a reprezentat cele mai mari tranzacţii încheiate în această perioada, de 20,000 mp respectiv 10,000 mp şi este lider de piaţă în reprezentarea chiriaşilor, cu o cota de piaţă de 59% (38,500 mp tranzactionati), a proprietarilor de clădiri –  22%, respectiv 7,500 mp  – şi pe totalul trazactiilor de birouri realizate pe piaţă imobiliară din Bucureşti –  47% respectiv 46,000 mp.
     
    Cererea nouă şi extinderea de spaţiu dn primul trimestru al lui 2017 reprezintă 26% din cererea totală. Raportul CBRE mai indică faptul că 54% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Vest. AIci urmează să se livreze prima clădire din proiectul Campus 6, dezvoltat de Skanska, Orhideea Towers, dezvoltat de CĂ Immo, The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners, Business Garden Bucharest – dezvoltat de Vastint Group şi prima clădire din proiect AFI Tech Park, dezvoltat de AFI Europe.
     
    Raportul CBRE mai arată că 20% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Centru. Cel mai mare proiect din zona de Centru este Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Până la sfârşitul anului 2018, urmează să se mai livreze în zona de Centru proiectele Day Tower şi Unirii View.
     
    Chiria prime pentru spaţii de birouri în Bucureşti a rămas constanţa la nivelul de 18.5 euro/ mp, mai indică cifrele prelucrate de CBRE. Stocul modern de spaţii de birouri este 2.65 mil mp, din care 44% sunt spaţii de birouri de clasa A. Estimările CBRE sunt că anul viitor se vor mai livra aproximativ 300,000 mp, astfel că la sfârşitul anului 2018 stocul modern de spaţii de birouri va atinge pragul de 3.09 mil mp.

  • Bursa de la Bucureşti FIERBE! Este pentru prima oară în ultimul DECENIU când se întâmplă asta. Decizia ŞOC luată de RCS&RDS aruncă în aer piaţa

    Brokerii şi-au anunţat clienţii să pregătească banii pentru o listare rapidă, iar volumul tranzacţiilor a coborât la jumătate faţă de primele trei luni ale anului.

    Valoarea medie zilnică de tran­zac­ţionare la bursă de săptă­mâ­na trecută a fost de 21,4 mil. lei, la jumătate faţă de media din acest an, iar unii brokeri spun că ru­lajele în scă­de­re sunt ca­uzate de fe­bra lis­tării RCS&RDS, cea mai aşteptată lis­tare a dece­niului.

    Bursa de la Bucureşti FIERBE! Este pentru prima oară în ultimul DECENIU când se întâmplă asta. Decizia ŞOC luată de RCS&RDS aruncă în aer piaţa 

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Investitorul care a finanţat zeci de afaceri româneşti şi al cărui nume este legat de cele mai mari tranzacţii realizate de un fond de investiţii

    Din poziţia de managing director al Axxess Capital, companie care administrează fondurile Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) şi Emerging Europe Accession Fund, Manda coordonează întreg procesul investiţional, de la iniţiere până la semnarea tranzacţiilor, finanţarea şi administrarea investiţiilor de capital.

    Cariera lui Manda în industria de private equity a început în 1996, din poziţia de investment officer în cadrul  companiei americane nonprofit RAEF – Romanian American Enterprise Fund. În 1997, Manda a fost numit vicepreşedinte şi senior investment officer, iar din 2002 a fost prim-vicepreşedinte şi director de investiţii.

    Intrarea României în Uniunea Europană a fost văzută de Manda ca o oportunitate de dezvoltare a afacerilor fondurilor pe care le administrează, astfel că a lansat un nou fond, Balkan Accession Fund, cu o capitalizare de 110 mil. euro. Anul 2010 a adus un nou fond, Emerging Europe Accession Fund – care a devenit proprietar al Nextebank. Emerging Europe Accesion Fund are drept consultant investiţional fondul Axxess Capital, condus de Manda.

    Citiţi mai multe despre Horia Manda aici

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.
     

  • Companiile din IT&C au închiriat mai mult de jumătate din spaţiiile de birouri anul trecut

    Mai mult de jumătate din totalul spaţiilor de birouri închiriate anul trecut (52%) au fost tranzacţionate de companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO, care angajează masiv în această perioadă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În total, 84 companii IT&C, outsourcing şi BPO au realizat tranzacţii de închiriere birouri noi, la nivelul întregii ţări, iar aproape trei sferturi din acestea (59 companii) au ales Bucureştiul. La acestea se mai adaugă încă 20 companii din IT&C, outsourcing şi BPO care şi-au reînnoit contractele de închiriere în spaţiile existente.

    Se observă astfel o uşoară creştere faţă de anul trecut, când 47% din tranzacţiile de închiriere şi preînchiriere au implicat astfel de companii. „Companiile în care tehnologia are un cuvânt de spus şi angajează tineri, din IT&C, outsourcing şi BPO, sunt cele mai active pe piaţa birourilor şi continuă să se extindă, atât în Bucureşti, cât şi celelalte mari centre universitare: Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov. In 2016, desi implicând un număr mai mic de tranzacţii (25 faţă de 59), oraşele din afara Capitalei au atras o suprafaţă totală tranzacţionată aproape egală cu suprafaţă tranzacţionată în Bucureşti (60.000 mp faţă de 78.000 mp). Acest lucru a fost posibil in contextul dublarii suprafeţei medii tranzacţionate în astfel de oraşe (unde a fost de 2.500 mp), faţă de Bucureşti (1.300 mp)”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    La nivelul întregii ţări, în 2016, 84 companii cu domenii IT&C, outsourcing şi BPO au închiriat birouri. Suprafeţele implicate sunt foarte variate, începând de la 75 mp, cât a iData în clădirea de birouri Union 2 din Bucureşti, până la 13.000 mp, cât a închiriat Amazon în Iaşi.

    Cele mai multe companii  – 54 dintr-un total de 80 – au închiriat spaţii de birouri sub 1.000 mp. Ca stoc închiriat însă, segmentul de spaţii între 3.000 – 5000 mp au înregistrat cel mai mare volum de tranzacţionare, aprox. 46.000 mp, reprezentând 33% din total; restul segmentelor au avut ponderi între 15% – 18% (grafic mai jos). Ambele tranzacţii de închiriere de peste 10.000 mp în spaţii noi de birouri, fără reînnoiri, s-au situat în afara Capitalei.

    În total, în 2016, ESOP a oferit consultanţă pentru 11 companii din domeniile IT&C, BPO şi outsourcing. Printre companiile care şi-au găsit sedii de birouri prin ESOP s-au numărat Harman, care a închiriat un spaţiu de birouri de 7.700 mp, Adore Me, care a închiriat o suprafaţă de 900 mp şi Asentiel.

    În acest an, Tellence şi-a extins spaţiul prin intermediul ESOP şi se duc negocieri pentru tranzacţii de birouri, unde cererea provine din domeniile de tehnologie şi suport, care ar putea însuma peste 15.000 mp.

    În Bucureşti, cele mai multe companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO au ales clădiri de birouri ultramoderne, aflate în proiecte noi, în curs de livrare sau aflate încă în construcţie, precum Afi Park, Green Court, Oregon Park, Metroffice şi Orhideea Towers. Au fost însă chiriaşi din aceste domenii care au ales centre de birouri din a doua generaţie, dar foarte bine poziţionate (precum Charles de Gaulle, America House, Europe House, Iride Park), eliberate de curând.

    Printre proiectele care au atras atenţia unui număr mare de chiriaşi se numără Green Court (opt tranzacţii), AFI Park, cu fazele 4 şi 5 (şase tranzacţii), Iride Business Park (patru tranzacţii), Oregon Park (două tranzacţii), Sky Tower (două tranzacţii).

    Alte clădiri de calitate alese pentru a găzdui angajaţi din domeniile IT&C şi outsourcing au mai fost Metroffice, Orhideea Towers, Polonă 68, Maria Rosetti Tower şi Globalworth Tower.

    În ţară, companii din domeniile IT&C şi outsourcing au ales tot clădiri noi de birouri, precum OpenVille, The Office, Palas Iaşi, Coresi Park şi Liberty Technology Park.

    „Piaţa birourilor este considerată, într-o anumită măsură, un barometru al evoluţiilor economice. Şi în momentul de faţă ea ne comunică clar faptul că avem nevoie de o dezvoltare organică, la nivelul întregii ţări. Este modalitatea prin care se poate genera dezvoltare sustenabilă, implicând pentru companii o mai mare eficientă a costurilor şi câştig pentru populaţie, un număr mai mare de persoane beneficiind de avantajele economice şi oportunităţi de creştere. Nu vorbim de un trend de câţiva ani, ci de o direcţie pe termen mediu şi lung”, consideră  managerul ESOP, Alexandru Petrescu.

  • Care a fost valoarea celei mai mari tranzacţii electronice de pe piaţa locală şi ce şi-a cumpărat românul care a făcut-o

    Potrivit datelor NETOPIA mobilPay, valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2016 a crescut cu aproape 40% comparativ cu anul precedent, cumulând 200 de milioane de euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online, aceasta a fost de 230 de lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cu toate acestea, au fost şi persoane care au ales să achite sume record pentru diferite produse, servicii sau taxe şi impozite.  

    Astfel, în top 3 cele mai mari tranzacţii procesate de NETOPIA mobilPay, în 2016, s-a aflat, pe prima poziţie, o plată de 20.000 de euro pentru o vacanţă în Thailanda, urmată pe poziţiile doi şi trei de plăţi pentru taxe şi impozite în valoare de 15.000, respectiv 14.000 de euro. 

    Alte tranzacţii de ordinul miilor de euro procesate de companie în 2016 au fost în valoare de 8.000 de euro, pentru un tuning de maşină, respectiv 7.500 de euro, pentru o donaţie către un ONG. Compania a raportat un avans important şi pe nişa plăţilor prin sms, menţinându-şi poziţia de lider, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2016. Dacă în 2015 românii realizaseră 1,5 milioane de plăţi prin mesaje telefonice, anul trecut acestea s-au dublat, la 3 milioane de tranzacţii.

    Aproximativ 43% dintre plăţile digitale procesate de companie au fost făcute de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, 26% de către persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18-24 de ani reprezintă 15% din total. Tranzacţiile au fost făcute preponderent de bărbaţi, în timp ce femeile au avut o pondere de 38%. Datele companiei arată că, în lunile noiembrie şi decembrie, perioade cu vârf de vânzări în e-commerce, ponderea plăţilor făcute de bărbaţi a crescut la 68%.

    „România începe să se alinieze în rândul ţărilor cu un ecosistem solid al plăţilor digitale, iar evoluţia din ultimul an ne confirmă acest lucru. Uşurinţa cu care pot face plăţile online îi atrage pe tot mai mulţi români să opteze pentru această metodă, fapt valabil atât în Capitală, cât şi în provincie”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Potrivit acestuia, ponderea plăţilor online cu cardul în Bucureşti versus restul ţării a scăzut cu 8% în 2016, până la 42%, faţă de anul anterior, deşi numărul lor a rămas constant, ceea ce denotă că apetitul pentru plăţile online creşte şi în provincie. Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 10% din plăţile digitale din întreaga ţară. Ultima poziţie a podiumului este ocupată de Braşov şi Timişoara, fiecare cu circa 5% din tranzacţii.

    În ceea ce priveşte valoarea plăţilor făcute prin aplicaţia mobilPay Wallet în 2016, aceasta s-a situat la 850.000 de euro, fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată anul precedent. De asemenea, suma medie achitată cu portofelul digital mobilPay Wallet anul trecut a fost de aproximativ 85 de lei, iar plata medie achitată la hipermarketuri partenere a fost de circa 21 de lei.

    Conform datelor NETOPIA mobilPay, tranzacţiile în Bitcoin, în 2016, au înregistrat o valoare de 300.000 de euro, iar suma medie achitată cu Bitcoin a fost de circa 400 de lei. Conform reprezentantului companiei, unul din principalele motoare în evoluţia pe 2016 a fost portofoliul de clienţi care au ales serviciile NETOPIA. Astfel că, 3.000 de comercianţi noi procesează prin platforma mobilPay de anul trecut, numărul total al acestora ajungând la 10.000.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească, bazată pe inovaţie de top şi tehnologie de ultimă generaţie. In 2013, compania a lansat portmoneul electronic mobilPay Wallet.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Regina Maria a investit două milioane de euro în expansiune

    Reţeaua de sănătate Regina Maria şi-a început  anul 2017 sub semnul expansiunii, după ce, anul trecut, şi-a mărit portofoliul cu şase centre medicale în Piteşti, Craiova, Târgu Mureş şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Din acest an, furnizorul a început să activeze şi pe piaţa serviciilor medicale private din Ploieşti prin preluarea centrului Al-Medica Berlin şi şi-a extins portofoliul în Bucureşti prin cumpărarea clinicii IXIA Medica, deservind o zonă importantă din estul oraşului.

    Capitala rămâne un centru de interes pentru deschiderea de noi unităţi; astfel, reţeaua de sănătate Regina Maria a deschis în februarie Policlinica Victoria (aflată în imediata apropiere a Pieţei Victoria) şi are în plan deschiderea unei noi unităţi medicale în Dorobanţi. Investiţia totală depăşeşte 2 milioane de euro.

    ”2016 a fost, pentru Regina Maria, un an al tranzacţiilor. Doar prin intrarea în Reţea a Ponderas Academic Hospital am marcat una dintre cele mai importante astfel de tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale private. În ultimii ani, Regina Maria a fost implicată în 13 tranzacţii cu preluare integrală a altor jucători, precum şi în 3 tranzacţii care au vizat schimbarea acţionariatului companiei – cele mai mari din piaţa serviciilor medicale. Cu toate acestea, punem în continuare accent pe calitate, nu pe cantitate. Ne alegem cu grijă achiziţiile şi partenerii, pentru că scopul nostru este de a ne menţine leadership-ul pe zona de calitate a serviciilor şi de a oferi acelaşi standard medical în toate locaţiile noastre. Avem în continuare apetit pentru achiziţii, ne uităm la mai multe deal-uri şi suntem deschişi către alte oportunităţi de extindere. Analizăm toate posibilele achiziţii cu cea mai mare seriozitate.”, a declarat Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Reţeaua de sănătate REGINA MARIA deţine, în acest moment, 14 policlinici în capitală, după ce, la începutul acestui an, a inaugurat alte două centre şi are ca obiectiv pe termen scurt deschiderea unui al treilea.

     

  • KPMG a intermediat anul trecut, pe piaţa globală a IMM-urilor, cele mai multe fuziuni şi achiziţii

    KPMG a fost recunoscută, în 2016, de Thomson Reuters şi Bloomberg, drept liderul pieţei globale de servicii de fuziuni şi achiziţii (Mergers&Acquisitions – M&A) pentru întreprinderile mici şi mijlocii dintre firmele Big Four şi M&A boutique, potrivit unui comunicat al companiei transmis miercuri.

    Conform Thomson Reuters Mid-Market M&A Review, KPMG este lider de piaţă în domeniul M&A în anul 2016 cu 432 de tranzacţii anunţate şi finalizate, cu valori de până la 500 de milioane de dolari. În plus, KPMG şi-a păstrat poziţia de lider în European Involvement Mid-Market Rankings, cu 321 de tranzacţii, şi în Eastern Europe Involvement Mid-Market Rankings, cu 33 de tranzacţii.

    Bloomberg M&A Advisory League Tables plasează KPMG în fruntea pieţei globale de servicii M&A pentru întreprinderile mici şi mijlocii (tranzacţii de până la 50 de milioane de dolari) cu 245 de tranzacţii şi o valoare totală de 1,2 miliarde de dolari conform valorilor tranzacţiilor anunţate. În Global Private Equity Mid-Market Rankings, KPMG ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte tranzacţiile cu valori de până la 50 de milioane de dolari, cu 81 de tranzacţii în valoare de 378 de milioane de dolari.

    În România, KPMG Deal Advisory rămâne lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii finalizate, potrivit DealWatch M&A League Board din 2016. Cele 10 tranzacţii finalizate în 2016 includ companii din domenii precum: energie, telecomunicaţii, afaceri imobiliare, industria prelucrătoare şi online.