BusinessMagazin

Tag: timp

  • Sunt anvelopele all-season legale pe timp de iarnă? Ce marcaj trebuie acestea să aibă pentru a putea circula în sezonul rece

    Anvelopele de vară pierd mult din aderenţă odată ce temperatura coboară sub 7 grade Celsius. Chiar dacă asfaltul este curat şi uscat, anvelopa de vară se întăreşte pe măsură ce temperatura scade şi implicit pierde din aderenţă. Chiar dacă legea permite circularea cu anvelope de vară în astfel de condiţii – sub 7 grade Celsius şi carosabil uscat – aderenţa are de suferit şi implicit creşte distanţa de frânare.

    Reducerea costurilor, încălzirea globală dar şi schimbările mari de temperatură de la o zi la alta au determinat tot mai mulţi clienţi să aleagă anvelope all-season, în locul celor de iarnă şi vară, potrivit celor de la Michelin. Potrivit grupului francez, cererea pentru anvelope all-season a înregistrat în perioada 2015-2021 o creştere anuală de 19%, iar creşterea va continua şi în anii următori în condiţiile în care şi flotele urmăresc reducerea costurilor – iar în cazul utilizării a două seturi de anvelope sunt costuri legate de montaj şi depozitare.

    Anvelopa Michelin CrossClimate s-a vândut în intervalul 2015-2021 în 23 de milioane de unităţi, iar în prezent sunt şi automobile noi precum unele modele de la Volvo care vin echipate din fabrică cu CrossClimate.

    În cazul noii anvelope, cei de la Michelin mizează şi pe faptul că încălzirea globală a dus la anomalii precum temperaturi de 20 de grade Celsius în luna ianuarie, când teoretic media trebuia să fie de sub 5 grade.

    Anvelope all-season de generaţie nouă au mai lansat şi cei de la Goodyear – Vector4Season, Nokian – Weatherproof, Dunlop sau Pirelli.

    În 2011 a fost introdusă Ordonanţa de Guvern nr.5/2011, prin care se modifică Ordonanţa Guvernului nr.195/2002 privind circulăţia pe drumurile publice (Codul Rutier), şi care impune obligativitatea anvelopelor de iarnă.

    Potrivit Ordonanţei, şoferii sunt obligaţi să aibă maşinile dotate cu anvelope de iarnă atunci când circulă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Astfel, că să răspundă pieţei, au fost dezvoltate anvelope all season performanţe care îndeplinesc condiţiile legale.

    Anvelopele all-season – cele care prezintă marcajul M plus S şi muntele cu două piscuri şi fulgul de zăpadă sunt cele care pot circula iarna în toate condiţiile – pe gheaţă, zăpadă sau carosabil acoperit cu mâzgă – aşa-numitul fenomen “black ice”. Sunt anvelope precum cele care au marcajul M plus S, în special pe SUV-uri care respectă legea, dar care nu sunt recomandate a circula în condiţii de carosabil acoperit cu gheaţă.

    Literele M si S reprezintă iniţialele cuvintelor “mud” and “snow”, care înseamnă “noroi (namol)” şi, respectiv, “zapadă”.

    –           Prin urmare, atât timp cât anvelopele sunt marcate astfel, îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi folosite pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. Indiferent dacă sunt pneuri specializate de iarnă sau anvelope generaliste all-season.

    Anvelopele All-Season sunt anvelope hibride care pot fi utilizate pe tot parcursul anului deoarece combină tehnologiile folosite pentru anvelopele de vară şi de iarnă pentru a permite utilizarea acestora în condiţii de siguranţă, în condiţii de carosabil uscat, umed sau înzăpezit, în orice moment al anului.

    Anvelopele All-Season abordează nevoia de siguranţă exprimată de şoferii europeni care folosesc în principal anvelope de vară şi simplifică viaţa celor care trăiesc în regiuni în care iernile sunt uşoare şi care sunt obişnuiţi să îşi schimbe anvelopele în funcţie de anotimpuri eliminând necesitatea schimbării acestora.

    Spre exemplu montarea şi depozitarea anvelopelor poate costa 700-800 de lei per sezon, adica peste 1.500 de lei pe an. Dincolo de costuri mai reduse şi riscul mai mic de a afecta janta în procesul de montare şi demontare, utilizatorul nici nu este luat prin surprindere la venirea sezonului rece sau la aglomeraţia din serviceuri.

     

     

     

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor, pentru a şaşea lună consecutivă, o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii octombrie 2022 sunt:

     

     

     

     

     

     

  • Victoria Ucrainei naşte panică: Din ce în ce mai încolţit şi disperat de războiul care îl împinge cu spatele la zid, Vladimir Putin a început să se uite tot mai des la butonul nuclear, iar experţii se tem că timpul pentru bluffuri e pe terminate

    Pe fondul succeselor înregistrate de trupele ucrainene pe front, războiul a ajuns într-un punct care provoacă atât speranţă Occidentului şi Ucrainei cât şi frică în acelaşi timp. După mai multe înfrângeri, Vladimir Putin a sunat alarma de mobilizare şi a ameninţat din nou cu opţiunea nucleară, stârnind mai puternic ca oricând frica de acest scenariu, scrie Financial Times.

    Chiar şi atunci când oficialii SUA au decis să realizeze livrarea sistemelor HIMARS, care aveau să schimbe cursul conflictului, aceştia erau conştienţi de sabia cu două tăişuri a alegerii lor: cu cât ucraineni aveau să se descurce mai bine, cu atât mai periculoasă avea să devină situaţia.

    Multe voci occidentale din domeniul apărării cred că Putin blufează. Cu toate acestea, factorii importanţi de decizie politică şi-au manifestat puternic îngrijorarea faţă de noile ameninţări ale Kremlinului.

    „Avertismentele nucleare ale Kremlinului sunt o problemă care trebuie tratată extrem de serios”, a declarat Jake Sullivan, consilierul pe securitate naţională de la Casa Albă.

    Scenariul în care un război nuclear s-ar dezlănţui a fost întotdeauna un factor extrem de important în calculele care precedau deciziile de la Casa Albă.

    Cei care susţin că Putin blufează sunt de părere că o lovitură nucleară ar fi o nebunie pentru că o armă nucleară tactică ar contamina Ucraina – unde Putin pozează în eliberator – şi foarte probabil Rusia. Pe lângă această problemă, un atac cu o armă nucleară tactică ar determina NATO să treacă la acţiune, cu atât mai mult dacă un membru al alianţei ar fi ţinta loviturii.

    Dar Putin este incolţit. Lovitura nucleară ar putea reprezenta totuşi ultima sa decizie pentru că alternativa – înfrângerea şi umilinţa – nu există în cărţile Moscovei. Într-o situaţie absolut disperată, Putin ar putea spera că utilizarea armelor nucleare ar provoca un şoc major şi ar forţa instant Occidentul să forţeze discuţii şi concesii.

    Factorii de decizie occidentali care iau foarte în serios ameninţările lui Putin consideră ca acestuia nu trebuie să i se permită se folosească şantajul nuclear pentru a obliga Vestul să renunţe la Ucraina. Cu toate acestea, agenda stabilită îi forţează pe aceştia să meargă pe gheaţă subţire. Altfel spus, Occidentul trebuie să oferă suficient ajutor Ucrainei pentru a permite Kievului să învingă, dar fără să se ajungă la situaţia disperată în care Kremlinul ordonă atacul nuclear.

    Obiectivele de război ale lui Putin s-au micşorat deja într-un mod promiţător. Dacă la începutul războiului liderul de la Kremlin voia eliminarea guvernării Zelensky, în prezent el s-a limitat la „eliberarea” Donbasului.

    În condiţiile în care războiul lui Putin merge prost, iar potenţialii recruţi au început să se opună recrutării, Rusia pare că se întoarce încet în 1917, când înfrângerile militare au dus la revoluţie. Cu toate acestea, istoria subliniază că revoluţia, războiul civil ,regimul instalat ulterior şi problemele interne ale ţării, se pot transforma cu uşurinţă într-o nouă ameninţare pentru toată lumea.

     

  • Opinie Oana Petrescu, fost CEO Blue Air: Punând ipotecă pe 75% din acţiunile Blue Air si pe 100% din active, statul român şi-a asumat naţionalizarea companiei. În 2015-2019, Blue Air a plătit taxe şi impozite statului de peste 100 mil.euro, în timp ce competitorii săi direcţi nu au plătit nimic

    In urma opiniei lui Eduard Dinu, profesor în cadrul ASE, Oana Petrescu, fost CEO al Blue Air, a trimis următorul punct de vedere:

    ”Situatia este mai complicata decat o prezinta Eduard Dinu, iar detaliile sunt importante, mai ales in contextul actual. De aceea, voi adresa pe rand fiecare afirmatie – incepand de la conditiile creditului garantat de stat acordat Blue Air si pana la aspectele privind evolutia performantei comerciala, operationala si financiara a Blue Air (si a competitorilor nostril directi) de la inceperea pandemiei de Covid-19 si pana acum.

    In primul rand, eu nu sustin nationalizarea companiei, ci doar arat faptul ca statul roman si-a asumat acest drept si obligatie prin lege.

    Punand ipoteca pe 75% din actiunile Blue Air si pe 100% din activele societatii, statul roman a facut imposibil pentru companie sa se finanteze de pe piata. Nici un investitor nu investeste intr-o companie unde este obligat sa gajeze in favoarea oricui 75% din capital. Nici un finantator nu finanteaza o companie care nu are garantii din cauza toate activele sale sunt ipotecate.

    In intelegerea mea si a investitorilor interesati de Blue Air in ultimii doi ani si jumatate si a consultantilor acestora, precum si a juristilor si avocatilor implicati, statul roman si-a impus aceasta obligatie tocmai pentru a face posibila preluarea societatii in cazul in care aceasta ar avea dificultati – dand astfel institutiilor sale instrumentele necesare pentru a realiza scopul pentru care a fost acordat ajutorul de stat. De aceea, nu inteleg de ce acest lucru nu s-a intamplat pana acum.

    Referitor la taxele si contributiile platite la bugetul de stat, precizez faptul ca, in perioada 2015-2019, Blue Air Aviation S.A. a platit peste 100 de milioane de euro, in timp ce competitorii sai directi nu au platit nimic.

    Referitor la lipsa de profitabilitate, si implicit mentiunea privind lipsa platii impozitului pe profit, precizez faptul ca in anul 2019 Blue Air a finalizat cu success un proces de restructurare in urma caruia a realizat un profit de peste 11,7 milioane de euro (conform situatiilor financiare IFRS, auditate), iar in anul financiar 2020 Blue Air a inregistrat (si platit!) un impozit pe profit de 7.345.323 lei (conform situatiilor financiare statutare depuse la MF si auditate)

    Referitor la capitalul social al Blue Air, acesta nu este de 200.000 euro, ci de 147.000.000 lei.

    Referitor la decizia de extindere a numarului d destinatii in iarna anului 2020, aceasta s-a dovedit a fi salutara pentru Blue Air, asigurand pastrarea valorii companiei in conditiile unui traffic aerian de doar jumatate fata de previziunile Eurocontrol din august 2020 si de doar 20-30% fata de nivelul perioadei similare din 2019.

    Referitor la experienta colegului meu de ASE ca pasager Blue Air, doar pentru acuratete mi-am verificat mesajele de whats-up: aceasta experienta a avut loc in data de 23 iulie 2021, iar textual, mesajele mele la supararea lui au fost: “ma indoiesc”, “facem mari eforturi sa facem ce putem mai bine in timp ce ne luptam sa supravietuim” si “ce s-a intamplat? cum pot ajuta?” Din pacate nu am primit nici un raspuns. Intrebandu-mi colegii, am aflat ca a fost o problema tehnica care a fost rezolvata cu promptitudine de catre colegi, in conformitate cu regulamentele existente. Sigur, am fi putut comunica mai bine, dar, in conditiile respective, colegii mei au prioritizat rezolvarea problemei, astfel incat avionul sa poata decola cat mai repede posibil si pasagerii sa ajunga cat mai repede la destinatie.

    Referitor la tranzactia de preluare inversa cu Ridgecrest Ltd (semnata in iunie 2021 si care ar fi facut posibila listarea la Bursa din Londra – sectiunea de Investitii Alternative in ictombrie 2021), aceasta nu a fost posibila intrucat Blue Air nu a putut demonstra faptul ca actiunile sale nu sunt libere de sarcini.

    Referitor la intrarea, de catre alte state, in capitalul societatilor aeriene pe care le-au ajutat in pandemie, precizez ca aceasta a fost o solutie utilizata de multe state in prima jumatate a anului 2021 pentru a capitaliza respectivele linii aeriene si a le readuce la viabilitate – dau ca exemple doar Lufthansa si Tui, dar aceasta a reprezentat chiar solutia recomandata de Comisia Europeana in acea perioada.

    Referitor la cresterea pretului combustibilului ca urmare a razboului din Ukraina, am explicat in raspunsul meu catre Miruna Diaconu faptul ca, in lunile martie – iunie 2022, competitorii nostri directi au pus o presiune uriasa asupra celorlalti operatori (inclusiv Blue Air) prin metinerea unor preturi foarte mici. In timp ce Ryanair a reusit sa faca acest lucru deoarece, asa cum scrie in rapoartele sale financiare, avea un contract de hedging pentru 80% din cantitatea de combustibil necesara, WizzAir si-a asumat aceasta pierdere pentru a castiga piata – fapt reflectat de situatiile sale financiare pentru perioada de 3 luni aprilie – iunie 2022, perioada in care a inregistrat o pierdere raportata de 472 milioane euro, potrivit raportului trimestrial publicat. IN acelasi timp, potrivit ultimelor raportari ale Eurocontrol, WizzAir este operatorul aerian cu cea mai mare crestere de cota de piata (de 20%) fata de aceeasi perioada a anului 2019. In acelasi raspuns am aratat si ca, la inceputul anului 2020, Blue Air era in curs de a avea un contract de hedging similar cu Ryanair, inceperea acestuia fiind planificata pentru luna ianuarie 2021- conditionat de realizarea de profit in anul 2020 (lucru intrerupt din pandemiei de Covid-19)

    Referitor la performanta echipei manageriale a Blue Air, in ultimii doi ani si jumatate, si eu, si conducerea actuala, si reprezentantii Statului Roman in Consiliul de Administratie, si intreaga echipa Blue Air, cu totii am facut eforturi uriase ca sa conservam valoarea celor 75% din actiuni gajate in favoarea statului roman.

    Desi poate nu se vad pentru publicul larg, aceste eforturi au rezultat in deschiderea unor noi rute si zboruri directe spre destinatii cerute de pasagerii nostri de multi ani (insulele grecesti, regiuni noi din Spania, aeroporturi de transit, etc), intr-o promptitudine a zborurilor semnificativ peste media europeana, intr- experienta de zbor sigura si confortabila la bordul aeronavelor noi si de noua generatie, si intr-o performanta financiara comparabila cu a competitorilor nostri.

    Doar cu titlu de exemplu, ca urmare a acestor eforturi, chiar in conditii de pandemie, Blue Air:

    1. a reusit sa se repozitioneze pe aeroporturile principale si sa obtina sloturi foarte valoroase pe aeroporturi precum Heathrow, Amsterdam, Franckfurt sau Charles de Gaulle, mult apreciate de pasagerii nostri;
    2. a continuat sa asigure conectivitatea pentru pasagerii romani, in conditiile in care marea majoritate a marilor linii aeriene au incetat sa deserveasca Romania;
    3. La fel ca toate celelalte linii aeriene europene, si Blue Air a fost nevoita sa anuleze zboruri ca urmare a schimbarii conditiilor de pandemie in diverse tari. Spre deosebire insa de competitorii nostril directi, echipa Blue Air a facut intotdeauna tot ce a fost posibil ca sa nu anuleze zboruri cu mai putin de doua saptamani inainte, astfel incat sa poata lasa pasagerilor posibilitatea de a se reorganiza. Singurele cateva cazuri cand au fost anulate curse din aceeasi zi sau in ziua urmatoare (inainte de poprirea conturilor) au fost determinate de greve sau de restrictii de aterizare impusu de aeroporturi;
    4. In acelasi timp, si-a reinnoit flota, astfel incat in prezent opereaza in principal cu cele 5 aeronave Boeing 737-8 MAX si are o comanda de inca 10 – aeronave care reprezinta pilonul strategiei Blue Air de relansare, intrucat opereaza cu un consum de combustibil (si un nivel de emisii si zgomot) cu 18-20% mai mic decat celelalte aeronave din flota, de noua generatie;
    5. Date fiind performanta comerciala, operationala si financiara obtinuta in ultimii doi ani, la niveluri comparabile cu ale competitorilor nostril directi (In conditii de autofinantare, incepand cu luna ianuarie 2021), toti creditorii critici au decis sa continue sa sprijine compania prin aprobarea planurilor de restructurare supuse atentiei lor prin procesele de omplogare a concordatului din Italia si de prelungire, cu inca 12 luni, a celui din Romania (durata in decursul careia care Blue Air s-a angajat sa ramburseze toti banii datorati pasagerilor).
    6. Date fiind toate aceste eforturi si realizari, echipa Blue Air reusit sa atraga si sa mentina interesul unor fonduri de investitii si finantatori interesati de consolidarea companiei si relansarea acesteia ca unul din principalii operatori low-cost din partea noastra de Europa, in pofida blocajului juridic creat de forma si structura garantiilor prevazute de actele normative de acordare a ajutorului de stat.

     

  • Semnalul care arată că războiul din Ucraina este departe de a se termina. Ce a declarat Putin în urmă cu puţin timp

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut o stimulare a producţiei de arme în ţară, semnalând că Rusia ar putea să continue invazia în Ucraina pe termen lung.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut o stimulare a producţiei de arme în ţară, semnalând că Rusia ar putea să continue invazia în Ucraina pe termen lung.

    Vorbind marţi la o reuniune privind dezvoltarea industriei de apărare, Putin a declarat că “organizaţiile complexului industrial de apărare trebuie să asigure livrarea armelor şi echipamentelor necesare trupelor, cât mai curând posibil”, apoi a adăugat:
    “Este necesar să creştem capacităţile de producţie în cel mai scurt timp posibil, să maximizăm încărcătura echipamentelor, să optimizăm ciclurile tehnologice şi, fără a compromite calitatea, să reducem timpul de producţie”, potrivit unei traduceri realizate de NBC News.

    Declaraţiile vin după ce în ultimele săptămâni trupele ruse au înregistrat o serie de înfrângeri în zona de Nord Est. Ucraina a reuşit să recucerească o serie de oraşe importante.

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor, pentru a cincea lună consecutivă, o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii septembrie 2022 sunt:

     

     

     

  • Moneda americană a făcut miercuri un salt şi a depăşit uşor pragul de 4,9 lei, în timp ce euro era cotat la 4,858 lei

    Moneda americană a făcut miercuri un salt, crescând cu 1,1% faţă de leu, cursul afişat de BNR fiind de 4,903 lei/dolar, în timp ce euro era cotat la 4,858 lei.

    De la începutul anului, moneda europeană s-a depreciat cu aproape 2% faţă de leu, în timp dolarul a câştigat 12% în faţa leului. La începutul lunii ianuarie, un euro valora 4,946 lei, iar un dolar 4,377 lei.

    Pe plan extern, euro valorează 0,99 dolari, după ce moneda americană s-a apreciat puternic în ultimele săptămâni, pe fondul măsurilor agresive luate de Rezerva Federală, potrivit Bloomberg. Efectul se vede în scumpirea produselor de import şi creşterea inflaţiei pe alte pieţe. 

    FED a majorat în iulie dobânda cheie pentru a patra oară în acest an, într-o încercare agresivă de a tempera cea mai mare inflaţie din ultimele patru decenii, semnalând că vor urma şi alte majorări, chiar şi în condiţiile în care economia încetineşte. Banca centrală americană a votat în unanimitate pentru a majora aşa-numita rată a fondurilor federale cu încă 0,75 puncte procentuale, ajungând la un interval cuprins între 2,25% şi 2,5%.

  • Lovitură sub centură de la Ryanair. La scurt timp după anunţul Blue Air de suspendare a activităţilor, operatorul competitor a anunţat că oferă „bilete de salvare” a celor afectaţi de situaţie

    La scurt timp după ce operatorul aerian românesc Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor, Ryanair, operator low-cost cu sediul central în Irlanda, a venit cu un anunţ de marketing prin care ar oferi bilete la preţuri redus celor afectaţi de situaţie. 

    Concret, compania a anunţat că va oferi bilete la preţuri care pornesc de la 49,99 de euro (preţul normal de pornire de altfel pentru zborurile din România) familiilor care au zboruri rezervate la Blue Air din aeroporturile din ţară (Bucureşti, Cluj, Oradea, Sibiu, Suceava, Timişoara) sau din Torino, Italia. 

     

    „Ryanair salvează din nou situaţia cu preţuri de salvare care pornesc de la 49,99 de euro pentru a-i acomoda pe clienţii afectaţi de suspendarea subită a operaţiunilor Blue Air. În timp ce Blue Air suspendă zboruri în toată Europa, Ryanair continuă să opereze la un program complet cu peste 3.000 de zbpurir zilnice”, spuneau reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

     

    Potrivit informaţiilor din comunicat, rutele cu preţuri „de salvare”  sunt: Cluj – Londra, Bucureşti – Bruxelles, Bucureşti – Dublin, Bucureşti – Londra, Bucureşti – Madrid, Bucureşti – Napoli, Bucureşti – Palma, Bucureşti – Pisa, Bucureşti – Roma, Bucureşti – Treviso, Torino – Napoli, Torino – Catania, Torino – Lamezia. 

     

    În cursul zilei de marţi, Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor până luni, 12 septembrie, ca urmare a popririi conturilor de către Ministerul Mediului. Potrivit Ministerului, citat de ZF; suma datorată de Blue Air către AFM ar fi de 28 de milioane de lei şi nu ar fi atât de mare încât compania să nu îşi continue activităţile.

  • Ce voiam să fiu, ce am ajuns. Astăzi, Aviva Vita, director executiv administrativ Vitacom: „În copilărie, îmi doream să fiu pilot”

    În perioada verii, Business MAGAZIN i-a trimis  pe executivii din România într-o călătorie în timp şi i-a provocat la un exerciţiu de imaginaţie. I-am întrebat ce îşi doreau să devină în copilărie/adolescenţă şi cum cred că ar fi fost viaţa lor într-o astfel de ipostază. Redăm în continuare răspunsurile ce continuă să vină pe adresa redacţiei.

    Ce visa să fie în adolescenţă Aviva Vita, director executiv administrativ al importatorului şi distribuitorului de produse electronice Vitacom Electronics din Cluj-Napoca?

    „În copilărie îmi doream să fiu pilot – mi se pare că e super cool. Să zbori e distractiv şi este un sentiment uimitor.

    Îmi place nespus de mult să călătoresc, să ajung în locuri unde nu mulţi ştiu să ajungă sau să le descopere. Viaţa unui pilot pentru mine înseamnă călătorie. Îmi amintesc încă din copilărie faptul că, pe vremea când sora mea era stewardesă, o vedeam mereu cu bagajul şi ziceam ce stil de viaţă mişto. Îmi visam viaţa o vacanţă continuă.

    Idealul mi se părea să ajung în diverse destinaţii, să rămân acolo ore/zile, după care să zbor mai departe şi să pot descoperi frumuseţile lumii. Cred în vorba <<călătoria nu este niciodată o chestiune de bani, ci de curaj>>. Este important să ducem cu noi doar ceea ce putem purta mereu cu noi: limbi cunoscute, ţări cunoscute şi oameni cunoscuţi – astfel se pot contura amintirile şi trăirile.

    Îmi doream să fiu deasupra norilor, privind peste orizont, văzând un apus de soare de la 38,000 ft. Nu este nimic pe pământ mai frumos decât priveliştea din aer.

    Cum ar fi fost viaţa mea într-o astfel de ipostază? Frumoasă, cu siguranţă, însă consider că mi-am atins visul într-un alt mod. Şi acum sunt pilot, însă pilot pentru echipa mea. Şi acum avem o destinaţie, o echipă, distanţă de parcurs. Călătorim prin proiectele pe care le avem, trăim noi experienţe prin inovaţie, după care aterizăm şi o luăm de la început, către altă destinaţie. Destinaţia în sine nu este un loc, ci un nou mod de a vedea lucrurile.”