Companiile RCS&RDS din România şi Viettel din Vietnam au fost excluse la începutul lunii ianuarie într-o fază preliminară a licitaţiei. Grupul format din compania de poştă, banca de dezvoltare de stat MFB şi compania de electricitate MVM au oferit 10 miliarde de forinţi (34 milioane de euro) pentru trei blocuri de frecvenţe radio, care ţi vor permite să furnizeze servicii de voce şi transfer de date. “Ca urmare a licitaţiei, va fi posibilă intrarea unui nou operator pe piaţă, pe lângă ceele trei companii care oferă deja servicii”, potrivit unui comunicat al autorităţii pieţei telecom.
Tag: telecom
-
Război al preţurilor pe piaţa franceză de telecomunicaţii. France Telecom nu participă
“Riscul real este ca toţi operatorii să devină low-cost, ceea ce înseamnă investiţii mai mici, mai puţine servicii şi locuri de muncă oferite”, a declarat a declarat directorul general al grupului francez, Stephane Richard, pentru publicaţia Journal de Dimanche. Comentariile lui Richard au fost făcute într-o perioadă turbulentă pentru piaţa franceză de telecomunicaţii, a treia ca mărime în Europa, unde operatorii deja existenţi, fosta companie de stat France Telecom, SFR, deţinut de grupul Vivendi, şi Bouygues Telecom, încearcă să îşi protejeze profiturile de compania Iliad, specializată în servicii broadband.
-
Oferta RCS&RDS pentru licenţa de telefonie mobilă în Ungaria a fost respinsă
Din cele şase companii care au depus pachete preliminare pentru licitaţia vizând o frecvenţă de 900 de MHz, au fost respinse RCS&RDS şi compania vietnameză Viettel. Celelalte patru companii rămase, Magyar Telekom, Telenor Ungaria, Vodafone Ungaria şi consorţiul dintre compania de poştă din Ungaria, Villamosmuvek şi MFB Invest, sunt eligibile pentru a participa în faza angajantă a licitaţiei, se arată într-un comunicat al autorităţii de supraveghere.
-
Rămân 18 milioane de români fără semnal la telefonul mobil? Licenţele expiră pe 31 decembrie
Companiile nu ştiu încă exact în ce termeni le vor reînnoi, în condiţiile în care Ministerul Comunicaţiilor (MCSI) şi Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) n-au reuşit în 15 ani să se coordoneze pentru a adopta o decizie. În aceste condiţii relaţiile dintre cele două părţi au devenit încordate, aproape de a escalada într-un conflict deschis, potrivit declaraţiilor făcute pentru ZF de mai multe surse apropiate discuţiilor.
Motivul tensiunii din ce în ce mai mari dintre MCSI, ANCOM şi cei doi operatori nu este legat doar de modul în care vor fi prelungite licenţele şi la ce cost, ci şi de intenţia autorităţii de reglementare de a obliga Orange şi Vodafone să elibereze o parte din spectrul radio pe care îl folosesc într-un termen pe care operatorii îl consideră foarte scurt, de un an de zile, la un cost care ar putea depăşi 100 de milioane de euro în condiţiile în care Orange şi Vodafone ar trebui să instaleze şi mai multe antene în aglomerările urbane pentru a menţine la acelaşi nivel calitatea serviciilor. După mai multe întâlniri desfăşurate în această atmosferă tensionată, ANCOM va avea joi la ora 9,30 o nouă rundă hotărâtoare de discuţii cu reprezentanţii industriei telecom, în care se va lua o decizie în privinţa modalităţii de prelungire a licenţelor şi a perioadei în care Orange şi Vodafone vor elibera spectrul.
-
Doi ani de lupte grele i-au adus Romtelecom 3% în plus cotă pe net fix
Din decembrie 2009 până la finele lunui iunie 2011 Romtelecom şi-a mărit cota de piaţă de la 29% la 32%, potrivit calculelor ZF. Grupul elen OTE anunţă pentru aceeaşi dată o cotă de piaţă a Romtelecom de 33%, însă se pare că datele iau în calcul şi clienţii Romtelecom pentru serviciile de date mobile prin reţeaua CDMA, care nu au fost contorizaţi de ZF. În această perioadă, în care recesiunea a pus o presiune şi mai mare pe preţuri, Romtelecom s-a luptat să-şi crească acest business atât prin războaie ale tarifelor cu RCS&RDS şi UPC, cât şi prin achiziţii, realizate prin operatorul de cablu înfiinţat special în acest scop NextGen Communications. NextGen nu s-a limitat la achiziţii, ci a intrat şi în luptele dure de stradă pentru clienţii din fiecare cartier sau stradă, cu operatori mai mici sau cu agresivul şi adesea imprevizibilul lider al pieţei compania românească RCS & RDS.
-
Cum se luptă operatorii din telecom pentru clienţii de la metrou
RCS&RDS oferă deja de câteva luni internet gratuit la metrou. Al doilea cel mai mare furnizor de servicii de internet din România după Romtelecom a construit practic o reţea naţională de 600 de hotspoturi de internet, care acoperă inclusiv metroul bucureştean şi la care se pot conecta gratuit clienţii companiei. Dar nu numai. La scurt timp, compania orădeanului Zoltan Teszari a decis să permită oricui accesul la reţeaua de internet timp de cel mult o oră pe zi, pornind astfel o luptă tacită pentru clienţii altor operatori de telecomunicaţii care, tentaţi poate de posibilitatea de a avea internet gratuit, ar putea opta pentru serviciile companiei.
Implicit, reacţia competitorilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. De câteva săptămâni şi Orange şi Vodafone oferă internet mobil gratuit la metrou, nu doar în staţii, cum se întâmplă în cazul RCS&RDS care furnizează serviciile prin tehnologie wireless şi nu prin reţeaua mobilă, ci şi în tuneluri, pe tot parcursul călătoriei. Din clipa în care intră în zona de acoperire a reţelei 3G de la metrou, consumatorii pot folosi orice dispozitiv cu cartelă SIM, fie că este vorba de telefon, tabletă sau laptop cu modem mobil, pentru a se conecta la internet, fără să aibă vreo restricţie cu privire la paginile accesate sau la trafic. Variază de la utilizator la utilizator doar viteza de transfer de date, fiind activă cea deja existentă pe abonament sau cartelă preplătită.
Mişcarea este o premieră atât pe piaţa locală, cât şi în alte ţări unde au operaţiuni cele două grupuri de telecomunicaţii. Nu este însă o reacţie la oferta RCS&RDS, ci mai degrabă finalizarea unor proiecte gândite anterior. Este cel puţin cazul Orange, unde “upgradarea reţelei ce oferă servicii de date mobile în metroul bucureştean este parte integrantă a unei strategii dedicate zonei metropolitane”, după cum spunea recent pentru ZF Vanina Ungureanu, business division manager în cadrul operatorului, dând drept exemplu serviciile de date mobile cu viteze de transfer de până la 43,2 Mbps sau cele de voce HD. Strategie concepută de mai multă vreme, când a fost stabilită şi oferta de la metrou, valabilă până la finele acestui an.
Internetul gratuit la metrou poate fi totodată privit ca o tactică de marketing prin care operatorii caută să dovedească potenţialilor utillizatori funcţionalitatea reţelelor chiar şi în subteran. Nu înseamnă însă că nu reprezintă totodată şi o sursă de câştig. Mai toate telefoanele vândute în ultimii ani sunt capabile să acceseze internetul, însă nu toţi posesorii activează pachete de servicii sau accesează pur şi simplu internetul atunci când au nevoie.
Serviciile gratuite ar putea însă convinge tot mai mulţi consumatori să adopte internetul pe mobil, segment de unde vin în prezent cele mai mari creşteri pentru operatorii care cumulau la finele anului trecut un total de 5,8 de milioane de clienţi ai acestor servicii, conform datelor oficiale. Iar cifrele sunt în plină ascensiune, judecând după faptul că doar Orange număra la sfârşitul lunii septembrie 4,33 milioane de utilizatori de internet mobil, ceea ce înseamnă că întreaga piaţă ar putea încheia anul chiar cu peste opt milioane de conexiuni mobile.
Consumatorii trebuie să fie totuşi destul de atenţi cum folosesc internetul gratuit de la metrou. “Trecerea la o sesiune gratuită de browsing se face automat, iar utilizatorii revin la o sesiune cu tarif normal de date în apropierea ieşirii din staţiile de metrou”, spun oficialii Vodafone. Cu alte cuvinte, traficul începe să fie tarifat automat, fără vreo notificare, odată cu ieşirea din subteran, ceea ce pentru utilizatorii ocazionali s-ar putea transforma la finalul lunii într-o factură destul de costisitoare.
-
Operatorii telecom vor introduce în contracte, din ianuarie, indicatori de calitate pentru Internet
” De asemenea, până la 1 ianuarie 2012, furnizorii au obligaţia de a publica pe propria pagină web o procedură privind măsurarea parametrilor de calitate. În ultimul trimestru al anului 2012, ANCOM va implementa proiectul «Aplicaţie online de măsurare a parametrilor tehnici de calitate a serviciilor de acces la internet». Pentru a verifica respectarea acestor obligaţii, ANCOM va desfăşura o amplă campanie de monitorizare în trimestrele II şi III ale anului viitor”, a spus Marinescu, prezent la un eveniment organizat de Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu.
El a adăugat că, în a doua jumătate a anului 2012, ANCOM îşi propune să definească o serie de parametri de calitate privind retransmisia serviciilor de programe TV, aplicabili în relaţia cu utilizatorii finali, şi să monitorizeze îndeplinirea de către furnizori a obligaţiei de a-şi informa corect utilizatorii cu privire la serviciile de comunicaţii pe care le furnizează.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De şase ori CEO – cum să conduci simultan Cosmote, Romtelecom, Germanos, Sunlight, Zapp şi Nextgen
Trebuie să fie destul de greu să conduci în acelaşi timp şase companii. Pentru mulţi s-a dovedit dificil chiar şi cu una singură, mai ales odată cu apariţia crizei şi a problemelor din economie. Stefanos Theocharopoulos nu pare să se simtă însă suprasolicitat şi nici nu se laudă prea mult cu faptul că este şeful a şase operatori de telecomunicaţii şi retaileri GSM sau cu reţeta pe care o foloseşte. Din contră, vorbeşte despre acest lucru cu destul de multă modestie.
“M-am întrebat şi eu de multe ori, pe vremea când eram un simplu director, cum face un CEO să-şi conducă afacerea şi cum îşi împarte timpul. De-abia mai târziu am înţeles că din această poziţie nu poţi face nimic de unul singur”, spune grecul în vârstă de 43 de ani care poate fi numit din acest an cel mai puternic executiv din telecomul românesc. “Singurul lucru pe care nu-l poţi delega este alegerea managerilor cărora să le delegi apoi activităţi din business”, dezvăluie Theocharopoulos regula pe care a aplicat-o cu stricteţe în toate cele şase companii pe care le conduce, cu afaceri cumulate de cel puţin 1,2 miliarde de euro anul trecut – operatorii telecom Cosmote, Romtelecom, Zapp şi NextGen şi lanţurile de magazine de telefoane mobile Germanos şi Sunlight, toate într-un fel sau altul sub umbrela companiei greceşti OTE.
Le-a preluat însă treptat. În România a venit pentru prima dată în urmă cu aproape un deceniu. “Am ieşit din vechiul Otopeni într-un Bucureşti cu doar câteva hoteluri şi aproape numai maşini Dacia pe stradă”, povesteşte executivul despre prima impresie făcută despre România. Lucra deja la acea vreme în cadrul OTE şi fusese trimis împreună cu o întreagă echipă de oameni la Romtelecom, unde trebuia să asigure managementul interimar timp de şase luni într-o perioadă de tranziţie a operatorului de telefonie fixă, cablu şi internet. În loc să se întoarcă însă în Grecia, la finalul interimatului a mai rămas împreună cu alţi câţiva colegi pentru a creiona un plan de relansare a companiei de telefonie mobilă CosmoRom şi o strategie pentru următorii zece ani.
“La începutul lui 2008 Michael Tsamaz (pe atunci şeful grupului Cosmote) a venit la mine şi mi-a spus: <Ai făcut un plan foarte bun în urmă cu câţiva ani. Acum du-te şi transformă-l în realitate>”, îşi aminteşte Stefanos Theocharopoulos cum a ajuns directorul executiv al Cosmote România, după retragerea lui Nikolaos Tsolas, cel care a deţinut poziţia de CEO timp de doi ani, de la momentul transformării CosmoRom în Cosmote. “Culmea este că m-am uitat apoi pe previziunile pe care le aveam pentru companie şi, cel puţin până în 2008, pentru că nimeni n-ar fi putut să prevadă ce a urmat, s-au dovedit a fi destul de aproape de adevăr”, spune executivul, convins fiind că inclusiv acest aspect a stat la baza deciziei managementului OTE de a-l trimite în România. Iar Bucureştiul pe care l-a descoperit de astă dată a fost cu totul altul, înfloritor din punct de vedere economic şi, cel mai important, cu maşini luxoase parcate chiar pe marginea trotuarului în locul Daciilor vechi, poate unul dintre cei mai buni indicatori ai situaţiei economice.
Pentru Theocharopoulos, primul an în telecomul românesc a fost poate şi cel mai greu. Era o perioadă în care domeniul încă avea creşteri frumoase şi operatorii nu-şi puneau foarte mult problema reducerilor dramatice de costuri sau a reorganizării operaţiunilor aşa încât să îşi păstreze clienţii şi rezultatele financiare. Cosmote, în acest context, avea încă de suferit din perioada CosmoRom, un operator care n-a reuşit să se impună pe piaţă şi care avea după foarte mulţi ani un număr aproape neglijabil de clienţi. Deşi veniturile din 2007 erau de aproape patru ori mai mari faţă de anul precedent, compania încă nu reuşise să ajungă pe plus în ce priveşte profitul operaţional. “Obiectivul meu a fost atunci să dublez veniturile şi să realizez profit, ceea ce s-a şi întâmplat”, spune Theocharopoulos.
-
Cum a ajuns în România cel mai puternic manager din telecom (VIDEO)
Theocharopoulos este aşadar responsabil de afacerile cumulate de aproape 1,2 de miliarde de euro ale celor doi operatori cu acelaşi acţionar, cu 200 de milioane de euro mai mult decât Orange, liderul pieţei telecom. Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut un profit operaţional de peste 228 de milioane de euro şi numără împreună 9.300 de angajaţi.
-
Peste 600.000 de numere de telefon au fost portate în 3 ani
Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul. Se pot porta numerele de telefonie fixă, mobilă şi numere speciale precum cele din categoria “0800” sau “0900”. De la data lansării serviciului, în octombrie 2008, au fost portate 612.268 de numere, din care 411.447 numere de telefonie mobilă şi 200.821 numere de telefonie fixă (o medie lunară de 15.533 de portari). Clasamentul operatorilor în funcţie de numărul de numere portate către reţeaua proprie din totalul de 411.447 de numere mobile portate este condus de Cosmote, cu 147.061 numere, apoi urmează Vodafone – 137.659 numere, Orange – 121.716 numere, RCS & RDS – 4.292 numere şi Telemobil – 719 numere.