BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Real Estate. Flexibilitatea a devenit norma în piaţa office?

    Într-o piaţă office atipică, flexibilitatea, dar şi adoptarea tehnologiei au devenit esenţiale pentru gestionarea şi închirierea spaţiilor de birouri. Cum se anunţă finalul de an în această piaţă şi ce alte trenduri se întrevăd la orizont?

     

    Chiriile au ajuns la 22 de euro pe metru pătrat pentru clădirile de top, iar în zonele semicentrale sunt între 15 şi 17 euro. Această creştere este influenţată de costurile de construcţie şi de preţul terenurilor, dar şi de lipsa unor noi livrări importante în piaţă”, a explicat Maria Florea, head of office advisory în cadrul iO Partners, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Piaţa de birouri din Bucureşti se confruntă cu o scădere a tranzacţiilor de metri pătraţi faţă de anul trecut, însă acest declin a fost parţial compensat de o creştere a valorii chiriilor. Florea a menţionat că preţurile de închiriere au crescut pe fondul inflaţiei şi al costurilor ridicate de construcţie.Cu toate acestea, piaţa nu mai are aceeaşi efervescenţă ca în trecut. „Anul acesta, tranzacţiile au fost cu 15-20% mai puţine decât anul trecut, dar din punct de vedere bugetar, a fost un an bun pentru noi”, a adăugat Florea. Nu mai este un secret faptul că pandemia a schimbat fundamental modul în care companiile utilizează spaţiile de birouri. Mulţi angajatori au optat pentru modele hibride de lucru, ceea ce a dus la o reducere a spaţiilor ocupate. „În prezent, companiile preferă modele flexibile, unde angajaţii vin la birou două-trei zile pe săptămână. Acest lucru a dus la o reducere a spaţiilor de birouri cu 20-30% în unele cazuri, deşi nu toate industriile au adoptat această tendinţă,” a menţionat Maria Florea. Ea a subliniat că sectoarele precum consultanţa sau avocatura au fost mai puţin afectate de această reducere, deoarece necesită prezenţă fizică şi interacţiune frecventă între echipe.

    Rata de neocupare a birourilor în Bucureşti  a crescut semnificativ în urma pandemiei, ajungând la 400.000 de metri pătraţi de spaţii goale. Florea a explicat că această creştere este contrabalansată de lipsa unor noi clădiri de birouri livrate pe piaţă, evitând astfel o saturaţie majoră. „Deşi avem un număr mare de spaţii goale, faptul că nu au fost livrate multe clădiri noi a prevenit un dezechilibru mai mare în piaţă”, a explicat ea. În ceea ce priveşte tendinţele pe termen lung, Maria Florea a subliniat importanţa flexibilităţii, atât în modul în care sunt gestionate spaţiile de birouri, cât şi în structura contractelor de închiriere. „Flexibilitatea este cuvântul cheie. Companiile trebuie să fie mai flexibile, atât în modul în care îşi configurează spaţiile, cât şi în structura contractelor de închiriere. Acesta este trendul pe care îl vedem din ce în ce mai mult”, a concluzionat ea. Maria Florea a explicat că iO Partners, deşi un nume nou pe piaţă, reprezintă continuitatea unei echipe experimentate, anterior parte a JLL, o companie activă în România din 1997. „Noi suntem aceiaşi oameni care acum un an se numeau JLL. Am decis să ne concentrăm pe o abordare regională, cu acoperire în cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, menţinând sprijinul unui partener internaţional, dar având totodată mai multă independenţă în luarea deciziilor”, a explicat Florea strategia referitoare la compania pe care o reprezintă de mai bine de un an. Una dintre priorităţile acesteia constă şi în implementarea noilor tehnologii. „Tehnologia ne permite să fim mai eficienţi. Prin soluţii de vizualizare 3D, clienţii pot explora spaţiile de birouri de la distanţă, fără a mai fi necesare vizite fizice la faţa locului. Astfel, pot lua decizii mai informate şi rapide”, a spus Maria Florea, referindu-se la felul în care tehnologia schimbă modul de închiriere şi gestionare a birourilor. IO Partners, în parteneriat cu Bright Spaces, a implementat soluţii de vizualizare 3D care permit chiriaşilor să analizeze virtual spaţiile disponibile.   

     

    Carte de vizită: Maria Florea, head of office Advisory în cadrul iO Partners

    1. Maria Florea are o experienţă de 19 ani în domeniul imobiliar şi conduce echipa de consultanţă pentru spaţii de birouri în cadrul iO Partners, oferind servicii strategice de închiriere atât pentru chiriaşi, cât şi pentru proprietari;

    2. Ea a coordonat peste 100 de tranzacţii şi închirierea a mai mult de 500.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de-a lungul carierei sale;

    3. În prezent, Maria continuă să colaboreze cu clienţi cheie şi să coordoneze strategia şi programul de training al departamentului Office Advisory din iO Partners.

    Sursa: LinkedIN

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Maria Florea, Head of Office Advisory în cadrul iO Partners

     

    1. Cum a evoluat piaţa de birouri anul acesta?

    Suntem undeva la sub 15% – sub 20% faţă de anul trecut. Aşteptăm însă finalul anului pentru sfârşitul de an întotdeauna în piaţa imobiliară şi nu doar din Bucureşti, peste tot în Europa, este cel mai efervescent. Întotdeauna toate deciziile şi cele mai bune tranzacţii se semnează în septembrie-decembrie în anul în curs şi atunci am putea să avem câteva avea câteva surprize pe pe sfârşit de an. Categoric nu va fi un an la fel de bun ca ca anul trecut, dar anul trecut am vorbit despre un record.

    2. Care sunt preţurile practicate acum în zona de chirii pentru spaţiile office?

    Sunt două valori cele pe care noi le promovăm: una este cea mai scumpă clădire sau cea mai bună chirie pe care poţi s-o plăteşti într-o clădire bună dintr-o zonă bună din Bucureşti, care la noi este 22 euro/mp în momentul de faţă. Asta nu înseamnă că este cea mai mare din piaţă. Poţi să găseşti clădiri care au o chirie mai mare de 22 de euro/mp, dar sunt foarte puţine. Pe de altă parte, majoritatea tranzacţiilor care au loc în în piaţa de birouri se întâmplă undeva la valorile de 15-17 euro/mp, pentru spaţii care ar fi o zonă semicentrală a Bucureştiului. Vorbim de zona Floreasca, vorbim de zona Orhideea, centru-vest, cum numim noi. Acolo se întâmplă majoritatea a tranzacţiilor şi acolo chiriile sunt undeva în aest interval.

    3. Cum sunt aceste preţuri comparativ cu cele din restul Europei?

    Depinde, depinde foarte mult de la ţară la ţară. Adică Polonia, de exemplu, este mai sus decât suntem noi, există şi altă cerere, există şi un alt în stoc, deci poate noi suntem mai similari un pic cu  Ungaria şi Cehia. Bulgaria este un pic mai jos, deci suntem undeva undeva la mijloc, dacă ar fi să ne uităm în regiune. Dacă vorbim despre vestul Europei, depinde foarte mult de clădire, de oraş,  de etaj câteodată. Adică e altceva să vorbim de Londra, altceva să vorbim de Paris, altceva de de Madrid sau de Barcelona. Un lucru care se întâmplă peste tot însă este că foarte multe companii de peste tot din Europa au dat spaţii înapoi şi folosesc acest mod hibrid de muncă. Deci acest tren îl vedem peste tot.

  • Visaţi la pensie, faceţi economii sau poate vreţi să vă retrageţi din activitate la 40 de ani? Uitaţi de aceste idei. În era AI, munca până la 80 de ani ar putea fi noua realitate căreia trebuie să ne adaptăm

    Un balcon întunecat al unei săli de teatru. În stânga mea, un domn pe la vreo 60 de ani, scrie intens într-un carneţel. Mă regăsesc în postura obişnuită a unui jurnalist la evenimente: observ, notez, mă concentrez. Dar de data aceasta, lucrurile sunt diferite. În loc să scriu de mână, mi-am pornit lavaliera şi am început înregistrarea pe telefon. Îmi spun că tehnologia, mai ales inteligenţa artificială, va prelua munca „grea” – transcrierea, diacriticele – lăsându-mi mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: esenţa. Alegerea ideilor importante, formularea întrebărilor şi contextul oferit prin experienţa acumulată. Această schimbare mi-a amintit de vremurile în care scrisul până în creierii nopţii era regula, nu excepţia. (Şi nu era atât de greu să îmi amintesc – au trecut doar vreo patru luni de atunci). Munca de jurnalist nu a fost niciodată şi nici nu va fi uşoară, dar niciodată nu a fost mai uşoară ca acum. Iar cu un echilibru între plăcerea de a lucra şi sprijinul AI-ului, poate că munca până la 80 de ani nu e un scenariu atât de imposibil. La un eveniment recent despre tehnologie şi inovaţie, Riaz Shah, profesor la Hult International Business School, a adus în discuţie această nouă realitate. În discursul său, Shah ne-a provocat să ne gândim la viaţa extinsă şi la ce înseamnă să muncim până la 80 de ani. „Speranţa de viaţă va creşte la 120 de ani datorită progreselor tehnologice şi medicale. Aşadar, ce veţi face cu cei 30 de ani în plus de viaţă sănătoasă?”, a întrebat el. „Nu poţi trăi până la 120 şi să nu lucrezi până la cel puţin 80.” Odată cu AI-ul şi noile tehnologii, cariera noastră nu va mai avea aceeaşi formă. Shah a explicat că trebuie să regândim conceptul de muncă, educaţie şi timp liber. Nu ne mai putem imagina o viaţă de muncă până la 60, urmată de pensionare. „Trebuie să regândim lucrurile şi să acceptăm că vom învăţa şi vom lucra toată viaţa, dar într-un mod echilibrat”, a subliniat Shah. Această idee nu este doar teorie. Pandemia ne-a obligat deja să schimbăm felul în care lucrăm. Munca la distanţă şi modelele hibride au devenit normă, iar nevoia de spaţii fizice a scăzut. AI-ul a preluat o mare parte din sarcinile repetitive, eliberându-ne pentru a ne concentra pe ceea ce ne place şi pentru a adăuga valoare prin creativitate şi gândire critică. Această tranziţie este esenţială pentru a ne bucura de munca noastră în anii lungi ce vor urma.

    Realitatea aceasta ne obligă să regândim toate etapele vieţii noastre, de la educaţie la muncă şi la odihnă. Trebuie să învăţăm şi să lucrăm simultan, iar companiile, liderii de companii, trebuie şi acestea să se adapteze şi să valorifice această schimbare. Nu mai este vorba doar de câştiguri şi productivitate, ci şi de găsirea unui echilibru care să ne permită să lucrăm mai mult timp, dar cu mai puţin stres. După cum a spus şi Shah, companiile care vor îmbrăţişa această transformare vor fi cele care vor prospera. Aşadar, cum ne pregătim pentru această schimbare? În primul rând, trebuie să ne placă ceea ce facem, pentru că vom face asta mai mult timp decât am anticipat. În al doilea rând, trebuie să fim deschişi în faţa noilor tehnologii şi să învăţăm să colaborăm cu AI-ul. Pentru mulţi dintre noi, munca nu va mai fi o cursă contra cronometru până la pensionare, ci o călătorie lungă, în care trebuie să găsim plăcerea şi bucuria în activităţile noastre de zi cu zi.

    Ceea ce am trăit noi, cei din presă, în ultimele două decenii, a fost o adevărată revoluţie. BUSINESS Magazin a împlinit 20 de ani, şi în această perioadă, am asistat la transformări dramatice ale presei – de la hârtie la digital, de la ştiri la storytelling în social media. Noi continuăm acea revoluţie. Iar tehnologia este, fără îndoială, o parte esenţială din această schimbare.
    Munca noastră s-a schimbat, dar am rămas dedicaţi poveştilor care contează. Poate că uneori vom lua notiţe în continuare, într-un balcon întunecat al unui teatru, ca jurnaliştii de modă veche. Dar ceea ce va conta nu este cum scriem sau cât timp ne va lua, ci pasiunea cu care continuăm să o facem. Şi dacă putem adăuga la asta o doză sănătoasă de AI şi longevitate, atunci poate chiar vom ajunge să lucrăm până la 80 de ani – şi să ne şi placă. Voi cum vă veţi transforma în următoarele decenii?  

    Ioana Matei, Eeditor-şef Business Magazin

  • În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant

    În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant. Quarks Interactive, un start-up inovator din România, a reuşit să facă ceea ce părea imposibil: să transforme calculul cuantic într-o aventură digitală accesibilă oricui.

    Jocul, numit Quantum Odyssey, este un proiect ambiţios care demonstrează că până şi cele mai complexe concepte ştiinţifice pot fi asimilate prin intermediul jocului. După şase ani de dezvoltare şi o investiţie de 700.000 de euro, visul lui Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive, este pe punctul de a deveni realitate, odată cu lansarea iminentă a jocului pe platforma Steam în această toamnă.

    „Ne-a luat, cred, în total şase ani ca să terminăm Quantum Odyssey, pentru a putea fi lansat pe Steam. Şi în ultimii patru ani, am atras câţiva investitori de tip angel noi, dar şi recurenţi, pentru că o parte au reinvestit, plus fonduri de investiţii. Am avut succes cu Innovation Norway, am primit de două ori fonduri nerambursabile de la ei, în două apeluri separate. Şi, fiindcă unul din principalii noştri parteneri este IBM, am primit şi de la ei finanţări, dar nu pot menţiona suma.

    Toate acestea ne-au dus în punctul culminant în care suntem azi, cu un produs aproape gata, care are nevoie doar de un pic de marketing şi trebuie să fie lansat pe Steam”, a declarat Laurenţiu Niţă, fondator şi CEO al Quarks Interactive, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a demarat proiectul Quarks Interactive în urmă cu şase ani, iar în 2020 a lansat un prototip, o primă versiune a jocului Quantum Odyssey, care a început de atunci să fie folosit treptat ca joc educaţional în universităţi pentru învăţarea calculului cuantic.

    Printre universităţile în care este utilizat acum jocul Quantum Odyssey se numără atât instituţii din România, precum Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare din Cluj-Napoca şi Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, cât şi universităţi din străinătate, cum ar fi din Cehia sau Irlanda. În total, sunt circa opt universităţi care folosesc în mod recurent jocul Quantum Odyssey, însă start-up-ul poate atrage un număr de trei ori mai mare în perioada următoare. „Suntem şi membri fondatori în cadrul proiectului digiq.eu, care a primit cel mai mare grant acordat vreodată pentru educaţia cuantică. Sunt 17,6 milioane de euro în total pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă când vine vorba de aptitudini în algoritmica cuantică. Acest proiect ne garantează că jocul va fi folosit de încă 24 de universităţi, cam cele mai bune universităţi din Europa”, a punctat Laurenţiu Niţă.

    Versiunea educaţională a jocului Quantum Odyssey este însă diferită de cea care va fi lansată pe platforma Steam în această toamnă, versiunea pentru publicul larg punând accent foarte mult pe partea de gamification. „Dacă vreodată matematica vi s-a părut grea, acum aveţi şansa să realizaţi că vi s-a părut grea din cauza profesorilor pe care i-aţi avut, nu pentru că matematica nu e mişto, e extraordinar de mişto. Veţi vedea numere complexe, complet vizual, vectori, matrici, ş.a.m.d. Toate astea sunt nişte termeni, dar jocul va face astfel încât nici nu va fi nevoie să ştiţi aceşti termeni. Sunt 4 personaje în joc care vor să te înveţe 4 lucruri diferite. Tu trebuie să alegi care e calea ta pe care vrei să mergi”, a precizat el, adăugând care sunt exact cele patru personaje din joc. „Avem Sage of Axioms, care te învaţă lucrurile fundamentale, Sage of Purposes, care te învaţă despre de ce facem ceea ce facem, Sage of Reasons, care te învaţă motivele din spatele tuturor acestor lucruri, şi The Missing Sage, care vrea să nu înveţi absolut nimic, crede că eşti o maşină capabilă de orice, nu ai nevoie de concepte teoretice şi poţi să faci tot ce vrei fără să ai nevoie de să ştii despre quantum information theory.”

    În ceea ce priveşte modelul de business, Quarks Interactive intenţionează să lanseze jocul pe Steam la un preţ cuprins între 20 şi 25 de euro. Compania are în vedere şi pachete speciale care să includă alte module şi prototipuri dezvoltate în timp. Pentru activităţile de marketing aferente lansării jocului pe platforma Steam, Quarks Interactive caută o finanţare suplimentară de 50.000 de euro. „Nu avem buget de marketing. Niciunul dintre granturi nu vine cu un buget de marketing şi am avea nevoie de un buget mic, de circa 50.000 de euro. Avem discuţii cu anumiţi investitori şi dacă sunt investitori dispuşi să intre cu tichete de 5.000-10.000 de euro, îi aşteptăm”, a menţionat fondatorul Quarks Interactive. Start-up-ul a lansat vara aceasta şi o versiune a jocului său pentru dispozitivele mobile: „Quantum Odyssey: Essentials”, disponibil pe platformele Apple Store şi Google Play. Această versiune mobilă a jocului le oferă utilizatorilor peste 250 de puzzle-uri reale de calcul cuantic şi o duzină de module de învăţare complet narate. Practic, indiferent de nivelul de cunoştinţe în matematică sau programare al utilizatorilor, aceştia au posibilitatea de a explora lumea calculului cuantic – de la înţelegerea bazelor qubiţilor până la stăpânirea algoritmilor complecşi, precum Grover’s Quantum Search. Unic în joc, toate vizualele create în cadrul platformei pot fi convertite direct în cod cuantic executabil. În plus, „Quantum Odyssey: Essentials” include un instrument revoluţionar de design al algoritmilor cuantici. Această funcţie permite jucătorilor să rezolve şi să creeze algoritmi cuantici, să îşi testeze abilităţile pe un simulator cuantic real, să optimizeze algoritmi existenţi sau chiar să dezvolte noi algoritmi care pot fi executaţi pe hardware-ul cuantic IBM.

    „Versiunile de Essentials au fost lansate cu ideea de a oferi lumii care caută «quantum» pe telefoanele mobile primul «real quantum videogame’» pe aceste platforme. Ele servesc pentru a atrage utilizatori către versiunea de pe Steam şi nu avem încă în planuri să facem campanii de marketing cu ele. După ce lansăm versiunea pe Steam, probabil ne vom întoarce la ele cu îmbunătăţiri majore. Mă aştept, desigur, ca toată lumea cu un telefon mobil, măcar să le încerce. Chiar nu strică să înveţi ceva despre logica cuantică şi aceste versiuni chiar sunt «free to play».”    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Mihaela Buligoanea şi Andrei Conţiu, cofondatori, ReNature

    Ce fac? Dezvoltă o platformă care pune la dispoziţia pasionaţilor de grădinărit informaţii, consultanţă şi kituri personalizate pentru înverzirea balcoanelor şi teraselor.

    Mihaela Buligoanea: „Eu cred că, după primul an de funcţionare, platforma va atinge 10.000 de utilizatori. Probabil finanţarea şi timpul sunt printre cele mai mari provocări. Tocmai pentru că suntem foarte la început cu tot proiectul, încă nu avem niciun plan în zona de atragere de finanţare. Ne este chiar uşor teamă de aspectul ăsta, încă studiem, urmează să avem un workshop în ideea asta.”

    Andrei Conţiu: „Platforma este pe hârtie în momentul acesta şi am vrea să o lansăm în prima parte a anului viitor. Vom începe cu paşi mici, pentru că vrem ca platforma să integreze şi partea de inteligenţă artificială. De când a apărut ChatGPT, am fost foarte interesat şi i-am dat tot felul de teste pe care le-a picat, dar din ce în ce mai puţin. De aceea am încredere că partea de inteligenţă artificială pe care o vom introduce în platformă va fi un soi de asistent care va direcţiona utilizatorii spre ceea ce îi interesează. Din acest motiv, probabil va dura ceva mai mult până vom avea platforma gata în forma finală, dar n-am vrea să renunţăm la această zonă de high-tech, chiar dacă este vorba de natură. Cred că putem îmbunătăţi foarte mult cu tehnologia, adică să folosim benefic tehnologia chiar şi în zona asta de înverzire, de ecologie, de reintegrare în natură.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Alexandra Roată, cofondatoare, Softlead – platformă pentru alegerea software-ului potrivit

    Ce e nou? Start-up-ul local a semnat un parteneriat cu Network One Distribution, cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C, pentru a le oferi clienţilor soluţii software integrate cu hardware.

    Alexandra Roată: „Ceea ce lipsea din ecosistemul nostru era segmentul hardware. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, scopul nostru este acela de a aduce soluţii hardware, echipamente hardware, ca o componentă integrată în procesul de digitalizare al companiilor. Au început să fie foarte multe proiecte cu fonduri europene şi nu numai, cu granturi guvernamentale, şi a început să fie o creştere foarte mare a numărului de lead-uri, de solicitări de oferte software care să includă şi componenta hardware. Atât prin Softlead Digital DNA, cât şi prin platformă, recomandările noastre aveau un minus pe segmentul acesta, astfel încât clientul trebuia să îşi obţină singur oferte inclusiv pentru segmentul hardware, şi parteneriatul a venit organic.”

     

    2. Andrei Nicolae şi Ştefan Ţăpescu, cofondatori ai Youni – tehnologie AI pentru pregătirea elevilor şi admiterea la universităţi

    Ce e nou? Start-up-ul a atras recent o rundă nouă de finanţare, în valoare de un milion de euro, de la fondul ceh Soulmates Ventures (lead investor), căruia i s-a alăturat şi fondul Early Game Ventures, unul dintre primii investitori în Youni. Totodată, start-up-ul va lansa două noi produse în această toamnă: o platformă adaptivă de pregătire pentru elevi şi o soluţie de inteligenţă artificială pentru optimizarea proceselor de admitere ale universităţilor.

    3. Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive – joc video pentru învăţarea calculului cuantic

    Ce e nou? Start-up-ul se pregăteşte să lanseze produsul său, Quantum Odyssey, un joc video pentru învăţarea calculului cuantic, pe platforma de distribuţie a jocurilor video Steam, în această toamnă. Jocul, care a fost în dezvoltare timp de şase ani, a beneficiat de investiţii totale de 700.000 de euro şi este deja utilizat în scop educaţional de mai multe universităţi din Europa.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local
    de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Real Estate. Cum se poate digitaliza industria imobiliară?

    Cu rădăcini bine ancorate în 12 ţări şi sprijin financiar de 3,5 milioane de euro, start-up-ul românesc Bright Spaces şi-a propus să redeseneze piaţa imobiliară şi visează la orizonturi globale, cu ochii aţintiţi spre Statele Unite. Cu ambiţia de a atinge venituri recurente de 2,5 milioane de euro până anul viitor, Bright Spaces deschide calea către o nouă eră a real estate-ului digitalizat.

    „Într-adevăr, se vorbea mai puţin despre digitalizare în industria de real estate, dar în prezent se discută din ce în ce mai mult despre această tendinţă. Clienţii noştri, atât curenţi, cât şi viitori, caută modalităţi prin care tehnologia noastră poate fi aplicată sau îşi doresc chiar să înceapă cu noi procesul de digitalizare,” explică Cătălin Drăguţoiu, Head of Sales la Bright Spaces, raţiunea start-up-ului pe care îl reprezintă. Începuturile companiei se leagă de câştigarea primului hackathon organizat în 2019 în sud-estul Europei pe tema digitalizării leasingului pentru centre comerciale. Potrivit reprezentanţilor companiei, Bright Spaces este un start-up proptech european venture backed ce oferă o soluţie digitală completă de prezentare şi comercializare a spaţiilor de birouri şi rezidenţiale. Cu ajutorul vizualizării în mediu 3D, disponibilitatea digitală a spaţiilor şi diferite module de automatizare, optimizare şi digitalizare a acţiunilor specifice procesului de închiriere sau vânzare, Bright Spaces urmăreşte creşterea numărului de cereri relevante şi închiderea mai rapidă a înţelegerilor comerciale din aceste segmente. „Suntem o echipă de 23 de persoane, dar nucleul este format din cei doi cofondatori şi câţiva colegi care au pornit împreună acest proiect. Analizând piaţa, ne-am dat seama că real estate-ul include cel mai mare asset class din lume şi, în acelaşi timp, cel mai puţin digitalizat. Aşa a început povestea noastră”, spune Drăguţoiu. Acum, Bright Spaces are implementări în 12 ţări de pe patru continente, cu birouri în Bucureşti şi Londra. „Da, ne dorim să cucerim lumea, dar ne dorim şi competiţie. Fiind la începutul digitalizării, este important să fim cât mai mulţi care construim acest drum”, adaugă el. Finanţarea iniţială a fost de 185.000 de euro, „cam cât un apartament cu două camere în Bucureşti”, precizează Drăguţoiu. Până acum, Bright Spaces a ridicat finanţări de 3,5 milioane de euro de la investitori cu renume, atât locali, cât şi internaţionali. „Investitorii ne-au ajutat foarte mult, nu doar financiar, ci şi prin cunoştinţele şi relaţiile lor. Am identificat o nevoie clară, pentru că soluţiile de leasing, mai ales în centrele comerciale, erau rudimentare sau inexistente”, continuă el. Platforma Bright Spaces acoperă trei verticale majore: office (60% din portofoliu), logistică (20%) şi rezidenţial (21%). Recent, compania a început să exploreze şi sectorul retail. „Piaţa de birouri a fost puternic afectată de pandemie. Am venit cu soluţii de vizualizare digitală a spaţiilor, fără a fi nevoie de interacţiuni fizice. Chiar şi acum, în contextul muncii hibride, tehnologia noastră ajută la adaptarea birourilor şi la gestionarea spaţiilor mobilate, pentru a le face mai atractive”, explică Drăguţoiu. Un element diferenţiator al Bright Spaces este pachetul complet oferit. „Suntem singurii care oferim atât soluţii pentru interior, cât şi pentru exterior, cu un layer de inteligenţă artificială care ne permite să scalăm rapid. În plus, oferim date şi analize care ajută dezvoltatorii să ia decizii informate”, subliniază Drăguţoiu. Până acum, Bright Spaces a gestionat peste 3 milioane de metri pătraţi de spaţii şi numărul continuă să crească. „Modelul nostru de business este bazat pe abonamente. Ne apropiem de 1 milion de euro în ARR (Annual Recurring Revenue), iar în ultimii trei ani am avut o creştere de 737%”, adaugă Drăguţoiu. Obiectivele pentru viitor? „Ne dorim să atingem un ARR de 2,5 milioane de euro până la sfârşitul anului viitor şi să deschidem o nouă rundă de finanţare Series A. De asemenea, ne pregătim pentru piaţa din Statele Unite, unde deja avem colaboratori”, spune Drăguţoiu. Bright Spaces continuă să se extindă, iar pentru Cătălin Drăguţoiu şi echipa sa, viitorul digitalizării în real estate pare a fi unul plin de oportunităţi. „Avem nevoie de prezenţă fizică în pieţele pe care le vizăm, mai ales în Statele Unite, pentru că gestionarea relaţiilor comerciale la distanţă poate fi dificilă”, concluzionează el.  

    Carte de vizită:

    1. Cătălin Drăguţoiu este un specialist în vânzări şi creştere de afaceri, cu o experienţă de peste 15 ani în coordonarea echipelor şi dezvoltarea strategiilor de vânzări. În prezent, deţine funcţia de Director, Head of Growth, EU la Bright Spaces, un start-up proptech european care oferă soluţii digitale pentru prezentarea şi comercializarea spaţiilor de birouri şi rezidenţiale.

    2 . În cadrul companiei, Cătălin contribuie la extinderea pe pieţele europene, promovând soluţii de vizualizare 3D şi automatizare a proceselor de închiriere şi vânzare în sectorul imobiliar.

    3. Anterior, a fost Export Sales Manager la Artema Plast – Gerosa Group, unde a coordonat echipele de vânzări din mai multe ţări şi a implementat strategii de creştere pentru compania românească lider în ambalaje flexibile şi etichete. De asemenea, a ocupat funcţia de Partner/Sales Manager la Trade Media.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Cătălin Drăguţoiu, Director Head of Growth, Bright Spaces:

    1. Care este valoarea totală a spaţiilor gestionate de voi?

    Până acum am gestionat peste
    3 milioane de metri pătraţi şi numărul este în continuă creştere.

    2. Care a fost valoarea iniţială a finanţării, cu care aţi pornit businessul Bright Spaces?

    185.000 de euro, cam cât un apartament cu două camere în Bucureşti.

    3. Cum vezi viitorul tehnologiei în real estate?

    Cred că în următorii 10 ani, toţi jucătorii mari vor avea „digital twins” pentru proprietăţile lor, iar tehnologia va deveni esenţială pentru vizualizarea şi gestionarea spaţiilor.

  • Cum a ajuns inteligenţa artificială să fie de ajutor chiar şi atunci când te pregăteşti să pleci în vacanţă

    Planificarea unei vacanţe ar trebui, în teorie, să fie distractivă. Însă întocmirea unei liste de activităţi pentru o călătorie poate fi, de asemenea, consumatoare de timp şi stresantă, mai ales dacă nu ştii de unde să începi. Ca în multe alte situaţii, ChatGPT poate să vină cu soluţia şi de această dată.

    Din fericire, companiile de tehnologie au concurat pentru a crea instrumente care să te ajute să îţi organizezi vacanţa. Călătoriile au devenit unul dintre cele mai populare domenii de utilizare pentru AI, la care Google, Microsoft şi OpenAI fac deseori referire în prezentările lor, iar firme precum Tripadvisor, Expedia şi Booking.com au început să lanseze produse de planificare a vacanţelor bazate pe AI, scrie un articol amplu al MIT Technology Review. Deşi agenţii AI care pot gestiona întregul proces de planificare şi rezervare a vacanţei sunt încă departe de a deveni o realitate, actuala generaţie de instrumente AI este totuşi destul de utilă pentru a te ajuta cu diverse sarcini, cum ar fi crearea itinerarelor sau îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice.

    Cum poţi beneficia însă la maximum de tehnologia AI pentru organizarea călătoriilor? Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să alegi unde să călătoreşti. Avantajul modelelor de limbaj de mari dimensiuni (LLM), precum ChatGPT, este că sunt antrenate pe cantităţi vaste de informaţii de pe internet, ceea ce înseamnă că pot digera rapid informaţii care ar dura ore întregi pentru un om şi le pot condensa în paragrafe simple. Acest lucru le face instrumente excelente pentru a-ţi crea o listă de locuri de interes. Cu cât cerinţa este mai specifică, cu atât mai bine – de exemplu, spunând chatbotului că doreşti sugestii de destinaţii cu climă caldă, plaje pentru copii şi o viaţă de noapte activă (precum Mexic, Thailanda, Ibiza şi Australia) vei primi răspunsuri mai relevante decât cu cereri vagi. Totuşi, având în vedere tendinţa modelelor AI de a „inventa” informaţii – un fenomen cunoscut sub numele de halucinaţie – merită să verifici dacă informaţiile despre locaţiile şi activităţile propuse sunt corecte. Dincolo de modelele de limbaj de mari dimensiuni, există şi instrumente specializate care te pot ajuta să prevezi condiţiile pe care le-ai putea întâlni, inclusiv vremea şi traficul. Dacă plănuieşti o excursie într-un oraş, ar putea fi util să foloseşti Immersive View, o funcţie pentru Google Maps lansată anul trecut. Aceasta foloseşte AI şi viziunea computerizată pentru a crea un model 3D care arată cum va arăta o anumită locaţie într-un oraş, la un moment specific din zi, cu până la patru zile în avans. Pentru că poate prelua informaţii din prognozele meteo şi datele de trafic, te-ar putea ajuta să prezici dacă un bar pe acoperiş va fi în continuare scăldat în soare mâine seară sau dacă ar fi mai bine să alegi o altă rută pentru o plimbare de weekend. Odată ce ai decis unde să mergi, următorul pas este rezervarea zborurilor şi a locului de cazare. Multe site-uri de rezervări de călătorii au integrat chatboţi AI în platformele lor, majoritatea fiind alimentaţi de ChatGPT. Totuşi, dacă nu preferi un site anume, ar putea merita să priveşti imaginea de ansamblu. Căutarea zborurilor în mai multe ferestre de browser poate fi obositoare, dar Google Hotels, preluând informaţii în timp real de la companiile partenere ale Google, face uşoară compararea orelor şi, esenţial, a preţurilor. Aceasta este o modalitate rapidă şi uşoară de a căuta zboruri şi cazări care se încadrează în bugetul tău. De exemplu, i-am cerut lui Gemini să-mi arate zboruri dus-întors de la Londra la Paris pentru sub 200 de lire. Este un punct de plecare excelent pentru a obţine o idee generală despre cât vei cheltui şi cât va dura călătoria.

    Avantajul modelelor de limbaj de mari dimensiuni (LLMs), precum ChatGPT, este că sunt antrenate pe cantităţi vaste de informaţii de pe internet, ceea ce înseamnă că pot digera rapid informaţii care ar dura ore întregi pentru un om şi le pot condensa în paragrafe simple. Acest lucru le face instrumente excelente pentru a-ţi crea o listă de locuri de interes.

    BBC vorbeşte şi despre exemple concrete ale modului în care poate fi organizată o vacanţă folosind tehnologia inteligenţei artificiale. Când Jason Brown, fondatorul companiei de recrutare People Movers, şi-a organizat vacanţa de vară în Amsterdam şi Irlanda în acest an, nu a apelat la un ghid turistic şi nici nu a verificat Instagramul. În schimb, fondatorul companiei de recrutare People Movers a consultat ChatGPT. El a adresat AI-ului o serie de întrebări pentru a ajuta la planificarea itinerarului său în Amsterdam şi Irlanda, inclusiv Dublin şi Galway, pentru excursia de 10 zile din iulie şi august din acest an, alături de soţia sa, cei doi fii de 20 şi 16 ani şi un prieten al unuia dintre fii. „În trecut am folosit întotdeauna site-uri precum TripAdvisor, dar am realizat că am toate informaţiile la îndemână şprin AIţ şi mi le oferă în 15 secunde.” El descrie experienţa ca fiind „fantastică”. „Mi-a oferit un  itinerar pentru Dublin şi un itinerar de patru zile pentru alte locuri din Irlanda. A fost uimitor că le-a împărţit în dimineaţă, după-amiază şi seară. De exemplu, în prima zi a sugerat să ajungem dimineaţa, să petrecem după-amiaza la Trinity College şi pe Grafton Street, iar seara la Temple Bar.” Pentru Amsterdam, spune că i-a oferit cele mai importante obiective turistice, cum ar fi Muzeul Anne Frank, Muzeul Van Gogh şi cartierul Jordaan. Pe măsură ce călătoria avansa, şi întrebările sale pentru ChatGPT evoluau. Deşi a urmat multe dintre sugestiile AI-ului, Brown spune că s-a bazat şi pe recomandări din comunitatea online a colegilor de facultate, în timp ce un prieten pe care l-au vizitat în Amsterdam i-a arătat împrejurimile. „Astfel, am experimentat câteva lucruri pe care nu le-am fi găsit folosind ChatGPT. Dar oferă o structură perfectă a unei excursii şi îţi oferă tot ce ai nevoie şi vrei să vezi.”

     

    Se pare că AI-ul devine o parte integrantă a planurilor de organizare a călătoriilor pentru unii, cu unu din zece britanici folosind AI pentru planificarea vacanţelor, potrivit unui sondaj realizat de Sainsbury’s Bank Travel Money. Unu din cinci a spus că este probabil să-l folosească în viitor.

    Cu toate acestea, studiul a sugerat că AI-ul în domeniul călătoriilor mai are un drum lung de parcurs până să poată prelua complet planificarea vacanţelor. S-a constatat că, dintre cei care au folosit AI pentru planificarea călătoriilor, mai mult de o treime (38%) au spus că a oferit răspunsuri generice, 37% au menţionat informaţii lipsă, iar 30% au constatat informaţii incorecte.

    S-a constatat că, dintre cei care au folosit AI pentru planificarea călătoriilor, mai mult de o treime (38%) au spus că a oferit răspunsuri generice, 37% au menţionat informaţii lipsă, iar 30% au constatat informaţii incorecte.

    Deşi AI-ul generativ poate oferi itinerare personalizate şi recomandări de călătorie, este la fel de bun pe cât de corecte sunt informaţiile pe care a fost antrenat. Dacă aceste informaţii sunt depăşite, părtinitoare, eronate sau false, atunci AI-ul va perpetua aceste dezinformări, subliniază Caroline Bremmer, şefa departamentului de cercetare în turism de la Euromonitor International.

    „Provocarea constă în a asigura informaţii în timp real care sunt corecte din punct de vedere factual. Există riscuri dacă unii dintre consumatori nu fac o verificare riguroasă a rezultatelor oferite de AI-ul generativ folosind şi alte surse, inclusiv discuţii cu persoane informate, cum ar fi localnicii sau agenţii de turism.”

    Totuşi, AI-ul nu funcţionează întotdeauna conform aşteptărilor.

    Rebecca Crowe, în vârstă de 29 de ani, o scriitoare freelancer din Liverpool, a mai declarat pentru BBC că foloseşte frecvent inteligenţa artificială pentru a-şi planifica călătoriile, dar procedează cu prudenţă după câteva experienţe dezamăgitoare, inclusiv o excursie la Lecco, un oraş situat lângă Lacul Como, în Italia. „Experienţa nu a fost grozavă”, spune Crowe. „A listat toate activităţile populare pe care le-ai găsi cu o simplă căutare pe Google, iar itinerarele nu aveau prea mult sens logic. De exemplu, ne sugera să fim dimineaţa la Milano şi după-amiaza la Bellagio, ceea ce nu era fezabil din cauza orarelor trenurilor şi feriboturilor. Apoi trebuia să revenim la Milano a doua zi pentru a explora mai mult. Urmând acest itinerar, am fi petrecut mai mult timp cu transportul decât în vizite.” De asemenea, a folosit AI-ul pentru a găsi restaurante fără gluten atunci când a călătorit cu o prietenă care suferă de boala celiacă. „Rezultatele au fost în mare parte depăşite şi, în unele cazuri, complet greşite. Am ajuns să verific manual fiecare sugestie pentru a vedea dacă restaurantul era încă deschis.” În schimb, ea sfătuieşte oamenii să folosească AI-ul doar ca punct de plecare pentru inspiraţie generală: „Poţi găsi bloguri şi site-uri cu ghiduri complete şi itinerare care sunt mult mai fiabile şi mai actualizate. Dacă vrei o idee generală despre ce să faci într-un anumit oraş, este un punct de plecare bun, dar cantitatea de verificări pe care trebuie să o faci înseamnă că, pe termen lung, nu economiseşti prea mult timp”.    

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Noul HUAWEI WATCH Ultimate, „bijuteria tehnologică” pentru cei cu spirit de aventură

    Într-o lume în care tehnologia şi stilul de viaţă se îmbină tot mai mult, noul HUAWEI WATCH Ultimate, în varianta Green, este un exemplu desăvârşit al inovaţiei în materie de ceasuri inteligente. Această „bijuterie tehnologică” oferă funcţionalităţi avansate integrate într-un design sofisticat. Smartwatch-ul atrage atenţia prin materialele sale de înaltă calitate, similare cu cele ale ceasurilor clasice de lux. În plus, este soluţia ideală pentru cei cu spirit de aventură, datorită tehnologiilor de ultimă generaţie pe care le propune.

    Măiestria în materie de design

    Noul HUAWEI WATCH Ultimate este construit din materiale premim şi are un design de ultimă generaţie.

    Carcasă din metal lichid este realizată dintr-un aliaj inovator: material lichid pe bază de zirconiu, o premieră în categoria ceasurilor inteligente. Finisajele de lux ale carcasei sunt în acelaşi timp dure şi rezistente la uzură şi coroziune, durabilitatea fiind la nivel aerospaţial. Inginerii HUAWEI au reuşit să păstreze echilibrul, iar noul smartwatch este compact şi confortabil.

    Rama ceramică în două culori este o altă exclusivitate a modelului HUAWEI WATCH Ultimate lansat în 2024. Bezelul este realizat din ceramică nano-tech, cu o combinaţie elegantă de verde şi alb. Această tehnologie avansată oferă o rezistenţă remarcabilă la zgârieturi şi coroziune, fiind de 6-7 ori mai dur decât oţelul inoxidabil.

    Ecranul color LTPO AMOLED din sticlă de safir are dimensiuni generoase, de 1.5 inci şi asigură o experienţă vizuală vibrantă şi clară, chiar şi în condiţii de iluminare slabă sau atunci când ceasul este folosit sub apă.

    Watch face-urile inspirate de lumea golfului se fac la rândul lor remarcate. Estetica clasică şi naturală a terenurilor pe care se practică acest sport atrage imediat atenţia.

    Această combinaţie perfectă de stil şi durabilitate transformă HUAWEI WATCH Ultimate într-un accesoriu care se potriveşte în cele mai sofisticate medii de afaceri, deoarece reflectă excelenţa şi inovaţia.

    Pregăteşte-te ca un profesionist, joacă ca o legendă

    Şi pentru că vorbeam de watch face-urile inspirate din golf, noul HUAWEI WATCH Ultimate aduce în plus şi modul Advanced Golf Course, specific acestei ediţii, devenind companionul ideal pentru cei care practică acest sport.

    HUAWEI a introdus recent şi primul sistem global de terenuri de golf pe dispozitivele purtabile. Utilizatorii au acces la peste 15.000 de terenuri de golf din întreaga lume, cu vizualizări panoramice 3D ale fairway-urilor. În România, vor fi disponibile hărţile pentru Bucharest Golf Club, Transilvania Golf Club, SunGarden Golf & Spa Resort, Golf Club Paul Tomiţă şi Theodora Golf Club.

    Folosind sisteme avansate GPS, ceasul oferă măsurători în timp real, cu informaţii precise despre distanţă sau gradul de compensare al pantei. De asemenea, este dotat şi cu un asistent inteligent, AI Caddie, care îi ajută pe utilizatori să-şi îmbunătăţească jocul, prin sugestii bazate pe analiza performanţelor anterioare. În plus, sistemul are capabilitatea de a monitoriza scorurile. Pe scurt, poate juca rolul de „antrenor personal” pentru golf la încheietura mâinii

    Partenerul ideal în depăşirea limitelor

    Pentru aventurierii pasionaţi de natură, HUAWEI WATCH Ultimate este şi un ghid de nădejde capabil să transforme fiecare excursie într-o aventură memorabilă. Modul Expedition a primit upgrade-uri importante şi oferă funcţii esenţiale pentru drumeţiiloe în locuri mai puţin umblate. 

    Noua interfaţă a hărţilor este modernă şi intuitivă şi facilitează navigarea. Cu Offline Contour Map pot fi accesate hărţi detaliate ale terenurilor, chiar şi fără conexiune la internet. De asemenea, pot fi importate trasee şi personalizate. Funcţia de întoarcere pe traseu cu punct marcat este esenţială, deoarece utilizatorii noului HUAWEI WATCH Ultimate nu se vor pierde nici măcar în cele mai sălbatice locuri.

    Smartwatch-ul are şi tehnologii şi funcţii special concepute pentru aventurile subacvatice, precum:

    ♦ Rezistenţa la apă până la 100 m: Oferă un standard de rezistenţă la apă de 10ATM, permiţând utilizarea ceasului în condiţii extreme.

    ♦ Mod profesional de scufundare Bühlmann: Ideal pentru scufundări, acest mod aduce precizie şi siguranţă în mediile subacvatice.

    Astfel, fiecare sesiune de scufundare se transformă într-o experienţă de neuitat, alături de un ceas care poate rezista provocărilor de orice fel.

    Îngrijire de înalt nivel şi o autonomie de până la două săptămâni

    Sănătatea este prioritară, iar HUAWEI WATCH Ultimate 2024 o sprijină printr-o gamă variată de funcţionalităţi avansate. Spre exemplu, ceasul permite realizarea de EKG-uri printr-o simplă atingere, măsoara pulsul, saturaţia de oxigen din sânge, calitatea somnului sau nivelul de stres.

    HUAWEI WATCH Ultimate este acompaniat de aplicaţia HUAWEI Health, care include şi versiunea Health+. Abonamentul superior le oferă utilizatorilor sesiuni de antrenament personalizate şi masterclass-uri cu experţi internaţionali.

    Bateria smartwatch-ului asigură performanţe de neegalat. Autonomia sa poate ajunge până la 14 zile, iar încărcarea completă cu Wireless Fast Charge se face în doar 60 de minute. Noul sistem de operare oferă o experienţă fluidă şi intuitivă, iar ceasul se poate asocia atât cu dispozitivele iOS, cât şi cu cele Android.

    HUAWEI WATCH Ultimate, disponibil pe HUAWEI Store

    HUAWEI WATCH Ultimate, în varianta Green, are un preţ recomandat de vânzare de 4.499 lei şi este disponibil la precomandă în oferta HUAWEI Store România. Pentru comenzile plasate înainte de data de 31 octombrie 2024, clienţii vor beneficia şi de oferte speciale, după cum urmează:

    • cadou: FreeBuds Pro 3, 12 luni de garanţie extinsă şi 3 luni de abonament gratuit la HUAWEI Health+
    • pachet extra: +99 lei pentru Smart HUAWEI Scale 3.

     

     

  • Care este compania românească ce şi-a asumat rolul de antrenor olimpic, pregătindu-se să transforme start-up-urile tech în campioni

    În cursa tehnologică din Europa de Est, TechAngels şi-a asumat rolul de antrenor olimpic, pregătindu-se să transforme start-up-urile tech în campioni. Obiectivul lor ambiţios? Să formeze o echipă de elită compusă din zece „atleţi de aur” – unicorni evaluaţi la peste un miliard de euro – în următorul deceniu, într-o competiţie ce promite să redefinească podiumul inovaţiei la ivel regional şi nu numai.

    Mai exact, TechAngels – cel mai mare grup de investitori de tip business angels din România – consideră că zece start-up-uri de tehnologie din regiune ar putea să ajungă unicorni în următorii zece ani, în condiţiile în care în această perioadă vor fi două cicluri investiţionale şi foarte mulţi investitori de tip venture capital au ridicat recent noi fonduri, sunt tot mai mulţi români plecaţi în străinătate care pornesc start-up-uri tech şi nu în ultimul rând fondatorii din România şi din ţările învecinate încep să scape de complexul de inferioritate şi să aibă curaj şi încredere că pot construi businessuri globale. „Am simţit că este nevoie să articulăm, să explicăm foarte clar o viziune şi o misiune pentru grupul nostru.

    Viziunea şi misiunea pe care ni le-am dat, aceasta de a contribui la crearea a 10 unicorni în următorii 10 ani, are mai multe componente. În primul rând, o să încep cu cei 10 ani. Ne-am gândit la faptul că 10 ani înseamnă două cicluri investiţionale. Abia a început un nou ciclu investiţional. Avem fonduri noi care acum s-au ridicat, nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Ungaria, Cehia – ţările din jurul nostru de unde vin de multe ori investiţii către România. Avem două ferestre de câte cinci ani în care fondurile acestea şi altele, şi cele care sunt în continuare active, vor investi.

    Ştiu că poate să pară puţin. În realitate, două cicluri investiţionale reprezintă mult. Şi ne dă ocazia fiecăruia dintre actorii din ecosistem, să muncim, să tragem tare şi să vedem rezultate“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Marius Istrate, preşedintele boardului TechAngels – grup format în prezent din peste 130 de business angels, care în ultimii ani a investit în total circa 43 de milioane de euro în ecosistemul local de start-up-uri de tehnologie. În total, în portofoliul TechAngels se află până acum peste 240 de start-up-uri.

    Boardul grupului TechAngels a făcut publică această viziune a sa asupra ecosistemului de start-up-uri tech din regiune la un an după ce Marius Istrate, care are o experienţă de aproape 20 de ani în industria IT, făcând parte şi din echipa unicornului românesc UiPath la un moment dat, a preluat conducerea asociaţiei. În această perioadă de un an, atât Marius Istrate, cât şi colegii săi din boardul TechAngels au călătorit foarte mult şi în ţările din jurul nostru şi în Europa şi au văzut cum se mişcă lucrurile în alte părţi, putând da astfel un ordin de mărime pentru piaţă. „Am zis 10 unicorni, ceea ce nu e întâmplător. Noi în România, după cum ştiţi, am avut o singură companie care s-a listat, la o valoare de peste un miliard. Este vorba despre UiPath, din care am făcut parte, şi spun asta un pic ca o paranteză ca să înţeleagă toată lumea de ce spun că 10 unicorni în 10 ani nu e o fantezie. Acel singur unicorn, atunci când l-am creat, părea o nebunie.

    Eu când m-am alăturat, eram pe atunci la finalul lui 2016, începutul lui 2017, toată lumea credea că e o nebunie să încerci să contribui la un start-up românesc. Cum să pleci de la job din corporaţie, bine plătit, cu beneficii, cu pachet salarial, cu tot ce trebuie şi să te duci la o companie care ridicase 1,5 milioane de euro? Era aberant aparent, dar s-a putut. Şi s-a putut pentru că la un moment dat am înţeles că s-a activat switch-ul, a dispărut complexul de inferioritate, în primul rând. Şi ne-am dat seama că nu suntem mai grozavi decât alţii, dar nu suntem nici mai proşti decât alţii. Şi putem să construim o companie de succes şi atunci am turnat tot combustibilul pe care l-am avut şi ca energie şi ca resurse pe foc pentru a vedea cât de departe putem să mergem. Şi a fost un rezultat ieşit din comun pentru România, în orice caz“, a relatat Istrate. El a adăugat însă că nu se poate replica întocmai modelul UiPath. „Nu ai o reţetă UiPath pe care s-o aplici de 10 ori ca să faci acelaşi lucru.

    Dar ce observăm noi este că avem din ce în ce mai mulţi oameni care sunt lipsiţi de aceste complexe şi de complexul acela de inferioritate că <<nu putem noi, săracii din România>> şi sunt lipsiţi şi de complexul acela de superioritate cu lupul dacic şi cu alte nebunii de genul acesta. Deci nu sunt nicăieri pe spectrul acesta, nu sunt la extreme. Sunt porniţi să facă cea mai bună treabă pe care pot ei să o facă, să se înconjoare de oameni buni cu care să lucreze, nu doar români, şi să construiască cea mai bună companie pe care pot ei să o construiască. A crescut frecvenţa cu care întâlnim astfel de oameni.“ Preşedintele TechAngels nu se referă doar la fondatorii de start-up-uri din România, ci şi la antreprenorii din industria tech din regiune. “Tot ceea ce am spus eu se aplică şi Bulgariei, Ungariei şi Croaţiei. Şi acolo sunt oameni extraordinari care vor să construiască companii extraordinare. Noi avem, ca investitori, acces la acele start-up-uri, fie direct, prin reţeaua de business angels, fie indirect, prin fonduri de venture capital în care putem să investim. Fondurile de venture capital din România nu mai sunt limitate exclusiv la perimetrul ţării noastre”, a precizat Istrate, punctând şi faptul că sunt foarte mulţi români plecaţi în străinătate care au acumulat experienţă şi care pornesc acolo start-up-uri sau se întorc în România.

    „Mai există un lucru care vine şi contribuie şi ne creşte şansa de a construi un număr mare de companii la această evaluare: diaspora românească. Avem mulţi fondatori sau potenţial fondatori, unii dintre ei nici nu ştiu încă faptul că vor fi fondatori, bazaţi în Marea Britanie, în Germania, în Franţa, în Statele Unite, în Singapore etc. Sunt mulţi români foarte deştepţi şi foarte muncitori în foarte multe locuri. De altfel, în fluxul nostru de deal-uri la TechAngels continuăm să avem între 15% şi 20% dintre fondatori din diaspora. Este realitatea în care operăm. Sunt foarte mulţi români în străinătate şi ei vor să construiască companii. Au deja alte experienţe de viaţă.” În primele şase luni ale acestui an, membrii asociaţiei TechAngels au investit în total peste un milion de euro în start-up-uri de tehnologie, participând atât la runde noi de finanţare, cât şi la runde de tip follow on. Suma reprezintă finanţările directe realizate de membrii TechAngels în start-up-uri, fiind eliminate din raportare sumele investite de aceştia prin fonduri sau platforme de investiţii.

    În primul semestru din 2023, membrii TechAngels investiseră în total tot circa un milion de euro, însă suma includea şi investiţiile lor realizate prin intermediul fondurilor sau platformelor de investiţii. „Suntem practic la acelaşi nivel cu primul semestru din 2023. Ca sumă investită, un pic peste 1 milion de euro, acolo am fost şi în prima jumătate a anului trecut. Au fost aproape 50 de start-up-uri văzute în pitch de membrii noştri, cam 10 start-up-uri investite, spuneam suma totală şi pentru investiţii noi şi pentru follow-on-uri, un pic peste 1 milion, 750.000 pentru investiţii noi, 250.000 pentru follow-on-uri în start-up-urile în care se investise”, a punctat Istrate.

    Pentru întregul an 2024, previziunile sunt optimiste, dar uşor sub estimările iniţiale: „Raportat la ceea ce estimasem noi pentru tot anul, pare că o să fim un pic sub estimarea iniţială, noi estimasem 4 milioane pe tot anul, acum pare că vom fi undeva în jurul la 3 milioane pe tot anul, cu 2 milioane investite în a doua parte a anului. Încă mai e timp de surprize, dar bănuiesc că nu foarte mari sau bănuim că nu foarte mari, dat fiind ce avem astăzi în faţa noastră ca oportunităţi de investiţii.” Istrate a menţionat că apetitul investiţional pentru a doua jumătate a anului este aproape de 2 milioane de euro, ceea ce ar alinia cifrele cu cele din anul precedent.

    În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţii, preşedintele TechAngels a subliniat: „În România avem expertiză pe zona de enterprise software, B2B. Aici se deschide o oportunitate acum cu Generative AI la nivelul de strat, layer, de aplicaţii. Să vedem nişte aplicaţii care pot aduce foarte multă valoare în zona enterprise, în companii mari. Rămân arii de focus pentru noi: enterprise, B2B, SaaS şi aş spune de asemenea şi deep tech pentru că fondatorii români sunt cei mai buni atunci când vine vorba de deep tech, de developer tooling, deci instrumente pentru dezvoltare software. Şi chiar AI. Probabil că nu trebuie, nu e nevoie să creăm propriul un alt ChatGPT, nu e nevoie de asta, dar sunt nişte lucruri pe care le vedem acolo şi care se pot face în această zonă de AI.”

    Totodată, el a precizat că şi domeniul health tech rămâne de interes pentru investitori.   

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Marius Istrate, preşedinte, TechAngels – cea mai mare asociaţie de business angels din România

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Alberto Valentin Cococi, cofondator Menteno

    Ce face? A dezvoltat o soluţie digitală pentru gestionarea solicitărilor şi feedbackurilor oaspeţilor din hoteluri şi alte unităţi de cazare.

    „Noi cuantificăm succesul de implementare mai mult în număr de camere, aşadar estimăm că în 2025 o să avem circa 10.000 de camere conectate la soluţia noastră. În momentul de faţă, fiindcă am lansat oarecum târziu pentru litoral softul nostru, nu am mai avut posibilitatea de a intra în discuţii foarte avansate cu hotelurile de pe litoral. Avem foarte multe discuţii deschise cu hotelieri din zona litoralului, însă aşteptăm acum să treacă perioada asta de standby, până la anul viitor, la deschiderea sezonului.“

    2. Invitat: Cosmin Boţoroga, cofondator & CEO, Data Sweep

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme care agregă date, cu funcţii bazate pe inteligenţa artificială pentru eliminarea erorilor şi îmbinarea datelor.

    „Ţintim o investiţie de 250.000 de euro, suntem încrezători că până la finalul acestui an o să avem cel puţin discuţiile încheiate pe suma respectivă, chiar dacă nu o să avem banii în cont. Este destul de complicat să evaluezi un start-up mai ales la etapa în care ne aflăm noi. De aceea, cel mai probabil, nu o să dăm equity, ci o să apelăm la un împrumut de tip convertible (care va fi ulterior transformat în acţiuni).“

    3. Invitat: George Damian, CEO, Upfit.Cloud

    Ce face? A dezvoltat două soluţii software pentru digitalizarea industriei de fitness – Upfit.Cloud şi FitNet.

    „Upfit este o soluţie 360 de grade – de la management până la soluţii online, marketing, vânzări. O sală ar trebui să investească foarte mulţi bani, dar şi timp ca să dezvolte o aplicaţie de mobil, să facă integrare de plăţi online, să dezvolte un cont online de membru, ş.a.m.d. Noi eliminăm stresul acesta. În acest moment, într-o zi, două putem să fim live, clubul are toate uneltele, membrul începe să utilizeze, and «it just works». Prin Fitnet dorim să creăm o comunitate, dorim să creăm un ecosistem.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Matei Stratan, fondator şi CEO al Ogre AI – platformă AI pentru prognoze în sectorul energetic

    Ce e nou? Start-up-ul româno-britanic şi-a propus să accelereze extinderea în Europa, odată cu atragerea ultimei runde de finanţare în valoare de 2,93 milioane de euro, bani ce vor fi utilizaţi atât pentru partea de marketing şi vânzări, cât şi pentru extinderea echipei şi îmbunătăţirea continuă a soluţiilor sale.

    „Strategia pe termen scurt este să scalăm în Europa, în special în zona DACH, în partea de vest şi chiar ţările nordice. Iar pe termen lung, după ce reuşim să luăm în 2026 o nouă finanţare, va trebui să atacăm piaţa din SUA şi piaţa din Asia, poate chiar Orientul Mijlociu şi Africa în funcţie de oportunităţi.“

  • Scoateţi o foaie şi un pix şi haideţi să facem digitalizare: Şcolile din sectorul 1 al Capitalei au câte un calculator la fiecare elev. În sectorul 6 sunt nouă elevi care împart un calculator: „Adoptarea tehnologiei în zona de liceu şi gimnaziu este o problemă”

    ♦ În sectorul 6 din Capitală sunt înscrişi 27.318 elevi în învăţământul primar şi gimnazial, iar şcolile au la dispoziţie 2.960 de calculatoare, adică o medie de nouă elevi per calculator ♦ În sectoarele 2 şi 3 sunt câte cinci elevi per calculator, în sectoarele 4 şi 5 sunt câte doi elevi la un calculator, iar în sectorul 1 raportul este de aproape unu la unu.

    În Bucureşti erau înscrişi 153.600 de elevi în învăţământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2022 – 2023, ultimul an pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul de calculatoare pe care le au la dispoziţie şcolile din Capitală a ajuns la 54.089 în acelaşi an şcolar. Astfel, un calcul simplu arată că sunt, în medie, trei elevi la un calculator în şcolile din Bucureşti.

    Dacă ne uităm mai în detaliu, datele pe sectoarele din Capitală arată diferenţe mari în accesul la calculatoare al elevilor de învăţământ primar şi gimnazial de aici. Astfel, cel mai rău stă sectorul 6, care are 27.318 elevi în învăţământul primar şi gimnazial, iar şcolile au la dispoziţie 2.960 de calculatoare, adică o medie de nouă elevi per calculator.

    În sectoarele 2 şi 3 sunt câte cinci elevi per calculator, iar în sectoarele 4 şi 5 sunt câte doi elevi la un calculator. În sectorul 1 raportul este de aproape unu la unu.

    Situaţia din Capitală, cu diferenţele uriaşe care apar în statistică între sectoare despărţite de cinci – şase kilometri sunt o  oglindă a ceea ce se întâmplă la nivel naţional. Dacă în sectorul 6 din Capitală o clasă de 25 de elevi trebuie să lucreze pe cel mult trei calculatoare la ora de tehnologie a informaţiei, care ar putea fi aşteptările pentru Vaslui, Teleorman sau Gorj?

    „Avem capital uman, avem capital economic. Sunt complet de acord cu ideea de a tehnologiza statul, dar mai sunt nişte zone pe care le-aş adăuga. În zona de liceu şi gimnaziu chiar este o problemă în creştere. Având doi copii, eu simt că este din ce în ce mai rău. Zona de tehnologie, de AI, nu este adoptată şi nici noi metode de a preda nu sunt adoptate cu viteza cu care sunt adoptate în alte ţări“, a spus Paul – Alexandru Chiriţă, senior director, Digital Media România, Adobe.

    Programa şcolară a introdus manuale şi discipline menite să îi familiarizeze pe copii cu tehnologia, dar cum faci acest lucru cu o foaie de hârtie şi un creion?

    ZF a cerut de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti numărul de calculatoare, numărul de laboratoare de informatică şi numărul de elevi din învăţământul primar şi gimnazial care studiază această disciplină. Răspunsul instituţiei nu a atins niciunul dintre aceste puncte.

    „În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial disciplinele informatică şi TIC se studiază, pentru învăţământul gimnazial, în clasele V-VIII. În acest an şcolar, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat si particular sunt înscrişi în clasele V-VIII 67.016 de elevi”, spune răspunsul ISMB.

    Despre laboratoare, instituţia spune şi mai puţine informaţii clare:

    „În baza Contractelor de Finanţare semnate cu Ministerul Educaţiei prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării, (UEFISCDI), Primăriile Sectoarelor 1-6 ale Municipiului Bucureşti au implementat proiectul Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe. Proiectul se derulează pe o perioadă de 18 de luni – iulie 2023 – decembrie 2024 şi este finanţat prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă. De asemenea, Ministerul Educaţiei, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii finanţate prin Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă (PNRR), a lansat apelul competitiv de proiecte „Dotarea cu laboratoare de informatică şi ateliere de practică a unităţilor de învăţământ din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic.”

     Datele referitoare la numărul de calculatoare şi numărul de elevi sunt preluate din statistici realizate de birourile INS din Capitală. ZF nu deţine informaţii privind numărul de calculatoare funcţionale în prezent, al sălilor de clasă în care elevii au acces la aceste calculatoare, astfel că şi acolo unde situaţia statistică arată bine realitatea orelor să indice tot o aglomerare de pagini de hârtie la discipline care implică folosirea celor mai noi tehnologii.

  • Revoluţia AI se extinde în ştiinţă: Cum reuşesc Google DeepMind şi BioNTech să rescrie viitorul inovaţiei şi al cercetării ştiinţifice avansate

    Google DeepMind şi BioNTech dezvoltă asistenţi AI pentru a sprijini cercetătorii în planificarea şi prezicerea rezultatelor experimentelor ştiinţifice, pe măsură ce companiile caută noi aplicaţii pentru modelele de inteligenţă artificială, care necesită cantităţi mari de energie şi date, scrie Financial Times.

    Sir Demis Hassabis, directorul diviziei de inteligenţă artificială a Google, coordonează eforturile de creare a unui model AI specializat care să acţioneze ca un asistent de cercetare. Acesta ar ajuta cercetătorii să colaboreze între diverse domenii şi să facă conexiuni neprevăzute.

    În cadrul unui eveniment recent organizat de Fundaţia Nobel, Hassabis a menţionat că domeniul biologiei trece printr-o „revoluţie” datorită inteligenţei artificiale.

    „Lucrăm la un model de limbaj dedicat ştiinţei, care ar putea funcţiona ca un asistent de cercetare performant”, a explicat el.

    În următorii ani, instrumentele dezvoltate de DeepMind ar putea sugera şi proiecta experimente pe baza unor ipoteze, oferind cercetătorilor o evaluare probabilistică a şanselor de succes sau eşec ale acestora.

    În paralel, BioNTech, în colaborare cu divizia sa de AI InstaDeep din Londra, a anunţat marţi lansarea unui asistent AI numit Laila, care posedă „cunoştinţe avansate de biologie” şi se bazează pe modelul Llama 3.1, dezvoltat de Meta.

    Într-o demonstraţie live, cercetătorul Arnu Pretorius a prezentat cum Laila poate automatiza sarcini de rutină în biologia experimentală, cum ar fi analiza şi segmentarea secvenţelor de ADN, precum şi vizualizarea rezultatelor experimentale.

    Oamenii de ştiinţă de la laboratorul BioNTech din Mainz au demonstrat, de asemenea, capacitatea Laila de a se conecta la echipamentele de laborator şi de a monitoriza experimentele în desfăşurare. În timpul unei demonstraţii live, asistentul a detectat o defecţiune mecanică la un echipament BioNTech.

    „Nu credem că automatizarea completă prin AI va veni prea curând. Vedem agenţi AI precum Laila ca un accelerator de productivitate, care le va permite cercetătorilor şi tehnicienilor să se concentreze pe activităţile esenţiale”, a declarat Karim Beguir, directorul executiv al InstaDeep, pentru Financial Times.

    InstaDeep a prezentat, de asemenea, modele AI care pot ajuta BioNTech să identifice sau să descopere noi ţinte pentru tratarea cancerului. Aceasta a fost prima prezentare a tehnologiei lor de la achiziţia InstaDeep de către BioNTech în 2023, pentru o sumă de până la 500 de milioane de lire sterline.

    Chiar dacă recunoaşte concurenţa cu DeepMind în dezvoltarea asistenţilor AI, Beguir consideră că integrarea expertizei BioNTech în biologie cu tehnologia InstaDeep reprezintă un „accelerator” unic în implementarea inteligenţei artificiale în industria farmaceutică.

    Aceşti noi asistenţi ştiinţifici sunt lansaţi într-un moment în care companiile de tehnologie investesc miliarde de dolari în dezvoltarea de modele şi produse de inteligenţă artificială, anticipând că această tehnologie va schimba din temelii industrii precum sănătatea, energia şi educaţia.

  • Mario Vlaviano, dezvoltator software: Tehnologia poate contribui la dezvoltarea economică a oraşelor mici

    Creşterea pieţei IT din România înregistrează o stagnare în 2024, am ajuns într-un punct stabil, la un nivel comparabil cu restul ţărilor europene. Cu toate acestea, veniturile încasate nu sunt direct proporţionale cu numărul de angajaţi, iar acesta este efectul unei abordări posibil greşite din partea antreprenorilor de a exporta munca inginerilor români. Este momentul să ne oprim din outsourcingul ieftin şi să începem să folosim software-ul şi „la noi în ţară”. Motivul pentru care firmele din România preferă să externalizeze este viteza cu care vin rezultatele financiare, pe când cele din produse dezvoltate pentru afaceri locale durează.

     

    Cum putem folosi IT-ul „la noi în ţară”?

    Un prim pas ar fi să nu mai căutăm platforme online pe care să ne vindem skillurile şi timpul, ci să ne căutăm clienţii în proximitatea noastră pentru că nevoi există peste tot. Prin IT, digitalizând şi promovând, putem ajuta businessurile locale să devină adevărate branduri recunoscute la nivel naţional sau chiar mondial, să se dezvolte la nivel de structură, să devină sustenabile. Exemplele pot pleca de la cafeneaua din colţ până la fabrica de corpuri de iluminat din oraş.

     

    Cum mi-am ajutat eu comunitatea prin programare?

    Am dezvoltat o aplicaţie de turism care facilitează călătoriile de tip city break prin promovarea afacerilor şi evenimentelor locale. Scopul principal al proiectului este să aducă în atenţia publicului oraşele mici, mai puţin cunoscute drept destinaţii turistice. Prima implementare a avut loc în Brăila, oraşul meu natal, în colaborare cu primăria municipiului şi Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, în noiembrie 2023. Visit Brăila aduce la un loc atracţiile turistice, unităţile de cazare, restaurantele, cafenelele şi cele mai importante evenimente din oraş. Astfel, am reuşit să conectez sectorul public de cel privat prin integrarea a peste 80% din operatorii HoReCa din oraş şi am creat un nou canal de promovare cu un public bine targetat, cetăţeni şi turişti, pentru evenimentele organizate de antreprenorii din zonă şi nu numai.

    Prin intermediul acestei platforme, autorităţile locale pun la dispoziţia antreprenorilor un loc gratuit în care să îşi promoveze afacerea. Investiţia în această aplicaţie este acoperită de creşterea adusă la bugetul local determinată de numărul mai mare de turişti ce trec graniţa judeţului, mănâncă, se cazează şi iau parte la evenimente.

     

    Ce poate face tehnologia pentru tinerii din oraşele mici? Cum influenţează economia educaţia?

    Creează oportunităţi. Dar aceste oportunităţi nu apar de nicăieri, ci sunt rezultatul timpului investit de specialişti ce îşi asumă o investiţie fără să se gândească la profitul pe termen scurt. Am să mai vin aici cu câteva exemple personale prin care am contribuit la educaţia tinerilor din oraşul meu. Deşi Brăila nu este un centru universitar şi nici nu este cunoscut pentru vreun colegiu naţional de informatică, am decis sa fiu eu cel care creează oportunităţi noi de învăţare pentru ceilalţi.

    În 2022 am fondat primul curs de dezvoltare de aplicaţii de mobil făcut vreodată în Brăila. S-a bazat pe învăţarea unui framework cu care poţi crea aplicaţii pentru Android şi iOS. Scopul principal a fost stimularea interesului pentru programare, mai mult decât învăţarea propriu-zisă a unui limbaj sau utilizarea unor instrumente.

    De asemenea, am cofondat alături de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” hackathonul BrăilaTechSprint, un maraton de programare de 24 h dedicat elevilor de liceu din regiunea de sud-est a ţării ce se întrec în proiecte dezvoltate pe loc, după o temă propusă. Ne aflăm deja la a doua a ediţie a concursului, urmărind să punem Brăila pe harta concursurilor de talie naţională.

     

    De la telemuncă la prosperitate locală

    Un avantaj major pe care îl are industria IT faţă de celelalte este flexibilitatea programului şi spaţiului de lucru, ceea ce elimină necesitatea migraţiei spre alte zone cu scopul găsirii unui loc de muncă. Astfel, având IT-işti formaţi aici, în oraşul lor, şi o preferinţă crescută din partea angajatorilor pentru munca remote, şansele ca banii produşi să fie cheltuiţi tot aici cresc exponenţial, iar dacă vorbim despre înfiinţarea unei firme care să creeze alte câteva locuri de muncă, atunci impactul pentru bunăstarea generală este chiar unul considerabil. Aşadar…

    Pentru a folosi tehnologia în avantajul comunităţii trebuie să existe implicare din partea ambelor părţi: autorităţi şi cetăţeni. Pe de-o parte cetăţenii trebuie sa vină cu iniţiative de noi proiecte, iar de cealaltă parte autorităţile locale trebuie să aibă deschiderea de a le susţine pentru a fructifica specificul zonei.