BusinessMagazin

Tag: sua

  • Soarta dolarului în epoca Trump: Moneda americană a scăzut cu peste 10% de la începutul anului, înregistrând cea mai proastă evoluţie din ultimii 50 de ani

    Dolarul american se îndreaptă spre cel mai slab prim semestru al anului din 1973 încoace, pe fondul politicilor comerciale şi economice ale lui Donald Trump, care determină investitorii globali să-şi regândească expunerea la cea mai importantă monedă din lume, scrie FT.

    Indicele dolarului, care măsoară puterea monedei americane în raport cu un coş de şase valute (inclusiv lira sterlină, euro şi yenul), a scăzut cu peste 10% în 2025 până în prezent, cel mai prost început de an de la prăbuşirea sistemului Bretton Woods, bazat pe convertibilitatea în aur.

    „Dolarul a devenit ţapul ispăşitor al politicilor haotice din era Trump 2.0”, a declarat Francesco Pesole, strateg valutar la ING.

    Războiul tarifar inconsecvent al preşedintelui, nevoile uriaşe de împrumut ale SUA şi temerile legate de independenţa Rezervei Federale au subminat atractivitatea dolarului ca activ-refugiu pentru investitori, a adăugat acesta.

    Moneda americană a scăzut cu 0,2% luni, în contextul în care Senatul SUA se pregătea să voteze amendamentele la legea fiscală „mare şi frumoasă” propusă de Trump.

    Această legislaţie de referinţă este estimată să adauge 3.200 de miliarde de dolari la datoria publică a SUA în următorul deceniu şi a alimentat temerile privind sustenabilitatea împrumuturilor Washingtonului, declanşând un exod din piaţa obligaţiunilor americane.

    Declinul accentuat al dolarului îl plasează pe traiectoria celui mai prost prim semestru din 1973, când a pierdut 15%, şi celei mai slabe evoluţii pe o perioadă de şase luni de la criza din 2009.

  • Ce spune preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Antonio Costa, despre relaţiile cu SUA: Odată cu majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, vom cumpăra mai multe arme americane şi vom încheia un acord comercial cu SUA

    Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Antonio Costa, a declarat vineri pentru CNBC că acordul NATO de a dubla ţinta de cheltuieli pentru apărare va reechilibra relaţiile comerciale dintre Europa şi SUA şi va determina regiunea să cumpere mai multe armament americane.

    La începutul acestei săptămâni, aliaţii NATO au convenit să crească ţinta de cheltuieli pentru apărare de la 2% din PIB la 5% până în 2035.

    Această măsură a rezolvat principala problemă legată de comerţ între Europa şi Statele Unite, a spus Costa pentru Silvia Amaro de la CNBC.

    „Ce am decis să facem este să ne consolidăm poziţia şi să ne asumăm responsabilităţi mai mari în propria noastră apărare. Cred că astfel am rezolvat deja problema principală, iar apoi cred că este deschis drumul pentru a rezolva şi celelalte probleme,” a afirmat el.

    Cel puţin o parte din aceste cheltuieli mai mari pentru apărare vor fi folosite pentru a „cumpăra american”, potrivit lui Costa.

    „Şi bineînţeles, dacă cumpărăm mai multe produse americane, asta înseamnă că relaţiile comerciale se vor reechilibra. De aceea, pentru că am spus mereu că nu putem separa aceste două negocieri legate de apărare, aceasta a fost problema cea mai importantă pentru Statele Unite, iar acum este deja rezolvat”.

    Costa, care a fost prim-ministru al Portugaliei până anul trecut, a reiterat declaraţiile anterioare ale lui Trump, conform cărora acordul militar este o „mare victorie,” adăugând că, practic, reechilibrează împărţirea poverii în domeniul apărării.

    Uniunea Europeană este unul dintre partenerii comerciali care se grăbesc să încheie un acord cu Washington înaintea termenului-limită stabilit de preşedintele SUA, la începutul lunii iulie.

    Paşi spre un acord au fost făcuţi săptămâna aceasta după ce SUA au prezentat Comisiei Europene o nouă propunere. Pieţele au fost şi ele încurajate de anunţul făcut joi de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, potrivit căruia termenele din 8 şi 9 iulie pentru reluarea tarifelor pe naţiuni „nu sunt critice”.

    „Poate fi extins, dar aceasta este o decizie pe care preşedintele trebuie să o ia”, a spus Leavitt.

  • China şi SUA s-au înţeles: Cele mai mari două economii ale lumii au semnat un acord comercial. „China va aproba cererile de export pentru materiale controlate. Statele Unite vor anula o serie de măsuri luate împotriva Chinei”

    China a semnalat vineri că va aproba exportul de minerale rare către SUA, la doar câteva ore după ce oficiali ai Casei Albe au anunţat că cele două părţi au ajuns la un acord, o evoluţie majoră după săptămâni de negocieri intense privind accesul american la aceste materiale esenţiale, scrie CNN.

    Mineralele rare, indispensabile în totul, de la electronice de zi cu zi până la avioane de luptă, au devenit recent un punct central al tensiunilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii.

    „China va aproba cererile de export pentru materialele controlate care îndeplinesc condiţiile, conform legii. Statele Unite vor anula, în mod corespunzător, o serie de măsuri restrictive luate împotriva Chinei”, a anunţat Ministerul Comerţului din China într-un comunicat.

    Această declaraţie a venit în urma comentariilor făcute joi de preşedintele american Donald Trump şi de secretarul său pentru Comerţ, Howard Lutnick, care au confirmat că s-a ajuns la un acord între cele două părţi.

    Acordul pare să formalizeze o înţelegere la care cele două tabere ajunseseră la începutul lunii în Londra, înţelegere despre care SUA declarase atunci că trebuie aprobată de Trump şi de liderul chinez Xi Jinping.

    Joi, Howard Lutnick a fost citat de Bloomberg News spunând că „China ne va livra minerale rare” şi că, odată ce acest lucru se va întâmpla, „vom elimina măsurile de retorsiune”, făcând referire la restricţiile de export impuse de SUA în mai, după ce oficialii americani au acuzat Beijingul că nu respectă un acord încheiat în acea lună la Geneva, tergiversând exporturile de minerale rare.

    Într-un eveniment organizat joi la Casa Albă, Trump a spus: „Tocmai am semnat ieri cu China”, fără a oferi alte detalii.

    În declaraţia sa de vineri, Ministerul Comerţului din China a transmis că speră ca cele două părţi să „continue să întărească consensul, să reducă neînţelegerile, să consolideze cooperarea şi să promoveze împreună dezvoltarea sănătoasă, stabilă şi durabilă a relaţiilor economice şi comerciale dintre China şi SUA”.

  • Curtea Supremă din SUA se reuneşte pentru a decide limitarea cetăţeniei prin naştere

    Cel mai important caz este contestaţia faţă de ordinului executiv emis de Donald Trump privind limitarea cetăţeniei prin naştere pentru copiii născuţi în SUA din părinţi aflaţi ilegal în ţară. Ordinul privind cetăţenia prin naştere a fost suspendat la nivel naţional de trei instanţe inferioare. Administraţia Trump a depus un recurs la Curtea Supremă

    Printre alte cazuri, aflate pe masa judecătorilor se numără şi o dispută privind autoritatea instanţelor federale de a emite ordonanţe naţionale, măsură care a împiedicat aplicarea ordinului executiv privind cetăţenia. Administraţia Trump a cerut Curţii să limiteze aceste ordonanţe, acuzate de a bloca în mod repetat politicile guvernamentale.

    Un alt caz notabil se referă la drepturile religioase ale părinţilor din Maryland care contestă utilizarea unor poveşti LGBTQ+ în şcoli publice. Aceştia solicită dreptul de a retrage copiii de la lecţiile respective, însă autorităţile şcolare au considerat că o astfel de opţiune perturbă procesul educaţional.

    Curtea va decide şi asupra unei dispute legate de hărţile electorale din Louisiana, unde este în joc existenţa unui al doilea district cu majoritate de populaţie afro-americană. Conservatorii din instanţă s-au arătat sceptici faţă de folosirea rasei ca argument central în trasarea limitelor electorale, invocând posibila limitare a proceselor intentate sub Legea drepturilor de vot.

    Tot vineri este aşteptată o decizie privind o lege din Texas care prevede verificarea vârstei utilizatorilor pentru accesarea conţinutului pornografic online.

  • Presiune tot mai mare pe sistemul financiar american: Investitorii se retrag din fondurile legate de obligaţiunile SUA. „Este un simptom al unei probleme mult mai mari. Există îngrijorări serioase, atât în rândul investitorilor interni, cât şi al celor străini”

    Investitorii se retrag din fondurile de obligaţiuni pe termen lung ale SUA într-un ritm nemaiîntâlnit de la apogeul pandemiei de Covid-19, în urmă cu cinci ani, pe fondul creşterii explozive a datoriei publice americane, care afectează atractivitatea uneia dintre cele mai importante pieţe financiare din lume, notează FT.

    Ieşirile nete din fondurile americane de obligaţiuni pe termen lung, care includ atât datorii guvernamentale, cât şi corporative, au ajuns aproape de 11 miliarde de dolari în al doilea trimestru.

    Această retragere masivă este pe cale să devină cea mai mare de la turbulenţele severe din pieţe din începutul anului 2020 şi reprezintă o inversare dramatică faţă de intrările medii de circa 20 de miliarde de dolari înregistrate în cele 12 trimestre anterioare.

    Retragerile din fondurile de obligaţiuni pe termen lung, folosite pe scară largă de investitorii instituţionali, vin într-un moment de nelinişte tot mai mare legată de traiectoria fiscală a Americii. Deşi fluxurile de capital reprezintă doar o fracţiune a pieţei uriaşe de obligaţiuni din SUA, ele oferă o imagine relevantă asupra sentimentului investitorilor.

    „Este un simptom al unei probleme mult mai mari. Există îngrijorări serioase, atât în rândul investitorilor interni, cât şi al celor străini” a declarat Bill Campbell de la firma de investiţii DoubleLine.

  • O instanţă federală blochează interdicţia lui Trump privind studenţii străini

    Judecătoarea federală Allison Burroughs din Boston a decis luni să prelungească ordinul temporar care opreşte punerea în aplicare a unei proclamaţii semnate de Donald Trump care ar fi interzis intrarea în SUA a cetăţenilor străini care doreau să studieze la Universitatea Harvard.

    Universitatea a susţinut în instanţă că acţiunile administraţiei reprezintă represalii pentru refuzul instituţiei de a se conforma cerinţelor privind controlul asupra curriculei şi ideologiei profesorilor şi studenţilor. Harvard a intentat două procese împotriva administraţiei Trump, cerând, printre altele, deblocarea a 2,5 miliarde de dolari din fondurile îngheţate şi restabilirea dreptului de a înscrie studenţi internaţionali.

    Şefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a acuzat universitatea că ar susţine violenţa, antisemitismul şi ar colabora cu Partidul Comunist Chinez. Aceste acuzaţii au fost respinse de Harvard, iar încercarea de retragere a certificării de participare la programele pentru studenţi internaţionali a fost blocată rapid de judecătoarea Burroughs. În paralel, administraţia Trump a acuzat universitatea că nu protejează studenţii evrei şi că permite manifestarea antisemitismului pe fondul protestelor din campus legate de războiul din Fâşia Gaza.

  • SUA avertizează împotriva represaliilor Iranului, iar Trump ridică problema „schimbării regimului”

    „Nu este corect din punct de vedere politic să folosim termenul <schimbare de regim>, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să facă Iranul mare din nou, de ce nu ar exista o schimbare de regim??? MIGA!!!”, a scris Trump pe platforma sa de socializare.

    Postarea lui Trump a venit după ce oficiali din administraţia sa, inclusiv vicepreşedintele american JD Vance şi secretarul Apărării Pete Hegseth, au subliniat că nu au lucrat pentru a răsturna guvernul iranian.

    „Această misiune nu a fost şi nu a fost despre schimbarea regimului”, a declarat Hegseth reporterilor la Pentagon, numind misiunea „o operaţiune de precizie” care vizează programul nuclear al Iranului.

    Vance, într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press with Kristen Welker” de la NBC, a declarat că „punctul nostru de vedere a fost foarte clar că nu dorim o schimbare de regim”. „Nu vrem să prelungim sau să dezvoltăm acest lucru mai mult decât a fost deja dezvoltat. Vrem să punem capăt programului lor nuclear şi apoi vrem să discutăm cu iranienii despre o înţelegere pe termen lung”, a declarat Vance.

    „Operaţiunea Midnight Hammer” era cunoscută doar de un număr mic de persoane din Washington şi de la cartierul general al armatei americane pentru operaţiunile din Orientul Mijlociu. Şapte bombardiere B-2 au zburat timp de 18 ore din Statele Unite în Iran pentru a lansa 14 bombe de distrugere a buncărelor, a declarat presei şeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine. În total, Statele Unite au lansat 75 de muniţii ghidate cu precizie, inclusiv peste două duzini de rachete Tomahawk, şi peste 125 de avioane militare în operaţiunea împotriva a trei situri nucleare, a declarat Caine.

    Trump a numit daunele „monumentale” într-o postare separată pe reţelele de socializare duminică, la o zi după ce a declarat că a „distrus” principalele situri nucleare ale Iranului.

  • JD Vance: SUA urmăresc un proces diplomatic în relaţia cu Iranul

    Vicepreşedintele SUA, JD Vance, declară că Statele Unite vor să urmeze un proces diplomatic în relaţia cu Iranul. El a afirmat că SUA au reuşit să blocheze programul iranian de arme nucleare, potrivit The Guardian.

    Vance a declarat că Donald Trump speră acum să urmeze o soluţie diplomatică în relaţia cu Iranul.

    „Nu vrem să prelungim acest lucru mai mult decât a fost deja. Vrem să punem capăt programului lor nuclear”, a declarat Vance în cadrul emisiunii Meet the Press de la NBC. „Vrem să discutăm cu iranienii despre o înţelegere pe termen lung”, a adăugat el.

    El a declarat, de asemenea, că nu crede că conflictul cu Iranul va deveni un război prelungit. Vance a spus că SUA nu au niciun interes să trimită alte trupe americane în Orientul Mijlociu şi a subliniat că Washingtonul nu are ca scop o schimbare de regim în Iran.

  • Secretarul american al Apărării: Atacurile americane au fost un succes incredibil şi copleşitor

    „Atacurile americane asupra Iranului au fost un succes incredibil şi copleşitor”, declară duminică Secretarul Apărării al Statelor Unite ale Americii, Pete Hegseth, în cadrul discursului susţinut în Pentagon.

    Hegseth a deschis briefingul de presă spunând că forţele americane „au lansat o lovitură de precizie în mijlocul nopţii (de sâmbătă spre duminică, n.r.) împotriva a trei instalaţii nucleare din Iran”.

    Scopul a fost „distrugerea sau degradarea severă a programului nuclear iranian”, informează Hegseth, potrivit Sky News.

    „A fost un succes incredibil şi copleşitor”, declară el. „Am devastat programul nuclear iranian”, mai spune oficialul.

  • Medvedev: Trump a început un nou război pentru SUA după atacul asupra Iranului

    Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că preşedintele american Donald Trump a început un nou război pentru SUA prin atacarea Iranului.

    „Trump, care a venit ca un preşedinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram.

    Forţele americane au lovit cele trei situri nucleare principale ale Iranului, a declarat Trump, care a avertizat Iranul că se va confrunta cu atacuri mai mari dacă nu acceptă pacea.