BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Studiu Oxford:Două doze nu furnizează suficienţi anticorpi neutralizanţi împotriva variantei Omicron

    Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au publicat luni rezultatele unui studiu, încă nerevizuit, în cadrul căruia au analizat probe de sânge de la participanţii care au primit două doze de vaccin AstraZeneca-Oxford sau Pfizer-BioNTech.

    Rezultatele vin la o zi după ce premierul britanic Boris Johnson a avertizat că două vaccinuri nu vor fi suficiente pentru a face faţă Omicron.

    Săptămâna trecută agenţia de sănătate din Marea Britanie a constatat că a treia doză restabileşte semnificativ protecţia împotriva noii variante.

    Studiul de la Oxford a precizat că nu există deocamdată dovezi că nivelul mai scăzut de anticorpi ar putea duce la un risc mai mare de boală severă, spitalizare sau deces la cei care au primit două doze de vaccin.

    „Aceste date sunt importante, dar reprezintă doar o parte a tabloului. Ele se referă doar la anticorpii neutralizanţi după a doua doză, dar nu ne spun nimic despre imunitatea celulară, iar acest lucru va fi de asemenea testat”, a declarat Matthew Snape, profesor la Oxford şi coautor al lucrării.

  • Studiu: Omicron ar avea în componenţa sa fragmente dintr-un alt virus

    Varianta Omicron a virusului care provoacă COVID-19 a dobândit probabil cel puţin una dintre mutaţiile sale prin preluarea unui fragment de material genetic de la un alt virus – posibil unul care provoacă răceala comună, potrivit celui mai recent studiu.

    Această secvenţă genetică nu apare în nicio versiune anterioară a coronavirusului, numit SARS-CoV-2, dar este omniprezentă în multe alte virusuri, inclusiv în cele care provoacă răceala comună, precum şi în genomul uman, au precizat cercetătorii.

    Prin preluarea acestui fragment special, Omicron ar putea să pară “mai uman”, ceea ce l-ar ajuta să se sustragă de la atacul sistemului imunitar, a declarat Venky Soundarararajan, de la compania de studiere a datelor nference, care a condus studiul.

    Acest lucru ar putea însemna că virusul se transmite mai uşor, dar provoacă forme mai uşoare de boală sau simptomatice. Acestă presupunere va primii un răspuns cel mai probabil în câteva săptămâni când analizele complete ale noii tulpini vor fi gata, relatează Reuters.

    Celulele din plămâni şi din sistemul gastro-intestinal pot găzdui simultan coronavirusul SARS-CoV-2 şi răceală comună, potrivit unor studii anterioare. O astfel de coinfecţie pregăteşte terenul pentru “recombinare virală”, un proces în care două virusuri diferite din aceeaşi celulă gazdă interacţionează în timp ce se înmultuesc, generând un virus ce are materialul genetic de la ambii “părinţi”.

    Această nouă mutaţie ar fi putut să apară pentru prima dată la o persoană infectată cu ambii agenţi patogeni, atunci când o versiune a SARS-CoV-2 a preluat secvenţa genetică de la celălalt virus, potrivit studiului.

    Aceeaşi secvenţă genetică apare de mai multe ori într-unul dintre virusurile care provoacă răceli la oameni – cunoscut sub numele de HCoV-229E – şi în virusul imunodeficienţei umane (HIV) care provoacă SIDA, a spus Soundararajan.

    Africa de Sud, unde Omicron a fost identificat pentru prima dată, are cea mai mare rată de infectare cu HIV din lume, care slăbeşte sistemul imunitar şi creşte vulnerabilitatea unei persoane la infecţiile cu virusuri şi alţi agenţi patogeni.

    Noile descoperiri subliniază cât de important este ca oamenii să se vaccineze.

    “Trebuie să vă vaccinaţi pentru a reduce şansele ca alte persoane, care sunt imunocompromise, să întâlnească virusul SARS-CoV-2”, a spus Soundararajan.

  • Studiu: o formă severă de COVID creşte riscul de deces în anul următor

    Cercetarea, publicată în Frontiers in Medicine, sugerează că infecţiile grave cu coronavirus pot afecta semnificativ sănătatea pe termen lung.

    Riscul crescut de deces a fost mai mare în cazul pacienţilor sub 65 de ani şi doar 20% dintre pacienţii cu COVID-19 sever care au murit au făcut-o din cauza complicaţiilor tipice, cum ar fi insuficienţa respiratorie, potrivit The Guardian.

    „Am efectuat un studiu anterior care a arătat că pacienţii cu COVID-19 sever care s-au recuperat au avut un risc semnificativ mai mare de a fi spitalizaţi în următoarele şase luni. Acest nou studiu a extins acest lucru pentru a investiga riscul de mortalitate în următoarele 12 luni”, a declarat Arch Mainous de la Universitatea din Florida, autorul principal al studiului.

    Cercetătorii au urmărit dosarele electronice de sănătate a 13.638 de pacienţi care au fost supuşi unui test PCR pentru COVID-19 în cadrul sistemului de sănătate al Universităţii din Florida. 178 de pacienţi au avut simptome severe ale virusului, 246 de COVID-19 au avut simptome uşoare sau moderate, iar restul au avut rezultate negative. Toţi pacienţii incluşi în studiu s-au vindecat de boală, iar cercetătorii au urmărit rezultatele acestora.

    Studiul a constatat că pacienţii care s-au simţit foarte rău din cauza coronavirusului au avut o posibilitate semnificativ mai mare de a muri în următorul an, o tendinţă care a fost deosebit de notabilă în rândul celor cu vârsta sub 65 de ani.

    Acest lucru sugerează că pacienţii au suferit un declin general al stării lor de sănătate care i-a făcut vulnerabili. „Din moment ce ştim acum că există un risc substanţial de a muri din cauza a ceea ce ar fi probabil considerat a fi o complicaţie nerecunoscută a COVID-19, trebuie să fim şi mai vigilenţi în ceea ce priveşte diminuarea episoadelor severe de COVID-19. A risca şi a spera la un tratament de succes în spital nu transmite imaginea completă a impactului COVID-19.

    Recomandarea noastră în acest moment este să folosim măsuri preventive, cum ar fi vaccinarea, pentru a preveni episoadele severe de COVID-19″, a declarat Mainous.

    COVID-19 poate provoca simptome severe şi moartea persoanelor vulnerabile, în special în cazul celor cu afecţiuni de bază. Unii oameni se confruntă, de asemenea, cu simptome COVID-19 pe termen lung, semne şi simptome care durează câteva săptămâni sau luni după infectare. Simptome precum oboseala şi dificultăţi de respiraţie pot persista luni de zile după ce infecţia a trecut.

  • Studiu: Companiile depind tot mai mult de aşa-numiţii „angajaţi externi” precum contractanţii, furnizorii de servicii, colaboratorii, dezvoltatorii şi chiar soluţiile tehnologice

    Forţa de muncă a companiilor depinde tot mai mult de aşa-numiţii „angajaţi externi”, care se referă la contractanţi precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanţii de management sau agenţiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori şi chiar soluţii tehnologice precum inteligenţa artificială, roboţii, chatbots, după cum menţionează aproximativ 90% dintre participanţii la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte şi MIT Sloan Management Review.

    „Această nouă abordare privind structura forţei de muncă, pe care studiul Deloitte o denumeşte «ecosistemul forţei de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă faţă de viziunea tradiţională, conform căreia companiile se bazau pe angajaţi cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluţie mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme şi procese de management, strategii privind forţa de muncă şi atragerea de competenţe, sisteme de management al performanţei şi politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaţilor interni. Reconcilierea acestor două realităţi şi abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicaţii semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizaţională”, a spus Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

    O treime dintre companii (33%) se aşteaptă ca dependenţa lor de angajaţii externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce priveşte soluţiile de tehnologie (73% dintre respondenţi), dezvoltatorii (61%) şi colaboratorii externi (48%). Această tendinţă se manifesta încă dinainte de pandemie şi cel mai probabil va continua şi după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.

    Deşi se bazează pe ideile şi competenţele angajaţilor externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forţei de muncă.

    Măsurile legate de forţa de muncă pe care le-au implementat organizaţiile pentru a se adapta la schimbările bruşte generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunităţi de învăţare şi dezvoltare (57%) şi în desemnarea de noi roluri angajaţilor existenţi (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor şi sarcinilor.

    Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovaţie şi pe relaţia dintre oameni. Organizaţiile se concentrează şi pe munca de la distanţă – o tendinţă prezentă dinainte de pandemie şi alimentată parţial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigraţie sau chiar creşterea eficienţei.

    O altă tendinţă majoră evidenţiată de studiu este evoluţia preferinţelor angajaţilor, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea şi experienţele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea şi siguranţa locului de muncă. De asemenea, oamenii îşi construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite şi de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viaţă cu stilul de lucru, dobândirea de noi competenţe şi o viaţă profesională activă după vârsta de 65 de ani.

    Studiul Future of the Workforce Global Executive Study a fost efectuat de Deloitte şi MIT Sloan Management Review în rândul a peste 5.000 de respondenţi de pe toate continentele

     

     

  • Puterea exemplului. Cum sunt legate între ele obiceiurile părinţilor şi ale copiilor

    Cu 82% dintre adulţi şi 70% dintre copii petrecând cel puţin trei ore pe gadget-uri în fiecare zi, datele arată că este probabil ca aceştia să copieze timpul petrecut de părinţi utilizând dispozitive.

    Copiii observă şi copiază mereu ceea ce fac părinţii lor. Acest lucru este valabil şi atunci când vine vorba despre obiceiurile lor digitale. Când copiii văd că părinţii lor îşi folosesc în mod constant dispozitivele, consideră un astfel de comportament normal şi petrec mult timp online. Deşi uneori poate fi greu să fie un model de comportament, părinţii ar trebui să fie conştienţi de acţiunile lor asupra comportamentului copiilor şi să încerce să dea un exemplu bun atunci când vine vorba despre regulile legate de timpul petrecut în faţa ecranelor.

    Rezultatele studiului Kaspersky demonstrează corelaţia dintre timpul petrecut de părinţi în faţa ecranelor şi cel petrecut de copii. Majoritatea copiilor şi adulţilor – 48% dintre aceştia – îşi folosesc dispozitivele simultan în timpul zilei, timp de 3-5 ore. În plus, majoritatea părinţilor sunt convinşi că atât ei (62%), cât şi copiii (58%) petrec suficient timp online.

    Rezultatele arată că cei mici adaptează în mod activ modul în care folosesc dispozitivele în funcţie de timpul de utilizare observat la părinţiilor lor. De exemplu, când 80% dintre părinţi petrec mai puţin de 2 ore pe zi pe dispozitive, la fel fac şi copiii lor. Între timp, dacă adulţii îşi folosesc gadget-urile mai mult de 2 ore pe zi, copiii sunt, cel mai probabil, dispuşi să facă acelaşi lucru. Doar 19% dintre cazuri arătă că cei mici care sunt expuşi la acest exemplu petrec timpul folosind gadget-uri mai puţin de 2 ore pe zi.

    În acelaşi timp, copiii ai căror părinţi folosesc în mod regulat dispozitive, petrec mai mult timp în faţa ecranului cu diverse alte obiceiuri digitale. De exemplu, copiii ai căror părinţi folosesc în mod obişnuit gadget-uri petrec încă 39 de minute online în timpul meselor. Între timp, trimiterea de mesaje text în timpul conversaţiilor adaugă copiilor o medie de 41 de minute de timp în faţa ecranului, iar partajarea fotografiilor de familie pe reţelele de socializare adaugă încă 31 de minute pe zi.

    „După cum vedem din date – cu cât părinţii petrec mai multe ore pe gadget-uri, cu atât copiii sunt predispuşi să petreacă mai multe ore pe dispozitivele lor. Toţi părinţii doresc să asigure un echilibru mai bun între timpul petrecut în faţa ecranului pentru copiii lor, dar principala problemă este cum să realizeze acest lucru. Astăzi există instrumente care îi pot ajuta pe părinţi să îmbunătăţească starea de bine a copiilor lor în mediul digital şi să se asigure că timpul petrecut în online este sigur şi echilibrat. Exemplul personal este o opţiune excelentă”, comentează Marina Titova, Vicepreşedinte, Consumer Product Marketing la Kaspersky.

    „Copiii beneficiază mult mai mult de interacţiunea tangibilă cu lumea reală decât de consumul de informaţii digitale. Copiii mai mici de doisprezece ani, de exemplu, mai au încă un drum lung de parcurs înainte ca nivelul capacităţii lor de abstractizare să fie comparabil cu cel al unui adult. Mai întâi trebuie să înveţe să simtă, să audă, să vadă, să miroasă şi să «guste» lumea. Şi în practica noastră, utilizarea de către părinţi şi familii a mijloacelor digitale este întotdeauna un subiect proeminent. Mulţi părinţi sunt convinşi că este suficient să reglementeze în mod clar timpul petrecut online de copiii lor şi să controleze tipul de conţinut la care au acces. Dar în loc să-şi facă griji cu privire la pedepse eficiente, părinţii ar trebui, mai întâi, să-şi reducă consumul propriu de media”, susţin terapeuţii Birgitt Hölzel şi Stefan Ruzas.

    Recomandările Kaspersky pentru folosirea dispozitivele într-un mod sigur:

    – petreceţi mai mult timp comunicând cu copiii despre măsurile de siguranţă online. Încercaţi să acordaţi atenţie propriilor obiceiuri – folosiţi smartphone-ul când mâncaţi sau discutaţi cu cei mici despre diverse lucruri? Observaţi dacă există un alt model care îi determină pe copiii să facă acelaşi lucru sau dacă aceştia reacţionează într-un mod diferit atunci când dumneavoastră puneţi telefonul deoparte.

    – luaţi în considerare descărcarea aplicaţiilor de control parental şi discutaţi acest subiect cu copilul dumneavoastră pentru a-i explica cum funcţionează astfel de aplicaţii şi de ce are nevoie de ele pentru a rămâne în siguranţă online.

    – explicaţi copilului importanţa confidenţialităţii, să nu accepte nicio setare de confidenţialitate fără a cere ajutorul părinţilor. Adulţii ar trebui să se obişnuiască să citească şi orice acord de confidenţialitate.

    Sondajul a implicat adulţi care locuiesc cu copiii lor, cu vârste cuprinse între 7-12 ani. Eşantionul a inclus 1.000 de respondenţi din Marea Britanie, Franţa şi Germania şi 500 din fiecare dintre următoarele: SUA, Turcia, Egipt, Brazilia, Columbia, Rusia, Africa de Sud, Malaezia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Nigeria, Peru, Chile, Argentina şi Mexic.

  • Parlamentul European a realizat un studiu privind tăierile ilegale de pădure

    Studiul care a fost prezentat joi în Comisia pentru Petiţii, analizează diferenţele legislative şi sancţiunile din statele membre, cu recomandări clare pentru combaterea eficientă a fenomenului.

    Printre recomandări se numără şi înfiinţarea Procurorului Verde European care să se ocupe nu doar de exploatările forestiere ilegale, ci şi de infracţiunile financiare asociate acesteia sau de eventuale încălcări ale drepturilor omului.

    Experţii recomandă şi alte măsuri, precum îmbunătăţirea legislaţiei europene privind obligaţiile operatorilor de lemn şi produse din lemn (EU Timber Regulation – EUTR), care să extindă responsabilitatea operatorilor şi la companiile distribuitoare, ambele având interdicţia de a comercializa lemn obţinut ilegal.

    Totodată, specialiştii recomandă ca legislaţia privind tăierile ilegale să fie unitară la nivelul statelor membre, nivelul sancţiunilor crescut şi prevederile coroborate cu cele privind corupţia, evaziunea fiscală sau încălcarea drepturilor omului.

    Prezentarea publică a acestui studiu are loc în contextul înmulţirii atacurilor violente asupra celor care demască furturile de lemn din pădurile României.

    „Majoritatea atacurilor violente asupra avertizorilor de integritate, a activiştilor şi jurnaliştilor sunt legate de tăierile ilegale de pădure şi depozitele ilegale de deşeuri. Ambele sunt activităţi infracţionale extrem de profitabile, care implică reţele organizate transfrontalier. Adesea infractorii rămân nepedepsiţi, aşa cum avertizează şi EUROPOL”, a declarat europarlamentarul Vlad Gheorghe.

  • Parlamentul European a realizat un studiu privind tăierile ilegale de pădure

    Studiul care a fost prezentat joi în Comisia pentru Petiţii, analizează diferenţele legislative şi sancţiunile din statele membre, cu recomandări clare pentru combaterea eficientă a fenomenului.

    Printre recomandări se numără şi înfiinţarea Procurorului Verde European care să se ocupe nu doar de exploatările forestiere ilegale, ci şi de infracţiunile financiare asociate acesteia sau de eventuale încălcări ale drepturilor omului.

    Experţii recomandă şi alte măsuri, precum îmbunătăţirea legislaţiei europene privind obligaţiile operatorilor de lemn şi produse din lemn (EU Timber Regulation – EUTR), care să extindă responsabilitatea operatorilor şi la companiile distribuitoare, ambele având interdicţia de a comercializa lemn obţinut ilegal.

    Totodată, specialiştii recomandă ca legislaţia privind tăierile ilegale să fie unitară la nivelul statelor membre, nivelul sancţiunilor crescut şi prevederile coroborate cu cele privind corupţia, evaziunea fiscală sau încălcarea drepturilor omului.

    Prezentarea publică a acestui studiu are loc în contextul înmulţirii atacurilor violente asupra celor care demască furturile de lemn din pădurile României.

    „Majoritatea atacurilor violente asupra avertizorilor de integritate, a activiştilor şi jurnaliştilor sunt legate de tăierile ilegale de pădure şi depozitele ilegale de deşeuri. Ambele sunt activităţi infracţionale extrem de profitabile, care implică reţele organizate transfrontalier. Adesea infractorii rămân nepedepsiţi, aşa cum avertizează şi EUROPOL”, a declarat europarlamentarul Vlad Gheorghe.

  • Studiu: riscul de miocardită şi pericardită după vaccinare, confirmat, dar este rar

    Reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România au analizat concluziile unui studiu recent al EPI-PHARE.

    Cercetarea confirmă existenţa unui risc rar de miocardite şi pericardite în termen de 7 zile de la vaccinarea împotriva COVID-19 cu un vaccin ARNm (Comirnaty-Pfizer şi Spikevax-Moderna) la persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 50 de ani, în special la tinerii între 12 şi 29 de ani.

    Acest risc este mai mare cu vaccinul Spikevax, este altă concluzie a studiului. Totodată, cercetarea confirmă şi evoluţia clinică favorabilă a cazurilor de miocardită şi pericardită după vaccinare.

    Nu au fost raportate decese în rândul persoanelor internate pentru miocardită sau pericardită în urma vaccinării, susţin reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

    Aceste date noi de farmaco-epidemiologie nu pun sub semnul întrebării raportul beneficiu/risc al vaccinurilor Pfizer şi Moderna, a căror eficacitate împotriva formelor severe de COVID-19 trece de 90%, este concluzia specialiştilor.

  • Studiu: 61% dintre adulţi se luptă să respecte regulile pe care le stabilesc copiilor lor

    Noul sondaj explorează rolul obiceiurilor digitale sănătoase în familie, precum şi efectul comportamentului părinţilor asupra copiilor şi invers.

    Rezultatele dezvăluie că, pentru 61% dintre părinţi, este greu să fie modele pentru copiii lor. Uneori, părinţii nu respectă regulile pe care ei înşişi le stabilesc pentru cei mici. În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre părinţi (54%) încearcă să stabilească obiceiuri şi reguli digitale sănătoase pentru toţi membrii familiei.

    Specialiştii atrag atenţia că de la o vârstă fragedă, copiii tind să copieze comportamentul şi obiceiurile adulţilor în toate domeniile vieţii, inclusiv atitudinile faţă de dispozitivele digitale. În plus, mulţi copii primesc primul dispozitiv foarte devreme – conform aceluiaşi studiu – respectiv 68% dintre copii primesc dispozitive electronice înainte de vârstă de nouă ani. Având în vedere acest lucru, părinţii trebuie să fie modele în utilizarea tehnologiei, dacă doresc să pună obiceiurile digitale ale copiilor pe baze sănătoase, încă din copilărie.

    În unele scenarii, respondenţii consideră că anumite comportamente sunt acceptabile pentru ei înşişi, dar nu şi pentru copiii lor. De exemplu, 37% dintre adulţi cred că este normal să distribuie fotografii cu membrii familiei pe reţelele sociale, dar mai puţin de un sfert (24%) dintre părinţi consideră că acest lucru este acceptabil pentru copiii lor.

  • Fini sunt! Jobul ascuns, plătit cu 3.000 de euro pe lună

    Mercer, compania globala de consultanta in cariera, a publicat saptamana trecuta studiul Total Remuneration Survey 2021 pentru Romania. Este un studiu despre salariile si beneficiile oferite de 410 companii din tara, care au in spate 150.000 de angajati.

    Cand m-am uitat pe analiza tipurilor de joburi si salariile oferite ce mi-a sarit in ochi a fost o pozitie de specialist extrem, extrem de bine platita despre care nu am auzit pana acum: agile coach specialist.

    Citeşte articolul integral pe www.alephnews.ro