BusinessMagazin

Tag: studenti

  • CAZ ŞOCANT la Iaşi: Studentul care a murit înjunghiat avea 20 de plăgi, majoritatea în spate, iar tânărul aflat la spital a fost înjunghiat de 18 ori. Principalul suspect nu a fost încă găsit

    Surse apropiate anchetei spun că cei doi tineri înjunghiaţi şi agresorul, toţi studenţi în anul I la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, petrecuseră noaptea trecută într-un club din oraş şi s-au întors spre dimineaţă, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit aceloraşi surse, studentul care a murit, Victor Nour, din Republica Moldova, a fost găsit cu 20 de plăgi înjunghiate, majoritatea în zona spatelui, în timp ce tânărul care se află în spital, în stare gravă, Casian Harpă, a fost înjunghiat de 18 ori.

    “Tinerii au fost găsiţi în stare extrem de gravă. Unul dintre ei era în stop cardio-respirator post-traumatic cu leziuni de tip plagă înjunghiată, multiple, la nivelul tuturor segmentelor. S-a efectuat resuscitare cardiopulmonară îndelungată inclusiv cu plasarea de dren toracic şi administrarea de soluţii de reumplere volemică. Din păcate, în ciuda eforturilor de resuscitare, pacientul a decedat”, a declarat Diana Cimpoeşu, medic şef UPU-SMURD la Spitalul de Urgenţe “Sfântul Spiridon” din Iaşi.

    Casian Harpă a fost operat şi diagnosticat cu arsură de căi aeriene în urma incendiului, el având multiple plăgi înjunghiate la nivelul capului, toracelui, abdomenului, mâinilor şi picioarelor şi fiind în continuare în stare critică.

    “A fost adus la UPU diagnosticat cu şoc post-traumatic şi leziuni de inhalare. A mers direct în sala de operaţii unde s-a intervenit, cea mai importantă plagă înjunghiată prezentată de acest pacient fiind cea abdominală cu interesare hepatică. Pacientul este în continuare în stare critică, internat la ATI, deocamdată cu un prognostic rezervat, dar sperăm ca vârsta tânără şi rapiditatea intervenţiei să poată să ducă la o evoluţie favorabilă”, a adăugat Diana Cimpoeşu.

    Suspectul principal, Aurelian Giosan, este căutat de Poliţie în tot oraşul, fiind instituite filtre în staţiile de autobuz şi în gară.

    Incidentul a avut loc într-o cameră a Căminului C4 din Complexul “Târguşor Copou” al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde luni dimineaţă portarul a văzut fum ieşind pe sub uşa camerei şi a intervenit cu un coleg al său.

    În cameră au fost găsiţi doi studenţi care erau înjunghiaţi, ambii fiind în stare foarte gravă, iar acolo au ajuns echipaje de ambulanţă. În cazul unuia dintre tineri, medicii nu au mai putut face nimic întrucât era în stop cardio-respirator, fiind făcute manevre de resuscitare fără succes, astfel că a fost declarat decesul.

    Celălalt tânăr a fost transportat la spital.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Iaşi, Anca Vîjiac, suspectul principal în acest caz este un alt student, coleg de cameră cu cei doi tineri, care ar fi încercat apoi să dea foc camerei de cămin, iar incidentul s-a produs pe fondul consumului de alcool.

    La rândul lor, reprezentanţii universităţii au precizat că cei trei studenţi erau toţi în anul I, înmatriculaţi la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, şi că incidentul s-ar fi produs în jurul orei 07.00, după ce aceştia s-ar fi întors băuţi dintr-un club.

    “Incendiul nu a fost unul de amploare şi s-a stins repede. Suntem cu toţii pur şi simplu consternaţi, este o tragedie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Bogdan-Eduard Pleşcan, directorul general administrativ al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”.

    Studentul care a murit era din Republica Moldova, iar ceilalţi doi, tânărul rănit şi presupusul agresor, sunt din judeţul Neamţ.

  • Adrian Despot vorbeşte despre tragedia din Colectiv: Majoritatea oamenilor implicaţi în acest dezastru care s-a întâmplat nu erau pregătiţi. Lumea mea s-a schimbat

    Adrian Despot a participat, marţi, la o întâlnire cu studenţii în Aula Magna a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul evenimentului “Cum m-am recrutat. Poveşti cu mine şi despre tine”, el spunând că îi este greu să le vorbească despre succes.

    “Majoritatea oamenilor implicaţi în acest dezastru care s-a întâmplat nu erau pregătiţi, de la instituţiile statului până la funcţionari şi aşa mai departe… şi este important să vorbim despre succes şi despre paşii pe care trebuie să-i urmăm ca să fim pregătiţi, să fim pregătiţi atât pentru noi, cât şi pentru cei din jurul nostru (…) Nu sunt un speaker şi sunt foarte afectat de evenimentele petrecute, n-am nicio idee cum o să decurgă această întâlnire între noi. Invitaţia a fost destul de veche, invitaţia am primit-o acum două luni de zile, mi-a plăcut foarte mult ideea şi pentru că sunt un om de cuvânt am venit astăzi în faţa voastră, dar recunosc că, practic, toată lumea s-a schimbat, cel puţin lumea mea s-a schimbat, şi n-am idee cum o să decurgă această întâlnire. O să fie cel puţin interesantă“, le-a spus el studenţilor.

    De asemenea, Adrian Despot i-a mulţumit soţiei sale, care s-a aflat împreună cu el la evenimentul de la Sibiu.

    “Asta vă spuneam, că am nevoie în momentul de faţă de prieteni, de familie, am nevoie de oameni care empatizează cu mine, de oameni care suferă împreună cu mine şi de oameni care vor să schimbe lucrurile (…)”, a adăugat el.

    El s-a referit şi la faptul că nu a făcut declaraţii în spaţiul public despre cele întâmplate.

    “Trebuie să mai spun că, vis-a-vis de lipsa mea de declaraţii în spaţiul public, după evenimentul de la Colectiv, se datorează unui fapt simplu, dacă vreţi, mi-am făcut datoria civică, am fost la Poliţie, am fost audiat şi am depus mărturia mea şi din punctul meu de vedere tot ce ţine de spaţiul public şi de declaraţiile mele pentru acel eveniment s-a încheiat acolo. Există, bineînţeles, întrebarea: «Ok, partea civică ţi-ai făcut-o, dar partea morală?» Partea morală, asta e o întrebare care vine din presă, partea morală faţă de oameni nu vrei să ţi-o faci, ei vor să afle ce s-a întâmplat acolo… şi asta mă face să zâmbesc puţin amar pentru că mi se pare foarte nepotrivit ca presa, mass-media, să folosească cuvântul moral“, a mai spus el.

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a fost rănit în incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 32 de oameni au murit, iar alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

    El a arătat, în declaraţia dată în faţa anchetatorilor, că după ce a izbucnit incendiul din Colectiv, a alergat spre ieşire, unde era ambuscadă, a căzut şi şi-a dat seama că sub el erau mai multe persoane, iar de sus cădeau bucăţi de burete şi lemn arse.

    Adrian Despot a fost printre cei audiaţi în calitate de martor, arătând că s-a dus singur la concertul trupei Goodbye to Gravity, unde urma să cânte cu membrii formaţiei o melodie.

    În declaraţia sa, el a menţionat că a cântat în Colectiv de mai multe ori şi a remarcat că cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2 metri, dar nu îşi aminteşte ca şi tavanul să fi fost acoperit cu un burete similar. De asemenea, a arătat că nu a remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, cum ar fi extinctoarele.

    El le-a spus anchetatorilor că în seara concertul a mers, la un moment dat, în zona de backstage, unde s-a aşezat pe o canapea de unde nu putea vedea publicul. Liderul trupei Viţa de Vie a mai arătat că, în timp ce stătea pe canapea, l-a auzit pe solistul trupei spunând “a luat foc!”, iar când s-a ridicat să vadă ce se întâmplă, deoarece muzica se oprise, a văzut că tot tavanul de deasupra scenei luase foc.

    “Nu am remarcat ca cineva să încerce să stinge incendiul. Mi-am luat hainele din cuier, am alergat către ieşire, iar în momentul în care am ajuns în dreptul ieşirii, mai exact la intrarea în containerul de la accesul în club, iar acolo era foarte multă lume, dar nu se putea ieşi. S-a creat o ambuscadă la intrarea în container, deoarece multe persoane erau deja căzute pe jos, iar din spate erau alte persoane care împingeau. La rândul meu, şi eu am căzut, iar sub mine mi-am dat seama că se aflau mai multe persoane. Peste mine au căzut mai mulţi oameni, şi am rămas prins în acea ambuscadă”, le-a mai spus Adrian Despot procurorilor.

    El a mai povestit că, la un moment dat, s-a simţit un val de aer, a remarcat o flacără foarte mare, iar de sus cădeau bucăţi de burete ars şi lemn ars.

    “La un moment dat, am auzit zgomote din exterior, ca şi cum cineva încerca să spargă peretele şi să creeze o ieşire. Atunci, am simţit că presiunea corpurilor omeneşti de deasupra mea s-a slăbit, şi am dedus că cineva reuşeşte să scoată oamenii din interior. M-am ridicat la rândul meu şi am plecat târâş spre ieşire. M-am uitat în spatele meu, în club, şi nu am mai văzut nicio persoană. Până am ajuns la ieşire, am reuşit să trag o fată afară, care era conştientă. La ieşirea afară, am văzut aproximativ 30 de persoane, unele care suferiseră arsuri, iar alte persoane erau sănătoase. Nu am observat nicio persoană decedată”, a arătat Adrian Despot în declaraţia dată în faţa anchetatorilor.

  • Aşteptări realiste? Un absolvent de facultate cu profil economic vrea circa 700 de euro la primul job

    Absolvenţii facultăţilor cu profil economic se aşteaptă la un venit de circa 725 de euro pe lună atunci când se angajează pentru prima dată, pe când cei care au terminat studii în inginerie sau în IT şi-ar dori să primească circa 600 de euro pe lună la primul job, arată cel mai recent studiu rea­lizat de institutul inde­pendent de cerce­tare german Tren­dence.

    Aşteptările sala­riale ale tinerilor absol­venţi români – care sunt în scădere faţă de anii anteriori – repre­zintă doar o treime din media aşteptărilor sala­riale ale studenţilor euro­peni, mai arată rezultatele studiului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O şcoală pentru antreprenori. “Modelul presupune că studenţii trebuie să dezvolte un business, care este real, înregistrat, plătitor de taxe şi de la care se aşteaptă profit”

    Cum îi convingi pe părinţii care vor să îşi trimită copiii la studii în străinătate că ar putea exista o variantă educaţională la fel de bună în Bucureşti?

    Sunt peste 3.000 de copii care pleacă anual să studieze în străinătate“, îşi începe Adrian Stanciu motivaţia cu care a plecat la drumul de a aduce în România un program universitar al cărui scop este să producă antreprenori. Adrian Stanciu este consultant şi antreprenor, de numele său legându-se dezvoltarea unor companii precum Xerox România, Ascendis, Human Synergistics, Kiwi Finance sau Maastricht School of Management.

    Povesteşte entuziast despre modelul educaţional care i-a captat atenţia şi care s-a răspândit în ultimii 20 de ani în toată lumea. Ideea a plecat din Finlanda şi a fost dezvoltată de Johannes Partanen, pionierul educaţiei fără profesori. Modelul de universitate dezvoltat de acesta presupune o învăţare colaborativă, în care actul educaţional devine o cerinţă a studentului, aflat în centrul programului de învăţare.

    „Modelul presupune că, din primul an, studenţii se organizează în grupuri şi fiecare grup trebuie să dezvolte un business, care este real, înregistrat, plătitor de taxe şi de la care se aşteaptă profit. Iar pentru a putea pune în practică cerinţele construcţiei afacerii, ei acced experţii. Când nu ştiu să facă business plan, când nu ştiu să ţină contabilitatea, când nu ştiu să facă P&L sau când să îşi facă un plan de marketing, vine un expert şi îi învaţă, sub forma unor cursuri, la care se dau examene şi se acumulează credite. Ce deosebeşte modelul Team Academy de alte universităţi este că afacerile pe care studenţii le dezvoltă nu sunt simulări, ci sunt afaceri reale, cu ţinte clare de profit şi care pot fi dezvoltate de absolvenţi după absolvire, dacă aceştia doresc.“

    Ţintele de profit per echipă sunt obiective esenţiale în cadrul procesului de învăţare, explică Stanciu – minimul de profit obţinut este 1.500 de euro/membru în echipă în primul an, 2.500 de euro/membru în anul al doilea şi 5.000 de euro/membru în anul al treilea. Pe lângă creşterea unui business real, pe parcursul celor patru ani de studiu vor avea loc cursuri standard într-un program de administrarea afacerilor (economie, finanţe, contabilitate, management, strategie, marketing, vânzări), cu diferenţa că toţi profesorii sunt de fapt antreprenori şi oameni de afaceri, iar cursurile nu pot ocupa mai mult de 10‑12 ore pe săptămână. „Restul timpului va fi folosit pentru a crea şi a dezvolta companii reale, conduse în totalitate de către studenţi. Programul este foarte autonom, fiecare student trebuie să trăiască nevoia de a reuşi ca antreprenor, prin forţele proprii. Centrul de greutate al procesului educaţional cade asupra coach-ilor (1 la maximum 20 studenţi), care îi ajută pe studenţi să îşi pună întrebările potrivite, îi învaţă de unde să îşi ia informaţiile şi cum să le folosească, dar au şi rolul de a le atrage atenţia când greşesc sau când nu sunt focusaţi“, detaliază Adrian Stanciu.

    Modelul dezvoltat de Parten nu este acreditat, deşi este foarte răspândit. Olandezii l-au preluat şi au vrut însă să îl acrediteze, pentru a-l transforma într-un program academic de primă opţiune pentru absolvenţii de liceu, aşa că l-au structurat în direcţia unei universităţi clasice. Adrian Stanciu explică faptul că au mers către modelul olandez şi nu către cel iniţial, finlandez, deoarece căutau un model pe care să îl poată acredita.

    Când foloseşte pluralul, Adrian Stanciu nu se referă neapărat la echipa actuală, ci la cele trei entităţi distincte care au luat în calcul, independent, varianta aducerii programului Team Academy în România. „Ne-am gândit la acest proiect, simultan, dar independent, trei grupuri diferite: Universitatea Alternativă (singurul program care a adus studenţilor o altă variantă de învăţare), Educativa (organizaţia lui Alex Ghiţă, prin intermediul căreia pleacă cei mai mulţi studenţi români la studii în afara ţării) şi noi (adică Maastricht School of Management, care am tot tatonat ideea unei universităţi pentru antreprenori)“, povesteşte Adrian Stanciu, care, imediat ce a aflat de interesul celorlalte două părţi, i-a adunat la o masă şi au pus la punct un plan de bătaie. S-au blocat însă la capitolul acreditare, deoarece „modelul acesta nu este acreditabil în România, unde se foloseşte un sistem foarte birocratic pentru acreditare“. Dar aveau cu adevărat nevoie studenţii-antreprenori de acreditare? „Studenţii nu aveau nevoie, dar părinţii vor să fie siguri că diploma de absolvire este validă şi îi face angajabili, chiar dacă drumul copiilor va fi antreprenorial.“

    Soluţia a venit de la Team Academy, care le-a propus să devină parte a ceea ce legea olandeză a educaţiei numeşte „sub steag olandez“: „Cu alte cuvinte, ne acreditează olandezii: autorităţile olandeze vin, analizează şi acreditează întregul program (din Bucureşti şi din Amsterdam), iar diplomele sunt aceleaşi – nu va scrie pe ele unde ai absolvit, ci doar ce program ai absolvit“.

    Cum îşi va face loc o astfel de universitate pe o piaţă locală unde învăţământul universitar privat are o imagine în scădere şi unde aproape că s-a împământenit ideea că orice copil bun sau cu posibilităţi trebuie să plece la studii în străinătate? „Nu mă mint că va fi uşor“, spune Adrian Stanciu, care pleacă însă de la premisa că universitatea pe care o va lansa, deşi cea mai scumpă de pe piaţă (6.500 de euro pe an faţă de o medie de 2.000 de euro la celelalte universităţi private sau la programele cu taxă de la universităţile de stat), costă anual cam cât o grădiniţă privată cu pretenţii din Bucureşti. „Cred că, pe parcurs, The Entrepreneurship Academy va deveni o variantă de studii superioare pentru copiii care au frecventat astfel de grădiniţe şi care nu vor să se desprindă de România pentru plecarea la studii, din diferite motive“.

    Universitatea va avea însă şi un program de burse, prin care fondatorii vor să atragă copii talentaţi – fondul disponibil pentru burse este în formare, dar oficialii universităţii spun că valoarea sa este de 75.000 de euro pe an. În funcţie de sursa fondurilor, bursele se împart în două mari categorii: burse din fondul Fundaţiei Entreprenation şi burse oferite de partenerii The Entrepreneurship Academy (EA), în acest moment fiind confirmată ING Bank – care este şi partener fondator al The Entrepreneurship Academy şi care a semnat un parteneriat pe trei ani. Bookster, Autonom şi Microsoft sunt confirmaţi ca parteneri pe diferite proiecte, iar, pe lângă aceştia, există un număr de discuţii deschise cu alte companii care vor să se alăture proiectului fie ca parteneri, fie ca sponsori pe diferite proiecte.

    Pentru primul an, 2016/2017, The Entrepreneurship Academy vrea să plece la drum cu 50 de studenţi. Pentru următorii cinci ani, Adrian Stanciu vorbeşte despre o ţintă de 250 de studenţi pe serie, ceea ce înseamnă zeci de coach, de oameni implicaţi şi resurse importante pentru învăţare. „Asta face programul scump: un profesor care vorbeşte în faţa unui amfiteatru de sute de studenţi este înlocuit aici de un coach care trebuie să asculte şi să îndrume individual maximum 20 studenţi. Până la urmă, vorbim despre căutarea unei vocaţii, iar această căutare durează şi se construieşte. Scopul nostru nu este să livrăm doar absolvenţi, ci persoane perfect autonome şi pe picioarele lor, care se pot descurca pe cont propriu din ziua absolvirii încolo.“
     

  • REPORTAJ – Studenţi medicinişti: Prefer să renunţ la bursă decât la a putea să lucrez în străinătate

    Preşedintele Organizaţiei Studenţilor Medicinişti (OSM) de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Radu Pîrlog, student în anul IV, consideră că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical, ci, dimpotrivă, va duce la şi mai multă frustrare în rândul mediciniştilor.

    ”Pe de-o parte, consider că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical. Acest lucru nu va face decât să crească nivelul de frustrare în rândul studenţilor, rezidenţilor şi tinerilor specialişti care vor aştepta cu nerăbdare terminarea contractului. Această măsură va fi percepută ca o îngrădire şi ca o formă de discriminare ce este în contradicţie cu legislaţia europeană în domeniul liberei circulaţii. Această propunere este o formă de discriminare a categoriei profesionale medicale. Având în vedere că, în sistemul educaţional românesc, avem 8 clase obligatorii, atunci toată populaţia ce beneficiază de 8 clase sau o perioadă mai lungă de şcolarizare ar trebui supusă aceluiaşi proiect legislativ, ceea ce va duce la blocarea migrării tuturor categoriilor profesionale şi la izolarea forţei de muncă de piaţa europeană”, a spus Pîrlog.

    El crede că pentru a menţine tinerii specialişti în sistemul medical ar trebui îmbunătăţite condiţitiile de lucru din spitale, deoarece, pe lângă considerentul financiar, ”mulţi medici decid să plece din ţară din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate desfăşurării actului medical la standarde europene”.

    Andrada Deac, studentă în ultimul an la UMF Cluj-Napoca, spune că, din punctul de vedere al unui student la Medicină în an terminal, în condiţiile actuale o astfel de propunere este privită ca şi o îngrădire a drepturilor sale. Tânăra mai spune că mediciniştii care aleg să plece în străinătate fac acest pas în primul rând pentru că vor să fie mai buni, iar în România nu sunt oferite condiţii de dezvoltare, în unele colţuri ale ţării medicina fiind practicată ca în secolul trecut.

    ”Din punct de vedere administrativ, înţeleg ideea şi direcţia spre care se îndreaptă această propunere, dar justificarea acesteia cu exodul medicilor este injustă şi ascunde adevăratul interes de «răscumpărare» a investiţiilor făcute de minister în educarea studenţilor medicinişti şi încearcă să acopere adevăratele suferinţe ale sistemului medical. Niciun student la Medicină nu alege acest drum mânat de dorinţa de a termina cât mai repede studiile şi de a pleca la prima poartă deschisă spre Occident, dar, totuşi, mulţi fac acest pas şi nu îl fac din lipsă de patriotism, nu o fac nici din cauza salariilor mici, o fac pentru că vor să fie mai buni, o fac pentru că România nu oferă condiţii de dezvoltare, o fac pentru că, încă, în anumite colţuri ale ţării se practică medicina din secolul trecut cu instrumente şi tehnologii din secolul trecut şi în încăperi care ar produce mai mulţi bani dacă ar intra în categoria muzeelor, o fac pentru că vor să se afirme pe propriile puteri şi să facă medicină la nivel înalt”, a spus Deac.

    În opinia studentei, o astfel de propunere, servită sub această formă brută doar la nivel de declaraţii şi fără a consulta toate părţile implicate, va atrage nemulţumiri atât în rândul studenţiilor, cât şi în al medicilor.

    ”Realizarea unui contract sau a unui proiect de lege prin care să fie ilustrate obligaţiile tuturor părţilor implicate, prin care să fie definiţi termenii legali cu privire la rămânerea în ţară ca măsură de obligativitate şi, de asemenea, cu găsirea unei soluţii legale, financiare care să le permită absolvenţilor facultăţiilor de medicină să plece într-o altă ţară, ar trebui să fie un proiect a cărui transparenţă să fie de necontestat. Este imperios necesară consultarea tuturor părţilor implicate şi conlucrarea acestora: studenţii, medici rezidenţi, specialişti, primari, cadre didactice, decani, rectori şi instituţiile statului care guvernează sistemul medical”, a mai spus Andrada Deac.

    La rândul său, Loredana Farcaş, o altă studentă în anul IV la UMF Cluj-Napoca, spune că în ultimii ani drepturile şi obligaţiile studentului la Medicină ”au devenit material pentru vivisecţie”.

    ”Deşi se cunosc metode neinvazive de explorare, deşi cred că există o pregătire intelectuală potrivită pentru soluţionarea problemelor ce vizează exodul medicilor, deocamdată măsurile care se doresc a fi luate sunt dăunătoare – nu neapărat ca idei în sine, ci ca mod de expunere. Schimbările bruşte, deciziile luate ex-abrupto, fără a oferi explicaţii şi detalii concrete, toate acestea nasc neînţelegeri şi frustrări, precum şi reacţii nepotrivite”, afirmă tânăra.

    De cealaltă parte, însă, decanul Facultăţii de Stomatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu”, Radu Septimiu Câmpian, consideră că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care au burse de studiu să fie obligaţi să muncească în România este benefică şi va avea un efect bun.

    ”Eu, personal, şi mă bazez pe nişte argumente şi informaţii din teren, consider că va avea un dublu efect şi este benefică propunerea din două puncte de vedere. În primul rând, denotă din partea Ministerului Sănătăţii, ca o deosebire esenţială faţă de perioadele anterioare, o preocupare reală şi căutarea de soluţii pentru această mare problemă care o reprezintă plecarea medicilor. În al doilea rând, şi modul în care se pune în aplicare acest gând bun este creşterea atracţiei pentru perioada de rezidenţiat. Medicii nu merg neapărat în afară pentru a se pregăti acolo, pentru că şi în ţară nivelul de pregătire este la nivel de excelenţă, ci şi pentru că un rezidenţiat în străinătate le asigură un plus de şanse la angajare acolo. Ceea ce nu este atractiv în România, sunt veniturile, care sunt descurajante pentru practicarea profesiei, şi prestigiul social, care este deteriorat. Cred că iniţiativa va avea un impact pozitiv, dar trebuie crescută pe mai multe planuri motivaţia rămânerii în ţară”, a spus Câmpian.

    El consideră că România produce specialişti în domeniul medical la cel mai înalt nivel, ”pregătirea fiind extraordinară”.

    ”Trebuie încurajat şi sprijinit sectorul privat în stomatologie, exodul fiind mare în acest domeniu deoarece sunt condiţii de exercitare a profesiei cu prevederi absurde uneori”, a mai spus Radu Septimiu Câmpian.

    Şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) “Grigore T. Popa” din Iaşi, Dragoş Pieptu, spune că înţelege preocuparea ministrului Nicolae Bănicioiu cu privire la exodul medicilor, dar că “problema este atât de gravă şi de mare încât a depăşit dimensiunile unui minister sau ale unei universităţi”.

    “Doctorii pleacă din România din cauze cunoscute: subfinanţare cronică a sistemului de măcar 35-40 de ani, lipsă de perspectivă profesională (generată în primul rând de unităţi medicale echipate ca acum 20-50 de ani, de o organizare feudală, de o administraţie cu o implicare nepermisă a politicului de toate culorile), lipsă de respect (desconsiderare totală pornită de la nivel prezidenţial şi guvernamental şi sădită în mod programatic, zeci de ani, în sufletul poporului), salarii indecent de mici comparativ cu alte profesii. Puneţi în ce ordine vreţi, tot descurajant arată”, a spus Dragoş Pieptu.

    El a mai afirmat că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care primesc burse de studiu să fie obligaţi să semneze un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licenţă şi de rezidenţiat nu ar avea cum să fie pusă în practică, fiind nevoie de reformarea întregului sistem.

    “Sigur, putem spera că nu-i vor mai primi străinii. Dar nu trebuie să ne bazăm încă pe asta”, a spus Pieptu.

    El a precizat că motivele aduse de minister, conform cărora statul cheltuieşte foarte mulţi bani cu formarea medicilor, nu stau în picioare, România fiind una dintre ţările care investesc cel mai puţin din acest punct de vedere.

    “Care este marea cheltuială a ţării cu formarea medicilor? Pentru un student la medicină la buget (fără taxă), statul român dă 5.400 de lei /an (comparativ cu 7.000 de euro Portugalia sau 10.000 de euro în Franţa sau circa 20.000 de euro în Belgia sau minimum 20.000 de euro în Germania). Să zicem că adaugă 2.000 de lei /an bursa socială. Deci, optimist vorbind, maximum 7.500 de lei / an. În şase ani se strâng 45.000 de lei / 10.000 de euro. Un rezident hotărât care lucrează un an în Franţa (nu cea mai generoasă ţară în salarii) îşi poate plăti «datoria către statul român» într-un an”, a adăugat rectorul, care a precizat că nu se văd semne de ameliorare în următorii zece ani.

    Nici studenţii UMF Iaşi care au avut burse de merit anul trecut nu sunt de acord cu ideea de a semna un contract prin care să rămână în ţară pe perioada studiilor, argumentând că o astfel de decizie le limitează dreptul la liberă circulaţie.

    “Nu e normal să fim obligaţi să semnăm contracte pentru burse pe care, tot legal, le merităm. Prefer să renunţ la bursă decât la gândul de a putea pleca să lucrez afară şi prefer să rămân în ţară pentru că se creează condiţii demne pentru medici, nu obligat de un contract”, a spus Ionuţ, student în anul III la Facultatea de Medicină Generală a UMF Iaşi.

    Şi rectorul UMF Iaşi consideră că acţiunile din ultimii ani ale Ministerului Sănătăţii îi determină pe tinerii determinaţi şi tenace să plece definitiv din ţară.

    “Nu neapărat pe cei mai buni. Mă refer la cei mai întreprinzători, curajoşi, rezistenţi, harnici etc. Mă refer la sutele de tineri medici tăcuţi care pleacă fără ca nimeni să se preocupe de enorma pierdere reală pe care o suferim. În fapt, este o tragedie”, a mai spus Dragoş Pieptu.

    La Sibiu, studenţii Facultăţii de Medicină se declară revoltaţi de ideea că ar putea fi obligaţi să rămână ţara până la finalizarea studiilor, iar unii dintre ei spun că ar fi dispuşi să restituie statului român banii pentru că, în străinătate, ar recupera sumele “într-un an”.

    “Studenţii sunt revoltaţi. Nu mi se pare normal să mă oblige statul să rămân aici, atât timp cât nu primesc un salariu corespunzător după şase ani de studiu. Eu studiez la fără taxă şi aş fi dispus să dau statului român banii înapoi pentru toţi anii de studiu pentru că, în străinătate, aş recupera banii ăştia într-un an. Acum n-am înţeles exact dacă vor să interzică tuturor studenţilor de la stat sau numai celor cu burse, pentru că, anul trecut cam pe vremea asta, aveau ideea de a interzice tuturor celor cărora statul le-a plătit şcolarizarea”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei Studenţeşti de la Facultatea de Medicină “Victor Papilian” din Sibiu, Andi Resiga, student.

    El a menţionat că studenţii nu îşi doresc neapărat să plece din ţară, dar, din cauza salariilor, “mulţi nu reuşesc să se descurce”.

    “Vrem să rămânem în ţară, dar să nu fim bătaie de joc. La ce salarii sunt, dacă nu stai cu părinţii, dacă îţi faci o familie, nu ai cum să te descurci. Mulţi nu reuşesc să se descurce”, a spus Andi Resiga.

    El a precizat că la Facultatea de Medicină din Sibiu sunt circa 85 de locuri fără taxă pentru fiecare an de studiu, iar 10-15 studenţi primesc burse de studiu, aceştia urmând să fie afectaţi în cazul adoptării unei măsuri de interzicere a plecării din ţară.

    Părerea sa este împărtăşită de mulţi dintre studenţii medicinişti. Întrebaţi pe coridorul facultăţii ce părere au despre o astfel de posibilitate, ei au spus că li se pare “imposibil aşa ceva”.

    Mihai, care este student în anul III, a recunoscut că nu este dintre cei care primesc bursă de studiu, dar tot i se pare că nu este normală o astfel de decizie.

    “Noi vrem să facem Medicină. Noi am ales asta, dar la ce salarii sunt în sistemul sanitar, ca să nu mai vorbim despre condiţiile în care se lucrează, nu cred că e normal să se impună aşa ceva. Dacă ai posibilitatea să pleci ca să câştigi decent după atâţia ani de studiu, nu cred că e normal să vină statul să-ţi spună că nu poţi”, a explicat Mihai.

    La rândul său, decanul Facultăţii de Medicină din Sibiu, Silviu Morar, a declarat că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care au burse de studiu ar putea fi obligaţi să muncească în România “este o decizie dificil de luat”.

    “Este o decizie dificil de luat, o decizie care necesită o discuţie extrem de seriosă la nivel naţional, iar o poziţie în acest sens ar trebui luată în cadrul Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România”, a declarat Silviu Morar.

    Întrebat dacă facultăţile de medicină ar avea de suferit în urma adoptării unei astfel de decizii, el a explicat că este greu de contabilizat.

    “Este dificil de făcut, în acest moment, o prognoză privind scăderea adresabilităţii la facultăţile de Medicină, în eventualitatea luării unei astfel de măsuri. Orice apreciere în acest sens ar avea caracter speculativ. Îndrăznesc să sper că cei care doresc să devină medici (şi profesionişti ai sănătăţii, în general) o fac nu pentru beneficii materiale, ci, în primul rând, pentru că simt că au o vocaţie în acest sens”, a declarat decanul Facultăţii de Medicină din Sibiu.

    La Facultatea de Medicină din Sibiu studiază peste 1.600 de tineri.

    La rândul lor, studenţii de la Facultatea de Medicină din Timişoara spun că ”doleanţa” studenţilor este găsirea unei alte modalităţi prin care aceştia ”să fie făcuţi să rămână în România nu prin constrângere, adică să să creeze un mediu propice ca să nu mai plece”.

    ”În momentul de faţă, conform declaraţiei domnului ministru Bănicioiu, nu vor fi foarte multe persoane afectate. Declaraţia este vagă. El a adus, la un moment dat, o lămurire. A spus că nu se referă la bursele de merit, ci se referă la bursele de studiu. Nu ştiu exact la ce se referă cu bursele de studiu. Adică toţi cei care sunt în regim bugetat sau la un anumit tip de bursă? Aici este marea mea dilemă din declaraţia domnului ministru. Dacă se referă la bugetat este o problemă, pentru că nu este modalitatea normală, pentru că fiecare student are deja un contract presemnat cu universităţile şi în momentul de faţă nu se poate implementa un asemenea proiect pentru că studenţii studiază conform contractului semnat în anul întâi de facultate”, a spus Octavian Costea, preşedintele Societăţii Studenţilor în Medicină din Timişoara.

    Întrebat dacă această eventuală măsură ar putea afecta în vreun fel înscrierea studenţilor la Facultatea de Medicină, tânărul a spus că mulţi studenţi merg la această facultate ”cu gândul de a pleca din ţară”, având în vedere condiţiile din sistemul medical românesc.

    ”Dintr-un anumit punct de vedere, da, ar putea afecta pentru că în momentul de faţă foarte mulţi dintre studenţii care vin la Medicină, vin cu gândul de a pleca din ţară ţinând cont de condiţiile care sunt în sistemul medical românesc, în momentul de faţă. De aceea, soluţia ar fi crearea unui mediu pentru tinerii rezidenţi care să îi determine să rămână şi să poată să îi determine să îşi exercite meseria în condiţii optime atât din punct de vedere financiar cât şi profesional”, a mai spus Octavian Costea.

    Şi Andreea, studentă în anul II la Facultatea de Medicină şi Farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara, spune că şi-ar dori să lucreze în străinătate pentru că sunt condiţii mai bune şi salarii mai mari. ”De ce să mă oblige să rămân în ţară?”, spune studenta.

    Gabriela este şi ea studentă la Facultatea de Medicină din Timişoara şi crede că, dacă această măsură se aplică la o facultate, ar trebui să se aplice şi la alte facultăţi, din alte domenii.

    ”Eu, ca studentă, primesc o bursă de merit pentru rezultatele mele la învăţătură nu pentru a fi obligată să rămân să muncesc în ţară. Dacă se va ajunge să se aplice această măsură la facultatea noastră, propun să se aplice şi la alte facultăţi din alte domenii”, a spus Gabriela.

    Reprezentanţii Universităţii de Medicică şi Farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara spun că, pe de o parte, înţeleg propunerea ministrului Sănătăţii, dar pe de altă parte cred că este necesară o dezbatere publică.

    ”Este cert că după 1989, şi, mai ales în ultimii zece ani, România a pierdut «creiere» şi implicit bani investiţi în pregătirea acestora. Iniţiativa de a încerca să nu se piardă fonduri bugetare – vorbim de sute de milioane de euro în aceşti ultimi zece ani – este de înţeles. Chiar dacă vine târziu, necesită o abordare raţională, democratică. Sunt necesare, în primul rând, dezbateri publice care să aducă în conştiiţa colectivă impactul acestor pierderi financiare şi de specialişti, care nu ar fi dus la deprecierea actuală a sistemului sanitar din ţară”, a declarat Andrei Motoc, purtătorul de cuvânt al UMF ”Victor Babeş” Timişoara.

    Motoc mai spune că efectele unei astfel de decizii s-ar vedea abia peste câţiva ani.

    ”Faptul că unii studenţi ar putea semna contracte în cunoştinţă de cauză la începutul studiilor, ar da roade abia peste câţiva ani, cand devin absolvenţi de studii de licenţă sau de rezidenţiat. Acest lucru ar deveni benefic în cazul în care aceştia vor ocupa posturi în zone «descoperite» sau defavorizate şi ar merita o recompensare materială suplimentară – gen locuinţă ANL, locuinţă de la primăria locală, spor salarial”, a mai spus profesorul.

    Andrei Motoc mai crede că pentru sistemul de învăţământ din acest domeniu din România decizia nu ar fi un impediment şi că numărul candidaţilor nu va scădea

  • Huawei continuă programul “Telecom Seeds for the Future”, oportunitate de intership în China pentru studenţi

    Huawei anunţă că va continua, o dată cu începerea noului an academic, sprijinirea studenţilor români din domeniul IT&C, prin noi programe educaţionale şi stagii de internship.

    Programele de internship pentru studenţi ale companiei, precum Huawei Telecom Seeds for the Future beneficiază de sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Societăţii Informaţionale şi al universităţilor tehnice din ţară. Prin intermediul acestui program, tinerele talente locale din domeniul IT&C pot ajunge în China pentru un stagiu de specializare cu o durată de două săptămâni.

    Pentru România, ediţia din acest an a programului a avut loc în perioada 21 August – 5 Septembrie, iar opt studenţi din cadrul facultăţilor tehnice din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca au beneficiat de această experienţă. Pe durata acestui stagiu de specializare, studenţii români au avut şansa de a fi introduşi în universul limbajului şi a culturii chinezeşti, în Beijing, urmând ca în a doua parte a proiectului să fie implicaţi în activităţi de formare profesională, beneficiind de suportul specialiştilor Huawei din cadrul companiei, la sediul central din Shenzhen.

    Huawei intenţionează să-şi extindă amprenta locală prin creşterea numărului de angajaţi şi a resurselor locale, valorificând centrele regionale (GSC şi ASSC) şi investind în comunităţile locale, prin parteneriate cu universităţile din România şi prin crearea de programe de internship, cu perspective pe termen lung.

  • Tânărul care vă oferă posibilitatea de a vă construi propriul televizor. Sau laptop. Sau orice aparat electronic

    La începutul lunii iulie proiectul Visionbot, un robot creat de studenţii  Ionuţ Budişteanu şi Ane Mari Androniceanu, a obţinut CISCO Systems Technopreneurship Award, în cadrul concursului European Enterprise Challenge 2015. Ionuţ Budişteanu este, la doar 21 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi tineri din lume, care a câştigat premii atât în Europa cât şi în Statele Unite, iar invenţiile sale au ajuns pe paginile celor mai importante reviste din lume. Acum vrea să ofere oamenilor posibilitatea să îşi construiască singuri, cu ajutorul Visionbot, propriile aparate electronice, de exemplu televizorul.

    Cel mai recent proiect al lui Ionuţ Budişteanu, VisionBot, este un robot de asamblare a produselor electronice. Ideea i-a venit în timp ce căuta o companie care să îi producă piese pentru maşina autonomă. „Anul trecut am încercat să colaborez cu trei fabrici din Shenzhen pentru a produce sistemul Lidar de la maşina fără şofer într-un volum de 200-300 de bucăţi. Pentru mine era o investiţie uriaşă, în jur de 40.000 de euro, dar am fost refuzat pentru motivul că este un volum nesemnificativ pentru ei”, povesteşte tânărul antreprenor. „Ulterior, noi am dorit achiziţionarea roboţilor de asamblare a produselor electronice, dar aceştia costă foarte mult, pot ajunge şi la costuri de peste 100.000 de dolari. Aşa că am căutat informaţii despre cum funcţionează şi ne-a venit ideea de a folosi tehnologia de la imprimantele 3D pentru a realiza roboţi de asamblare a plăcilor electronice. Există milioane de ingineri în electronică, inventatori, start-up-uri şi companii mici şi mijlocii care se lovesc de problema de a transforma un prototip electronic într-un produs. Noi încercăm să oferim o soluţie integrată de asamblare a dispozitivelor electronice acasă sau în propriul garaj.”

    ÎN 2013, IONUŢ BUDIŞTEANU A PARTICIPAT LA INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (ISEF) cu un proiect al unei maşini care se conduce singură. Deşi nu era ceva neapărat nou, audienţa a fost captivată de modul în care un tânăr de 19 ani a reuşit să dezvolte un concept similar cu cel lansat de Google, la un preţ mult mai mic. Maşina autonomă gândită de Budişteanu ar fi costat 4.000 de dolari; prototipul Google are un preţ de aproape 100.000 de dolari.  În loc să se folosească de sistemul Lidar (responsabil de detectarea obstacolelor din trafic), Ionuţ Budişteanu a folosit patru laptopuri şi o cameră pentru a analiza traficul şi a detecta obiectele din apropiere. Această metodă i-a convins pe membrii juriului să îi acorde marele premiu Gordon E. Moore şi un cec în valoare de 75.000 de dolari. A urmat recunoaşterea internaţională, Budişteanu fiind numit de către revista Time unul dintre cei mai influenţi adolescenţi din lume.

    PROIECTUL VISIONBOT A ÎNCEPUT ÎN AUGUST 2014, iar dezvoltarea prototipului a început în noiembrie. Investiţia de până acum a fost relativ mică, iar Budişteanu preferă să nu apeleze la finanţări. “Până acum am investit în jur de 1.500 de dolari pentru a realiza primul prototip. Acum lucrăm la a finaliza cel de‑al doilea prototip. De asemenea, luna aceasta o să achiziţionăm şi echipamentele necesare ce ne vor permite să producem roboţii VisionBot într-un volum mai mare. Investiţia nu o să fie mare, până în 5.000 de dolari. Am primit şi oferte de investiţii, dar am încercat să stăm independenţi şi cât mai departe de investitori. Cel mai important lucru este că la fiecare 2-3 zile primim câte un e-mail de la cineva care doreşte să îl cumpere. Succesul de până acum ne-a forţat şi ne-a dat încrederea să mergem mai departe.”

    Primele prezentări publice au adus şi primele premii: VisionBot a câştigat premiul pentru impact social în cadrul Impact Hub Bucureşti, premiul Junior Achievement şi un cec de 10.000 de euro din partea Hyundai, pentru ca ulterior să obţină CISCO Systems Technopreneurship Award. Compania BIT Technologies, fondată de Budişteanu, a primit invitaţii în cadrul unor evenimente din San Francisco şi Silicon Valley. „Dacă imprimantele 3D au început o revoluţie în prototipare, credem că VisionBot poate crea o revoluţie în domeniul automatizării şi producţiei electronice industriale.  Potenţialul este foarte mare. Există câteva milioane, chiar şi zeci de milioane de potenţiali cumpărători. Orice produs electronic cu care interacţionăm, telefon mobil, laptop, calculator, aparatură electronică dintr-o maşină, televizorul, sunt produse în fabrici uriaşe. Aceste fabrici au costat zeci, sute de milioane de dolari. Noi încercăm să oferim posibilitatea oricui să îşi asambleze acasă propriile produse electronice cu o investiţie de până în 3.000 de dolari.”

     

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele – FOTO

    Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.

    GALERIE FOTO CU PARCUL DE DISTRACŢII DIN CHIAJNA