BusinessMagazin

Tag: sondaj

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Avertismentul analiştilor pentru România: Dobânzile vor CREŞTE, iar cursul leu/euro va exploda

    Astfel, indicatorul de incredere macroeconomica a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 60 de puncte, cu 6,6 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 76,2 puncte, valoare în scadere cu 7,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,1 puncte până la valoarea de 51,8 puncte.

    In ceea ce priveste cursul de schimb euro/leu, peste 70% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni. Valorile mediane ale anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare in crestere cu 350 pips fata de cea inregistrata in exercitiul anterior), in timp ce pentru orizontul de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare similara cu cea inregistrata in exercitiul anterior).

    Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2018/iulie 2017) a inregistrat o valoare mediana de 2% (similara cu cea inregistrata in exercitiul anterior).

    În acelaşi timp, analiştii se aşteaptă la majorarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 90%, respectiv 95% dintre participantii la sondaj anticipând această evoluţie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu: 7 din 10 români practică agricultura urbană; 50% aleg balconul pentru această activitate

    Dintre aceştia, peste jumătate aleg să cultive verdeţuri (57% respondenţi), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpşunile (25%), lămâile (20%), urmate de roşii, cartofi, pătrunjel, cimbru şi rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în faţa blocului, 8% la periferia oraşului, iar restul nu găsesc un loc în oraş, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

    În această direcţie, Kaufland România r lansează prima reţea de grădini urbane comunitare, transformându-şi acoperişurile, exteriorul parcărilor şi al magazinelor în spaţii verzi cultivate cu legume, fructe, arbuşti, plante aromatice şi flori, care pot fi folosite de comunitate. Proiectul „Grădinescu” constă într-o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală.

    Primul magazin Kaufland cu acoperişul şi exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din bd-ul Bucureştii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate şi cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu, Apărătorii Patriei şi din şcoli.  Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bd-ul Bucureştii Noi are 2300 mp şi este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, Kaufland România lansează o invitaţie oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să îşi adopte propria parcelă de grădină pe care să o îngrijească, sub îndrumarea specialiştilor de la Institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi şi ca spaţiu de învăţare pentru şcolile şi grădiniţele din zonă. . Pe lângă rolul estetic şi educativ, grădinile de pe acoperiş şi din exteriorul parcărilor aduc şi avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului şi reducerea poluării, a zgomotelor şi reglarea umidităţii.

    „Proiectul de grădini urbane „Grădinescu” oferă bucureştenilor posibilitatea de a se bucura de spaţii verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în 4 magazine Kaufland din Bucureşti spaţii pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii şi toţi cei interesaţi să aibă un loc unde îşi pot cultiva o roşie, verdeaţă, să aibă grijă de flori şi plante, sau pur şi simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR şi vă invităm să ne bucurăm de aceste spaţii verzi”, declară Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” angajatorilor din România: „69% dintre candidaţi refuză posturi cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare”

    Aproape că nu există la momentul actual slujbă a cărei remuneraţie să nu se compună din cele două elemente, salariu şi bonus. În general, aceste două componente sunt bine echilibrate. Se constată, inclusiv din comentariile utilizatorilor Undelucram.ro, că există o tendinţă, în special printre companiile de mărime medie, de a testa, atât pe personalul existent cât şi pe cel ce urmează a fi angajat, această politică financiară care presupune renunţarea la un element al venitului în schimbul măririi altuia.

    „Prin acest sondaj ne-am propus să vedem care este poziţia candidaţilor faţă de incercările companiilor de a-i face pe aceştia responsabili cu mărimea venitului lor. Am făcut acest lucru pentru că, pe platforma Undelucram, din ce în ce mai mulţi candidaţi ne semnalează că sunt puşi în această situaţie”, spune Costin Tudor, fondator Undelucram.ro.

    Spre exemplu, un om de vânzări bun, pus în situaţia de a-şi obţine singur banii, va munci mult mai mult pentru a câştiga mai mult. Totuşi, trebuie luat în considerare şi faptul că salariul recompensează, pe langă munca depusă, prezenţa la timp la program, desfăşurarea activităţii într-un anumit mod şi chiar elementul de loialitate faţă de companie.

    În cazul noilor sosiţi în companie, să îi pui să aleagă bonusul în detrimentul salariului nu va face decât să creeze confuzie şi aşteptări nerealiste din partea ambelor părţi implicate. Sondajul a fost compus din trei întrebări. Prima a fost dacă vi s-a făcut o astfel de ofertă de angajare până acum, adică una care să presupună salariu mic şi bonus mare. 63% dintre cei care au răspuns au afirmat că DA, li s-a făcut o astfel de ofertă în trecut.

    La întrebarea aţi avut unde să verificaţi spusele angajatorului legate de bonus, rezultatul arată că 69% dintre cei care au primit o astfel de ofertă NU au avut unde şi cum să verifice promisiunile legate de bonusuri ale angajatorilor. Un procent absolut egal, de 69%, este cel al candidaţilor care au spus că refuză posturi care vin cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare.

    Sondajul a fost realizat în perioada 20 iunie – 10 iulie, pe un eşantion de circa 750 de persoane. „Acesta este primul sondaj pe care portalul nostru îl efectuează. Vor urma şi altele care, sperăm noi, să aducă în atenţia angajatorilor problemele cu care candidaţii se confruntă pe piaţa muncii. În egală măsură, sondajele în rândul angajatorilor pe care le vom efectua vor lămuri multe dintre aspectele care pentru angajaţi sunt încă neclare”, a adăugat Costin Tudor.

    Undelucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală. Proiectul găzduieşte, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare etc, informaţii structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

     

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • IBM construieşte o platformă blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, pentru şapte bănci europene

    Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.

    Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • PwC: Investiţiile în securitatea informatică sunt impulsionate în principal de cerinţele de reglementare

    În schimb, companiile care sunt active pe pieţe puternic reglementate, aşa cum este sectorul financiar spre exemplu, sunt de obicei mai bine pregătite pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice.

    Aproape 60% dintre companiile intervievate aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.

    Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, sondajul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.

    Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.

    În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.

    În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelul de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.

    Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi ca fiind factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.

    Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%), în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid în situaţia lor de securitate informatică, sistemul de protecţie şi acces la date.