BusinessMagazin

Tag: soft

  • Facultăţile din România care nu scot şomeri. Salariile la absolvire încep de la 3.500-4.000 lei net

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, facultăţile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenţi îşi găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră.

    „Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt şi cel mai bine plătiţi, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăţi cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de  limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

    „Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

    O altă categorie de absolvenţi de care piaţa muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceştia au mai multe opţiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar şi către sectorul privat. Acesta include spitalele şi clinicile private, în care nivelul de remuneraţie este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar şi companiile farmaceutice.

    Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

    Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

    Pe de altă parte, facultăţile ai căror absolvenţi au mari probleme în a-şi găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituţii de învăţământ metodologia nu este coerentă şi nu există nicio specializare pe care absolvenţii se pot baza după absolvire.

    ”Se predau informaţii din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenţi sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Peneş.
    Dar există şi facultăţi foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

    Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

    Având în vedere evoluţia tehnologiei IT în România şi numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care îşi deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.
    Alte domenii în care va fi nevoie de specialişti în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilităţile de bază sunt dublate de cunoaşterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenţii vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

    ”Dacă eşti vorbitor de engleză şi încă o limbă străină, dacă ai cunoştinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îţi este asigurată in proporţie de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinţi la interviu, atitudinea şi motivaţia ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piaţă, precum SAP, cu atât mai uşor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneş.

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Motivul fabulous pentru care angajaţii acestei companii încep programul de lucru la ora 9:06. Pare un moft, dar chiar funcţionează

    Toţi angajaţii Pivotal Software, companie evaluată la 2,8 milioane de dolari, îşi încep programul de lucru exact la ora 9:06. Nu sunt multe companii care insistă ca angajaţii să-şi înceapă munca la o oră atât de neobişnuită, dar Rob Mee, fondatorul şi şeful executiv al companiei Pivotal, spune că tot acest orar este conceput pentru a face ziua de lucru cât mai eficientă posibil, scrie BBC News.

    Exact la ora 9:06 sună o alarmă, iar angajaţii se adună pentru a participa la o scurtă şedinţă care durează, de obicei, între cinci şi zece minute. Apoi îşi ocupă locul în faţa calculatoarelor fără să mai aibă vreo altă întâlnire sau fără să mai fie distraşi pe tot parcursul zilei de lucru.

    Motivul fabulous pentru care angajaţii acestei companii încep programul de lucru la ora 9:06. Pare un moft, dar ce s-a întâmplat după o perioadă este de-a dreptul incredibil

  • Cel mai mare SCANDAL de securitate: Cum ajung toate datele, mesajele, apelurile şi locurile unde ai mers din smartphone-ul tău cu Android direct la guvernul din China

    Pentru 50 de dolari, oricine poate cumpăra acum un smartphone cu un display HD, servicii de date rapide, dar şi un ”feature” secret: un backdoor care transmite datele şi mesajele text înapoi în China la fiecare 72 de ore, scrie New York Times.

    O firmă de securitate din SUA a descoperit un software preinstalat pe o serie de telefoane care funcţionează cu Android ca sistem de operare, care monitorizează totul, de la locurile unde merg utilizatorii, la persoanele cu care vorbesc şi cui scriu mesaje. Autorităţile americane spun că încă nu este clar dacă rapoartele reprezintă data mining făcut în secret pentru scopuri comerciale, de reclamă, sau un efort al guvernului de la Beijing de a colecta date despre utilizatori.

    Clienţii internaţionali care folosesc telefoane cu Android sunt cei mai afectaţi de acest software. Totuşi, numărul exact de telefoane care sunt ”infectate” este încă neclar. Compania chineză care a produs softwareul, Shanghai Adups Technology, susţine că acel cod ar rula pe 700 de milioane de dispozitive, de la telefoane şi maşini la alte dispositive smart.

    Un producător american de telefoane – BLU Products – a anunţat că peste 120.000 de telefoane au fost afectate şi că a trebuit să facă un update de soft pentru a repara problema.

    Kryptowire, firma de Securitate care a descoperit vulnerabilitatea, a anunţat că softwareul Adups a transmis întreg conţinutul mesajelor, listelor de contacte, jurnalelor de apeluri, locaţia clienţilor, precum şi alte date către un server din China. Codul vine preinstalat pe telefoane, iar clienţii nu au idee că sunt supravegheaţi. ”Chiar dacă ai fi vrut să ştii, nu ai fi putut”, susţine compania americană de securitate.

    Experţii de securitate găsesc frecvent vulerabilităţi în produsele electronice de consum, dar acesta este un caz exceptional. Nu este un ”bug” sau o eroare, Adups a creat softwareul special ca producătorii chinezi să îşi monitorizeze utilizatorii, potrivit unui document prin care Adups explică problema executivilor de la BLU.

    Reprezentanţi ai Adups au spus că ”este o companie privată, care a făcut o greşeală”.

    Episodul arată încă o dată cum secuirtatea datelor poate fi compromise prin lanţul de distribuţie, fără cunoştinţa producătorului sau clienţilor. De asemenea, oferă şi o perspectivă asupra modului în care companiile chineze, de cele mai multe ori la îndemnul sau cu aprobarea guvernului, monitorizează comportamentul utilizatorilor şi fură datele acestora.  

    Potrivit site-ului Adups, compania chineză dezvoltă software pentru doi dintre cei mai mari producători de smartphone-uri din lume: ZTE şi Huawei, ambele companii chinezeşti. 

  • Volkswagen susţine că vehiculele vândute în UE respectă normele, softul nefiind ilega

    Volkswagen susţine că vehiculele vândute în spaţiul Uniunii Europene respectă normele de poluare, argumentând că softul montat nu reprezintă o încălcare a legislaţiei comunitare, în ceea ce pare a fi o schimbare de strategie a grupului auto german, informează Süddeutsche Zeitung.

    Compania susţine că motoarele diesel ale maşinilor vândute în Europa respectă standardele de poluare. “Conform legislaţiei comunitare, softul implementat la motoarele diesel vândute în Uniunea Europeană nu este un dispozitiv neautorizat”, afirmă oficiali din cadrul Volkswagen citaţi de Süddeutsche Zeitung, Norddeutscher Rundfunk şi Westdeutscher Rundfunk.

    Grupul auto german a trebuit să achite daune de aproape 15 miliarde de dolari (13,5 miliarde euro) în Statele Unite ale Americii pentru instalarea la motoare diesel a unui soft pentru manipularea emisiilor poluante.

    În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german ar fi instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi.

    Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susţine Agenţia americană pentru Protecţia Mediului. Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon.

  • Ecuaţie inversată: dezvoltare în România şi suport în SUA

    Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, este un produs pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport. Ce planuri de viitor are firma povesteşte Cris Radu, care a preluat recent poziţia de site leader Adobe în România.

    „O dată cu tendinţa globală din IT către cloud şi SAAS, Adobe a dezvoltat divizii specializate în servicii de acest tip: Digital Marketing şi Digital Media. Echipele de ingineri din campusul Adobe din Bucureşti s-au dovedit a fi foarte performante în această zonă, motiv pentru care au preluat dezvoltarea unor produse importante, precum Primetime, Audience Manager, Adobe Analytics sau Experience Manager, Business Catalyst“, explică această evoluţie Cris Radu, care a preluat anul acesta conducerea filialei locale.

    El îi succede lui Alexandru Costin, unul dintre fondatorii Interakt Online, achiziţionată în urmă cu zece ani de Adobe şi transformată într-un centru de cercetare şi dezvoltare. Cu două luni înainte ca Adobe să împlinească 10 ani de existenţă pe plan local, Alexandru Costin a plecat la sediul central din SUA al gigantului software. Din 2006 până în prezent echipa din ţară s-a mărit, filiala locală ajungând să fie cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din zona EMEA al companiei.

    Mai mult, compania a anunţat că se va extinde şi mai mult, anul acesta căutând să angajeze aproximativ 50 de oameni, ajungând astfel la 500 de angajaţi; circa 85% dintre aceştia ocupă poziţii tehnice de dezvoltare şi cercetare. Compania caută specialişti în zona de cloud şi big data, în special pentru produsele Marketing Cloud şi Creative Cloud. „Poziţiile de seniori sunt mai greu de ocupat faţă de cele de juniori. Cu cât vrei mai multă experienţă, cu atât e mai greu de găsit persoana potrivită. Pentru produsele la care lucăm, e foarte important să găsim oameni care să poată gestiona din punct de vedere tehnic proiecte de dimensiuni mari.

    În medie, vedem 30 candidaţi înainte de a ocupa o poziţie deschisă la noi, ceea ce poate dura 2-3 luni sau mai mult“, decrie Radu procesul de recrutare într-o piaţă unde cererea este în continuă creştere. În domeniul IT, lipsa de programatori a devenit celebră iar companiile, în lupta lor pentru atragerea talentelor pun la bătaie pachete salariale atractive, traininguri, asigurare medicală şi alte beneficii. Adobe nu face notă discordantă în acest peisaj; pe lângă cele menţionate oferă şi pachete de acţiuni, iar un programator junior, în primii trei ani de activitate, poate avea un salariu de începeput care pleacă de la 1.000 euro net. Pentru un programator senior, cu peste 5-7 ani experienţă, suma trece „de dublul celei pentru un junior“.

    Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, spunea anterior că „au fost încurajate investiţiile în IT prin facilităţi fiscale (de exemplu, scutirea impozitului pe venit în cazul programatorilor şi ajutoarele de stat date marilor firme IT – n.red.), au venit mari jucători pe piaţă, dar niciuna dintre aceste măsuri nu s-a corelat cu numărul de absolvenţi disponibili în piaţă“. Recent, şi Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, spunea pe marginea aceluiaşi subiect: „Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi“.

    În cazul industriei de IT, unde criza de specialişti este adâncă iar salariile ajung la mii de euro pentru angajaţi cu doar câţiva ani de experienţă, companiile cer deja de câţiva ani creşterea cifrelor de şcolarizare, pentru a avea un bazin de recrutare mai mare. La rândul lor, reprezentanţii universităţilor care pregătesc IT-şti susţin că, în condiţiile actuale, o creştere a capacităţii de şcolarizare ar putea conduce la o scădere a calităţii pregătirii studenţilor, un risc pe care nu sunt dispuşi să şi-l asume. „În prezent există o criză majoră de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Foarte important este că pentru angajatori a început să conteze şi facultatea absolvită de candidaţi. Piaţa s-a readaptat şi universităţile puternice, mari, au avut de câştigat; tinerii care au venit la ele au venit cu dorinţa de a se pregăti în domenii care au căutare, cum este cel al ingineriei“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Anual, facultăţile de informatică livrează câte circa 7.000 de absolvenţi pe piaţa muncii, însă nevoia actuală este cel puţin de două ori mai mare. Dacă cifrele de şcolarizare pentru locurile de la aceste facultăţi s-ar dubla, în trei ani piaţa s-ar putea stabiliza.

    „Se simte acest dezechilibru între cerere şi ofertă. Există o concurenţă foarte puternică între marile companii, care se luptă să atragă cei mai buni candidaţi. Însă există joburi şi joburi în IT. Nu e acelaşi lucru să faci suport pentru un proiect dezvoltat de alţii sau să fii tu cel care dezvoltă soluţii folosite la nivel global“, precizează şeful Adobe România. Tot el completează că angajaţii care lucrează în cadrul firmei, spre deosebire de o mare parte din industria IT de pe plan local, nu fac outsourcing, ci dezvoltă soluţii pentru jucători la nivel global.

    Un exemplu pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport este Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, care permite creatorilor de conţinut să-şi transmită şi să monetizeze conţinutul pe dispozitive diverse. Potrivit lui Cris Radu, în Statele Unite, soluţia de autentificare Primetime Authentication (Pass) are o cotă de piaţă de 98% şi este integrată de canale TV majore precum CNN, NBC sau ESPN. Prin acest program, utilizatorii pot avea acces indiferent de device la canalul TV. Un eveniment important transmis de NBC prin Primetime Authentication a fost olimpiada de la Rio; potrivit şefului Adobe, pe perioada acestui eveniment au fost peste 300 milioane de streamuri video (transmiteri live) către 23 de milioane de utilizatori online, ceea ce reprezintă o creştere de trafic de 350% faţă de olimpiada de la Londra.

    Compania a înregistrat venituri de 75,9 milioane de lei în 2014, apoi a sărit peste 100 de milioane în 2015, ajungând la 116,3 milioane de lei, iar Cris Radu spune că „pentru 2016 anticipăm o depăşire a veniturilor din 2015“.

    Pragul de zece ani este unul important în existenţa filialei din România. Întrebat cum vede compania peste alţi zece ani, noul şef al Adobe România spune că „este greu să fac o predicţie pe 10 ani în industria IT. Este posibil ca rolul de inginer software să fie redefinit complet în acest interval. Adobe are o vechime de peste 30 de ani în industrie şi în acest timp s-a reinventat major de patru ori, de la printing la digital publishing la web şi acum la cloud. Posibil să o facă din nou în 10 ani de acum încolo“.

  • Tânărul de 39 de ani care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“).

    În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului.

    Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Tânărul de 39 de ani care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“).

    În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului.

    Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Radu Georgescu îşi transformă oficial grupul într-un fond de investiţii

    Grupul de companii IT Gecad s-a transformat în ultimii ani într-un fond de investiţii, iar acum a devenit oficial Gecad Ventures, cu o identitate nouă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. 
     
    Gecad Software a fost prima companie din portofoliu. Au urmat Gecad Technologies, celebră pentru dezvoltarea soluţiei antivirus RAV şi apoi pentru dezvoltarea serverului de email Axigen. Pe rând au fost înfiinţate ePayment, prima platformă locală pentru gestionarea plăţilor online cu cardul, iar apoi Avangate, furnizor de soluţii eCommerce pentru producătorii de software. Cele mai multe dintre aceste companii au fost, rând pe rând, achiziţionate de jucători relevanţi la nivel global precum Microsoft, fondul de investiţii Naspers şi compania americană de investiţii financiare Francisco Partners.
     
    „Gecad Ventures este un pas firesc în călătoria începută ca fond de investiţii. Sectoarele în care suntem interesaţi să investim şi atenţia acordată proiectelor early-stage rămân neschimbate, vorbim de o poziţionare nouă, mult mai potrivită unui fond de investiţii”, menţionează Radu Georgescu, Founding Partner Gecad Ventures.  
     
    Filozofia Gecad Ventures se bazează pe susţinerea acordată companiilor cu potenţial mare de creştere, ce au capacitatea de a inova şi de a revoluţiona domeniile lor de activitate. Ca şi până acum, Gecad Ventures se concentrează pe investiţii în proiecte software şi hi-tech în domenii precum FinTech, securitate, tehnologii cloud, eCommerce şi wearables. ”Suntem o echipă de profesionişti cu experienţă vastă în mediul internaţional IT. Această expertiză, plăcerea de a lucra cu echipe inovatoare şi pline de entuziasm, alături de partea de finanţare, sunt elemente unice în peisajul investiţional.”, continuă Radu Georgescu. 
     
    Printre cele mai recente investiţii ale fondului se numără Vector Watch, ceasul inteligent cu o autonomie a bateriei de 30 zile, SymphoPay, platformă tehnologică ce permite comercianţilor şi băncilor partenere integrarea plăţilor cu cardul prin POS-uri inteligente şi Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare. 
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, filosofia de investiţii a Gecad Ventures se bazează pe susţinerea companiilor cu potenţial mare de creştere, ce au capacitatea de a inova şi de a fi prezente pe pieţele noi. Gecad Ventures se concentrează pe proiecte software şi hi-tech în domenii precum FinTech, securitate, Cloud Technologies, eCommerce şi wearables. Printre cele mai importante criterii pentru atragerea unei investiţii se numără conturarea unui plan de dezvoltare credibil al componentei tehnologice pentru a susţine produse ce se adresează unei pieţe internaţionale. Cele mai importante exit-uri internaţionale întreprise de Gecad Ventures sunt vânzarea antivirusului RAV către Microsoft în 2004, urmată de achiziţia ePayment de către fondul de investiţii sud-african Naspers şi exit-ul din Avangate, furnizorul global de soluţii eCommerce, către compania americană de investiţii financiare Francisco Partners din 2013. 
     
     
     

  • IT-işti din Craiova, vânzători din Stockholm şi München pentru servicii software. Enea Software deschide un nou birou la Craiova

    În mai 2016 Enea Software a deschis un al doilea birou la Iaşi, apoi în presă se vorbea de posibilitatea inaugurării celui de-al treilea birou al companiei, la Cluj sau la Craiova. Acum, la început de toamnă, Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, povesteşte pentru Business Magazin de ce a ales Craiova.

    „În cele două oraşe ne‑am dus după mediile universitare. Bazinul de potenţial angajaţi în cele două locuri este foarte bun. Iaşiul este probabil polul IT numărul trei din România, iar în Craiova este o industrie aeronautică extrem de dezvoltată care pe noi ne avantajează, deoarece avem o componentă destul de competentă pe aeronautice. Am găsit oameni foarte bine pregătiţi, cu un background foarte bun, tehnologic şi educaţional“, spune Putinică în cadrul unei discuţii la sediul din Bucureşti.

    De 16 ani compania funcţiona cu un singur birou în România, dar 2016 a adus nu unul, ci două noi centre. „Este vorba despre o dezvoltare a companiei care nu mai putea fi executată într-o singură piaţă (Bucureşti) din punct de vedere al resurselor de muncă“, argumentează Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, o afacere suedeză, cu afaceri de 50 de milioane de euro. Hubul principal al companiei este subsidiara din România, unde lucrează în jur de 300 de oameni, iar veniturile companiei au crescut la 41 de milioane de lei în 2015, faţă de 39,6 în 2014, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Bogdan Putinică a intrat în afaceri la 23 de ani, în 2000, când a înfiinţat IP Devel, o firmă de servicii software alături de un asociat. Compania a crescut, iar în 2006 Adecco, gigantul elveţian, a cumpărat pachetul de control (76%); doi ani mai târziu, compania a fost achiziţionată de Enea, într-o tranzacţie evaluată la 6-7 milioane de euro. Deşi Clujul ocupă o poziţie o poziţie fruntaşă în industria IT din România, după Bucureşti, în opinia Enea este o piaţă prea aglomerată „companii mari au birouri acolo şi din punct de vedere al concurenţei şi competitivităţii parcă nu aş deschide acolo“, mărturiseşte Putinică. El nu exclude însă posibilitatea de a deschide un birou la Cluj şi menţionează că „suntem bine cu Iaşi şi Craiova deocamdată, ne acoperă nevoile pe termen scurt şi mediu“.

    Furnizorul global de software pentru domeniile telecomunicaţii, aviatic, servicii financiare şi pentru sectorul medical a anunţat la inaugurarea centrului din Iaşi că plănuieşte să angajeze peste 100 de oameni, potrivit informaţiilor din presă, dar în prezent lucrează 10‑12 oameni, iar la Craiova 6-8. „În industria de IT companiile care au o vechime lucrează cu un backlog de poziţii, nu se pune problema să nu recrutăm. Noi avem peste 35-40 de poziţii disponibile şi recrutăm la nivel naţional, nu mai căutăm doar în Bucureşti“, spune Bogdan Putinică.

    Pentru biroul din Moldova, Enea a trimis un office manager din Bucureşti, dar pentru Craiova a angajat local. Astfel prin aceste deschideri compania are acces la un număr mai mare de specialişti IT pe o piaţă de muncă acerbă unde procesul de angajare a IT-iştilor a devenit unul de headhunting. „Nu găsesc uşor oameni. Acum câţiva ani ţi-aş fi spus că da. Procesul de recrutare pentru companiile din domeniu, care nu sunt foarte cunoscute precum IBM, Microsoft sau Oracle, este mai degrabă un proces de headhunting“, punctează Putinică. Mai ales prin prisma faptului că Enea nu şi-a făcut un obicei din a angaja studenţi (cărora le oferă internshipuri pe perioada de vară) şi caută oameni cu experienţă, capabili să lucreze în domenii specializate precum aeronautica.

    Bogdan Putinică argumentează că preferă să nu angajeze studenţi, pentru că sunt dinamici, „nu stau mult într-un loc“, dar şi pentru că preferă candidaţi cu studii absolvite, care au dobândit deja cunoştinţe şi pot înţelege diverse arii de expertiză din domeniul IT mai uşor. „Dacă treci peste facultate şi te ratezi educaţional, dacă-mi permiţi, nu cred că te ajută pe termen lung deoarece cred că pleci la drum cu un picior rupt, tot timpul vei fi codaş.“ Putinică explică şi că strategia pe care mizează este de a atrage specialişti cu pachete salariale atractive, bonusuri de relocare, traininguri, pachete educaţionale, de sănătate, asigurări, cu „tot ce poţi, tot ce-ţi permiţi“.

    Filiala locală a Enea produce şi oferă servicii software pentru industrii specializate precum aerospaţială – de pildă dezvoltă pentru Agentia Spaţială Europeană aplicaţii software de compresie a imaginilor –, industria medicală sau echipamente financiare, însă cei mai mulţi şi cei mai importanţi din punct de vedere al afacerii sunt clienţii din telecom, cu o pondere de 50% în cifra de afaceri. Anul trecut, în timp ce cifra de afaceri a crescut la 41 de milioane de lei, profitul s-a redus faţă de 2014 de la 5,2 milioane de lei la 4,4 milioane de lei. „În acest business de servicii software, ai contracte cu clienţi care încep şi se termină în funcţie de nevoile lor; anul trecut am pus capăt unor contracte profitabile şi am început altele mai puţin“, spune Putinică.

    Pentru anul în curs, Enea a decis să investească în divizia de vânzători a companiei şi a angajat oameni în Stockholm şi München, pentru a impulsiona afacerea în teritoriul european; clienţii de pe bătrânul continent reprezintă cea mai însemnată pondere în businessului Enea România. Din cei 33-34 de clienţi, doar „o mână sunt din ţară“. „Businessul preponderent pentru Enea România este la nivel european. Pentru aceşti clienţi lucram cu oameni de vânzări din Bucureşti cu care ne plimbam peste tot, iar acum ne-am hotărât să angajam în Suedia şi Germania.“

    Bogdan Putinică a lasă să se înţeleagă că anul acesta afacerile merg bine şi prevede o evoluţie în linie cu cea de anul trecut, dar nu dă niciun alt detaliu.