Tag: societate

  • Românii, ciudaţii Europei. “Societatea românească acceptă la scară largă corupţia”

    Presa internaţională reacţionează la alegerile de ieri când majoritatea primarilor cu probleme penale au fost realeşi fără nicio problemă în funcţii. Lucru de netolerat într-o societate civilizată.

    Din păcate românii nu au înţeles şi nu înţeleg că politicienii corupţi nu pot gestiona corect banul public. Nu există nicio justificare morală să votezi un corupt sau să stai acasă şi să nu votezi împotriva corupţilor.

    New York Times mentioneaza ca fotoliile de primari din Baia Mare, Brasov si Craiova au fost castigate de politicieni care s-au confruntat cu probleme cu legea si ca actualul primar din Baia Mare, aflat in inchisoare, a obtinut un nou mandat, cu un vot covarsitor.

    Cei din Braşov vor Aeroport de 14 ani. Dar acum au ales un primar arestat pentru luare de mită. Ce investitor serios vmai merge acolo ştiind că dacă primarul îi va fura banii localnicii vor ţine cu acesta?
    La Braşov 10.000 de apartamente au rămas fără apă caldă deoarece primarul a luat mită de la firma care produce agentul termic. Acum cei care l-au votat îi cer să-i ajute să le dea apa caldă? Râsu-plânsu.

    Baia Mare vrea să fie Capitală Culturală Europeană în 2021 dar au votat un primar care în aceste momente este la puşcărie. NICIODATĂ Baia Mare nu va fi Capitală Cultrală, în Europa hoţii nu sunt premiaţi, sunt trimişi la puşcărie.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Românii, ciudaţii Europei. “Societatea românească acceptă la scară largă corupţia”

    Presa internaţională reacţionează la alegerile de ieri când majoritatea primarilor cu probleme penale au fost realeşi fără nicio problemă în funcţii. Lucru de netolerat într-o societate civilizată.

    Din păcate românii nu au înţeles şi nu înţeleg că politicienii corupţi nu pot gestiona corect banul public. Nu există nicio justificare morală să votezi un corupt sau să stai acasă şi să nu votezi împotriva corupţilor.

    New York Times mentioneaza ca fotoliile de primari din Baia Mare, Brasov si Craiova au fost castigate de politicieni care s-au confruntat cu probleme cu legea si ca actualul primar din Baia Mare, aflat in inchisoare, a obtinut un nou mandat, cu un vot covarsitor.

    Cei din Braşov vor Aeroport de 14 ani. Dar acum au ales un primar arestat pentru luare de mită. Ce investitor serios vmai merge acolo ştiind că dacă primarul îi va fura banii localnicii vor ţine cu acesta?
    La Braşov 10.000 de apartamente au rămas fără apă caldă deoarece primarul a luat mită de la firma care produce agentul termic. Acum cei care l-au votat îi cer să-i ajute să le dea apa caldă? Râsu-plânsu.

    Baia Mare vrea să fie Capitală Culturală Europeană în 2021 dar au votat un primar care în aceste momente este la puşcărie. NICIODATĂ Baia Mare nu va fi Capitală Cultrală, în Europa hoţii nu sunt premiaţi, sunt trimişi la puşcărie.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Iată ce se întâmplă în corpul tău după ce înghiţi o gumă de mestecat – VIDEO

    Ce se întâmplă în organismul uman şi anume în sistemul digestiv după ce este înghiţită o gumă de mestecat?

    Un video realizat de Societatea Americană de Ştiinţă a explicat ce se întâmplă. În mod tradiţional, atunci când mănânci, dinţii şi limba lucrează împreună pentru a mărunţi mâncarea. Apoi, mişcările musculare împing alimentele prin tractul digestiv, până când acestea ajung în stomac unde sunt supuse acţiunii sucurilor gastrice.

    În ce priveşte guma de mestecat, atunci când este ţnghiţită situaţia este cu totul alta.

    Vezi aici ce se întâmplă în corpul tău după ce înghiţi o gumă de mestecat – VIDEO

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • De ce nu aveţi mai mult curaj? Voi nu aveţi nimic de pierdut

     Când îl vad pe dl Cioloş toată-ziua-bună-ziua cu căciula în mână în faţa domnilor Dragnea şi Tăriceanu mi se face rau.

    Consensul lui Ion Iliescu a paralizat guvernul Cioloş aşa cum – zice mitologia – vipera îşi paralizează prada. Ochiul Medusei.

    Hai să ne înţelegem de la bun început. De ce avem acest guvern şi nu oricare altul?

    Pentru că, aşa cum ştim, într-un moment de criză majoră – Colectiv – partidele noastre nu au dat un răspuns corect societăţii, frustrărilor şi mâniei ei.

    Ceea ce se întâmplă în PSD, în PNL este un lucru care trebuie să ne îngrijoreze pe toţi. Partide solide sunt fundamentale pentru societate. Partide care să dea încredere societăţii. Alternativa la partide este Turcia sau Rusia. Alternativa parlamentarismului este China. Câţi dintre noi vrem astea? Dacă vrem o ţară în care putem critica şi corija orice derivă, avem nevoie ca de aer de partide puternicie, de un parlament puternic şi de un guvern puternic. Alternativa la parlamentarism este dictatura. Vrem? Sau avem memorie scurtă?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nu cumva culegem ce am semănat?

    Cele mai multe reacţii sunt, pe plan local, de genul „nu este cazul să căutăm vinovaţi, echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut“ şi pot fi de acord numai în parte cu un astfel de îndemn. Nu am nicio îndoială că echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut, dar asta nu spală din vinile care nu pot fi trecute cu vederea.

    Gimnastica ne-a scos în lume şi altfel decât ca ţară a nebuniei lui Ceauşescu şi eram şi atunci şi suntem şi acum datori să căutăm să reparăm ce se poate repara. Nu, nu este eşecul echipei, dar eşte eşecul diriguitorilor care trebuia să prevadă şi să acţioneze şi nu să aştepte, cu fatalitate mioritică, să se întâmple. Ministrul de resort nu trebuie să vină şi să îmi spună care este situaţia şi că avem de-a face cu un dezastru, ci trebuia să analizeze din timp datele şi avertismentele şi să acţioneze, să ceară soluţii şi să impună măsuri.

    Nu cred că este musai problema doamnei Lipă, venită la minister de puţine luni, dar a tuturor miniştrilor care s-au ocupat de sport până acum este, cu siguranţă. Şi dacă tot am vorbit de miniştri, să-i pomenim pe toţi cei care, din 1992 încoace, s-au ocupat de sportul românesc: Gheorghe Angelescu, Alexandru Mironov, Mihai-Sorin Stănescu, Crin Antonescu, Georgiu Gingăraş, Monica Iacob-Ridzi, Luminiţa Plăcintă, Cătălin Baba, Ioan Mang, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Nicolae Bănicioiu, Gabriela Szabo. Să remarcăm că guvernele Tăriceanu, în perioada 2004 – 2008 şi Boc 2 (2008 – 2009) nu au avut un minister de resort.

    Şi să mai remarcăm unele prezenţe îndârjite, cum este a domnului Antonescu, aflat de trei ori la conducerea ministerului. Sau a doamnei Plăcintă, de două ori ministru. Şi apariţia primului om din sport, a Gabrielei Szabo, abia în 2014. Ar fi exagerat să spun că politicul este de vină pentru actuala stare a sportului? Nu mi se pare. Şi dacă la reuşite şi-or fi luat partea de lauri, atunci să se încarce şi cu eşecurile. Şi nu sunt singurii; ce au păzit direcţiile judeţene, prefecturile, primarii de localităţi în care sunt cluburi şi şcoli de gimnastică?

    Dacă gimnastica ar fi fost un caz izolat, poate că discuţia nu şi-ar fi avut rostul. Dar ne putem uita la ruinele din fotbal, la lipsa de săli, de patinoare, de competiţii de elită, de săli de antrenament pentru orice disciplină veţi putea numi. Şi sclipiri precum Halep sau handbalul sau rugbyul, sau poate reuşitele unui pictor sau ale unui alpinist nu fac decât să întărească sentimentul general de delăsare.

    Reuşitele sportive ţin de cea mai grozavă chimie socială, pentru că izbutesc să coalizeze sentimente naţionale, de mândrie şi de entuziasm ca nimic şi nimeni altcineva.

    Principala hemoragie a României de astăzi este cea de competenţă. Competenţă care să genereze bunăstare, care să semene acum şi să-i lase pe cei de peste un deceniu să culeagă roadele. Pierdem talente nu numai din migraţie, ci şi din nepăsare şi indolenţă: înainte de a începe să scriu acest text, am citit o ştire care spune, simplu, că 7 din 10 angajatori afirmă că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, dar şi că 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, adică au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei.

    Câte talente se pierd astfel, câţi potenţial oameni buni?

    Ilustrez cu un tablou al maestrului Ştefan Cîlţia.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.