BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Comisia de apărare din Senat cere o nouă anchetă parlamentară privind presupusele închisori CIA

    Potrivit documentului depus la Biroul Permanent al Senatului, Marius Obreja spune că o astfel de comisie de anchetă ar putea fi înfiinţată în contextul noilor informaţii din Raportul Senatului SUA, al solicitărilor delegaţiei LIBE şi al relatărilor din mass-media. El mai cere conducerii acestei Camere să ia în calcul oportunitatea ca Senatul să solicite oficial SUA desecretizarea documentelor care vizează România şi tehnicile de interogare CIA, cuprinse în raportul Congresului american.

    La 25 septembrie, o delegaţie a Comisiei LIBE a Parlamentului European a venit la Bucureşti, unde a discutat cu membrii comisiei senatoriale de apărare. Delegaţia a solicitat sprijinul Comisiei în demersul Parlamentului European de a cerere Senatului SUA publicarea informaţiilor secretizate despre presupusele închisori CIA.

    “Sunt foarte încântată să văd că azi în Parlament am primit confirmarea că sunt dispuşi să lucreze cu PE pentru a cere Senatului SUA să facă publice părţile cenzurate din document, care ar confirma existenţa închisorilor pe teritoriul european şi pentru a stabili noile premise pentru deschiderea anchetei”, declara Tanja Fajon, membră a delegaţiei Comisiei pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European, după o întâlnire cu membri ai Comisiei de apărare din Senat.

    Oficialul european le-a transmis parlamentarilor români că este importantă desfăşurarea unei anchete pentru aflarea adevărului.

    Preşedintele Comisiei de apărare declara atunci că membrii comisiei vor discuta problema în Biroul Permanent al Senatului, subliniind că partea română nu deţine dovezi suplimentare faţă de ancheta parlamentară din 2008.

    În 2008, o comisie parlamentară de anchetă a stabilit că nu există indicii ca pe teritoriul României ar fi funcţionat închisori CIA.

     

  • Hans Klemm s-a întâlnit cu preşedinţii Parlamentului. Problema imigranţilor, pe agendă

    La finalul întrevederii cu diplomatul american, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că au discutat despre consolidarea parteneriatului strategic, despre rolul României în regiune, dar şi despre problema imigranţilor.

    Cei doi oficiali au discutat despre ameninţările din partea sudică a Europei, Tăriceanu precizând că ambasadorul a pus o “întrebare foarte directă”, dacă “autorităţile române apreciază ca o ameninţare consistentă problema fluxurilor de refugiaţi de imigranţi care preocupă întreaga lume, dar cu precădere UE”.

    “Am discutat toate aceste probleme cu convingerea că fiecare din ţările noastre putem aduce o contribuţie extrem de utilă pentru o lume mai bună, o lume democratică şi prosperă”, a comentat Călin Popescu-Tăriceanu.

    De asemenea, preşedintele Senatului a mai spus că, în cadrul discuţiilor, a subliniat că Bucureştiul percepe din ce în ce mai mult “politica agresivă a Rusiei”, invocându-se necesitatea consolidării flancului estic al NATO.

    “Am discutat, bineînţeles, despre ameninţările pe care Alianţa NATO le are. Am subliniat, din păcate aş spune pentru noi, modul în care noi percepem din ce în ce mai mult politica agresivă a Rusiei şi necesitatea ca poziţia noastră să fie aceeaşi pe care am arătat-o în ultima perioadă, mai exact, cred că în ceea ce priveşte ţări precum Moldova sau Ucraina, dreptul lor de a alege liber calea de dezvoltare politică sau socială sau economică nu poate fi acceptat că ar fi impusă de Rusia sau de altcineva, trebuie să le dăm această posibilitate de alegere liberă”, a mai spus Tăriceanu.

    Un alt subiect abordat a fost posibilitatea extinderii relaţiilor economice dintre România şi Statele Unite.

    “Am discutat despre posibilităţile de extindere ale relaţiilor româno-americane în domeniul economic, având în vedere revenirea puternică a economiei americane şi, probabil, apetitul mai ridicat al investitorilor americani pentru investiţii în străinătate. În această perioadă economia Americii este una din cele mai performante, cu cele mai ridicate rate de creştere pentru o ţară de dimensiunea Statelor Unite. Şomajul a scăzut foarte mult şi, aşa cum spuneam, resursele companiilor şi dorinţa lor de a-şi extinde activităţile în alte zone geografice trebuie să fie luate în considerare şi i-am spus ambasadorului că contăm pe influenţa şi pe sprijinul pe care le poate da pentru a atrage investiţii suplimentare americane în România, în beneficiul ambelor ţări”, a declarat Tăriceanu după o întâlnire cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.

    În cadrul discuţiilor, potrivit lui Tăriceanu, ambasadorul american a amintit de cei militari români răniţi în Afganistan şi a mulţumit “în numele poporului american pentru sacrificiile pe care noi le-am făcut în teatrele de operaţiuni, pentru efoturile pe care le-am arătat în decursul timpului în Irak, în Afganitan”.

    Ambasadorul SUA nu a făcut declaraţii de presă.

  • Victor Ponta: Ilie Sârbu nu a vrut să mai fie lider de grup din decembrie, eu l-am rugat să mai rămână o sesiune

    “Din decembrie nu a vrut să mai fie lider de grup. L-am rugat să mai stea o sesiune şi acum i-am muţumit şi chiar a fost un lider de grup foarte bun. Dar, în acelaşi timp, pot fi şi alţi lideri foarte buni şi voi lucra foarte bine, ca prim-ministru, cu grupul de la Senat, cum am lucrat şi până acum”, a declarat Ponta, la plecarea de la şedinţa senatorilor PSD.

    Premierul nu a aşteptat să fie dat şi votul pentru noul lider de grup, spunând că va afla rezultatul din presă.

    Victor Ponta a mai spus, legat de prezenţa sa la această şedinţă a senatorilor PSD, că în Senat “balanţa e un pic mai strânsă” în privinţa voturilor şi trebuie ca social-democraţii să-şi asigure mobilizarea, pentru a susţine Guvernul.

    “Vor păstra această majoritate funcţională şi foarte bună fără niciun fel de probleme şi în următoarea sesiune”, a adăugat premierul.

     

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Tăriceanu: Regret că Parlamentul a procedat cu superficialitate în cazul Strategiei de apărare

    “Regret că Parlamentul a procedat cu superficialitate în cazul unui document de o aşa importanţă”, a declarat Tăriceanu, după şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    “Documentul intitulat Strategia de apărare este un document de slabă calitate, de slabă factură, cu un conţinut care este criticabil în foarte multe puncte, care are accentele greşite. În loc să fie accentul pus pe cetăţean, pe asigurarea securtăţii cetăţeanului, nemaivorbind de faptul că în document se face o permanentă confuzie între strategia de apărare şi strategia de securitate, conceptele sunt amestecate, dar ele sunt cu totul şi cu totul diferite”, a spus preşedintele Senatului.

    Referitor la absenţa parlamentarilor din grupurile ALDE de la vot, anunţată anterior printr-un comunicat de presă, Tăriceanu a explicat că punctul său de vedere şi al colegilor de partid “este un punct bine definit şi care nu se regăseşte în documentul care astăzi a fost aprobat de Parlament şi elaborat de Cotroceni”.

    Camera Deputaţilor şi Senatul au aprobat Strategia naţională de apărare a ţării, cu 282 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, numărul necesar de voturi pentru adoptare fiind 278.

     

  • SPP a solicitat schimbarea unor dispozitive de control, amplasate la intrarea în Senat

    Social-democratul Cristian Dumitrescu a anunţat, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului, că SPP a transmis o solicitare pentru înlocuirea unor “aparate” de la intrarea din sediul Senatului.

    “Există o solicitare din partea Serviciului de Protecţie şi Pază pentru înlocuirea unor aparate de la intrarea în Senat, de control şi să vedem dacă dispunem de aceste sume. Dacă nu, să solicităm din partea bugetului, la rectificare să ne revizionăm aceste sume. Este o obligaţie a beneficiarului de activitate de protecţie şi pază de a-şi asigura aceste aparate”, a declarat vicepreşedintele Senatului.

    Detaliile referitoarea la numărul “aparatelor” şi preţul acestora, nu sunt cunoscute de Dumitrescu, totul fiind “într-o anexă care este cu caracter secret de serviciu”.

    “Aparatele” respective, care sunt funcţionale, urmează să fie schimbate pentru că sunt uzate moral.

  • Tăriceanu: Senatul va lua act de demisia lui Darius Vâlcov din funcţia de senator

    “A fost primită demisia ( lui Darius Vâlcov-nr,) şi Senatul va lua cunoştinţă de ea. Aceasta este procedura, nu există nimic deosebit. La demisie nu există vot de aprobare sau respingere, se ia act“, a precizat Tăriceanu.

    În cursul zilei de luni, Vâlcov a expediat la Senat demisia din poziţia de parlamentar. Darius Vâlcov era senator din 2012, fiind ales în colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală nr.30 Olt.

    De asemenea, Vâlcov şi-a trimis luni demisia din formaţiunea social-democrată la filiala PSD Olt, au precizat pentru MEDIAFAX surse politice.

    Fostul titular al portofoliului Finanţelor se află în arest preventiv, după ce a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice

     

     

     

  • Darius Vâlcov şi-a dat DEMISIA din Senat

    Darius Vâlcov este senator din 2012, unde a fost ales în colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală nr.30 Olt.

    Demisia lui Vâlcov a fost depusă la Secretariatul Senatului, potrivit secretarului instituţiei, Ion Vărgău.

    Plenul Senatului urmează să ia act de demisia acestuia şi de vacantarea postului de senator.

    Avocata lui Darius Vâlcov anunţa, pe 7 aprilie, în ziua în care procurorii DNA au cerut instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arestare preventivă pe numele fostului ministru al Finanţelor, că acesta a demisionat din funcţia de parlamentar.

    “Demisia domnului Vâlcov este un act politic”, spunea la acel moment Lucia Furtună, avocata lui Vâlcov.

    Cu toate acestea, demisia efectivă a fost trimisă abia luni la Biroul Permanent al Senatului, la distanţă de o lună şi jumătate de la anunţul făcut de avocata lui Vâlcov.

    Darius Vâlcov, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta, de primar, senator şi ministru.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani.

    Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    De asemenea, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu au fost trimişi în judecată, cu măsura controlului judiciar, aceştia fiind acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice

     

  • Senat: Reducerea accizei la băuturile spirtoase intră în vigoare de la 1 octombrie 2015, nu din 2016

    Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal prevede faptul că ”în domeniul TVA , începând cu 1 iunie 2015, se extinde aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru bunuri alimentare, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi pentru serviciile de restaurant şi de catering”.

    Senatul a adoptat şi un amendament al PNL, care prevede că reducerea nivelului accizelor la băuturile spirtoase, inclusă şi în proiectul noului Cod Fiscal, să intre în vigoare de la data de 1 octombrie 2015 şi nu de la 1 ianuarie 2016.

    Amendament a avut la bază solicitarea Asociaţiei producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase din România, care a susţinut că, din analiza pieţei, trimestrul IV reprezintă pentru această industrie circa 40% din totalul vânzărilor anuale.

    În plus, aceştia menţionează că, potrivit estimărilor proprii, reducerea accizei de la 1 ianuarie 2016 ar înseamna, pentru 2015, o scădere semnificativă a vânzărilor de băuturi spirtoase, iar din punctul de vedere al bugetului de stat, această scădere de vânzări ar avea efect direct asupra încasărilor din accize şi din TVA.

    Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal urmează să ajungă Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • CSM este de acord cu întâlnirea informală propusă de Senat, dar cere comunicat de presă la final

    Răspunsul a venit în urma invitaţiei transmise, săptămâna trecută, de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Consiliului Superior al Magistraturii, la o ”întâlnire informală, care să se desfăşoare sub forma unei dezbateri”.

    Tăriceanu a propus, cu acest prilej, ca presa să fie prezentă doar la deschiderea discuţiilor şi să nu se dea nicio rezoluţie sau un comunicat de presă, la finalul întâlnirii.

    Călin Popescu Tăriceanu menţiona în scrisoarea adresată CSM că propune ca reprezentanţii mass-media să fie prezenţi doar la deschiderea întâlnirii, inclusiv la discursurile de deschidere ale preşedinţilor CSM şi al Senatului.

    ”Propunem ca întâlnirea noastră să nu se încheie printr-o rezoluţie sau comunicat de presă, ceea ce nu exclude libertatea fiecărui participant de a se exprima, ulterior, în faţa reprezentanţilor mass-media”, mai afirma preşedintele Senatului.

    ”În cazul în care veţi accepta invitaţia noastră, urmează ca data şi ora întâlnirii să fie stabile ulterior”, mai arată Călin Popescu Tăriceanu, care propune ca în luările de cuvânt să fie exprimate opinii şi să fie adresate întrebări.

    În răspunsul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Bordea Tudose, se precizează că instituţia este de acord cu formatul propus de preşedintele Senatului, dar că, ”pentru a da eficienţă activităţii, din perspectivă instituţională, opinează asupra necesităţii configurării unei agende de discuţii, cu valorificarea propunerilor ambelor instituţii”.

    ”Anticipând interesul mediatic faţă de activitatea propusă, opinăm, totuşi, în sensul redactării unui comunicat de presă comun, la finalul întâlnirii, care să încadreze ferm limitele şi natura eventualelor declaraţii ulterioare ale participanţilor”, se mai precizează în răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, transmis, luni, Biroului Permanent al Senatului.

    Cele două instituţii urmează să stabilească data şi ora la care va avea loc dezbaterea informală, potrivit vicepreşedintelui Senatului Cristian Dumitrescu.

    Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, la începutul lunii aprilie, că propune organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între conducerea Senatului şi membrii CSM, pe tema relaţiei bilaterale şi a exercitării atribuţiilor celor două instituţii.

    El a transmis, prin intermediul unei declaraţii de presă, că în ultimul timp, ”şi-au făcut simţită prezenţa în spaţiul public şi în relaţia bilaterală o serie de diferenţe de abordări şi opinii între Senatul României şi Consiliul Superior al Magistraturii”, care ”s-au manifestat prin declaraţii publice polemice ale unor reprezentanţi ai celor două instituţii şi prin sesizarea înaintată Curţii Constituţionale a României de către CSM”.

    ”Având în vedere această împrejurare, faptul că Parlamentul se află într-o fază avansată de definitivare a proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei şi necesitatea promovării dialogului între autorităţile statului pentru soluţionarea unor potenţiale disfuncţionalităţi, mâine 15 aprilie a.c., voi face următoarea propunere membrilor Biroului Permanent al Senatului: Organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între membrii Biroului Permanent al Senatului şi membrii CSM, la care participanţii să exprime în mod liber şi fără o ordine de zi prestabilită problemele cu care se confruntă în relaţia bilaterală şi în exercitarea atribuţiilor constituţionale între cele două instituţii”, afirma Tăriceanu.

    Potrivit preşedintelui Senatului, ”în urma unui astfel de dialog constructiv, vor putea fi identificate o serie de probleme pe care Parlamentul le-ar putea soluţiona în viitorul apropiat în cadrul procesului legislativ”.