BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Economia europeană începe să respire: Inflaţia din zona euro a scăzut la 1,8% luna trecută, coborând sub ţinta Băncii Centrale Europene pentru prima dată în ultimii trei ani

    Inflaţia din zona euro a scăzut la 1,8% luna trecută, coborând sub ţinta Băncii Centrale Europene pentru prima dată în ultimii trei ani şi consolidând aşteptările privind o reducere a ratei dobânzii la următoarea sa reuniune.

    Cifrele preliminare de marţi privind inflaţia anuală la consum pentru luna septembrie au corespuns aşteptărilor economiştilor într-un sondaj Reuters şi au fost comparate cu rata din august de 2,2%.

    Pieţele anticipează că BCE va reduce ratele de referinţă cu un sfert de punct, până la 3,25 %, la următoarea sa reuniune din 17 octombrie, în urma reducerilor costurilor de împrumut din iunie şi septembrie. Investitorii estimează o reducere a costurilor de împrumut de aproximativ 1,7 puncte procentuale până la sfârşitul anului viitor.

    „Scăderea semnificativă din septembrie a inflaţiei globale întăreşte aşteptările ca BCE să reducă ratele pentru a doua şedinţă consecutivă în octombrie”, a declarat Diego Iscaro, şeful departamentului de economie europeană al S&P Global Market Intelligence.

    În urma publicării cifrelor, euro a scăzut cu 0,2%, la 1,1106 dolari. Randamentul obligaţiunilor germane pe doi ani – care evoluează invers faţă de preţuri şi reflectă aşteptările privind rata dobânzii din zona euro – a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, la 2,03%.

     

     

  • Economia europeană începe să respire: Inflaţia din zona euro a scăzut la 1,8% luna trecută, coborând sub ţinta Băncii Centrale Europene pentru prima dată în ultimii trei ani

    Inflaţia din zona euro a scăzut la 1,8% luna trecută, coborând sub ţinta Băncii Centrale Europene pentru prima dată în ultimii trei ani şi consolidând aşteptările privind o reducere a ratei dobânzii la următoarea sa reuniune.

    Cifrele preliminare de marţi privind inflaţia anuală la consum pentru luna septembrie au corespuns aşteptărilor economiştilor într-un sondaj Reuters şi au fost comparate cu rata din august de 2,2%.

    Pieţele anticipează că BCE va reduce ratele de referinţă cu un sfert de punct, până la 3,25 %, la următoarea sa reuniune din 17 octombrie, în urma reducerilor costurilor de împrumut din iunie şi septembrie. Investitorii estimează o reducere a costurilor de împrumut de aproximativ 1,7 puncte procentuale până la sfârşitul anului viitor.

    „Scăderea semnificativă din septembrie a inflaţiei globale întăreşte aşteptările ca BCE să reducă ratele pentru a doua şedinţă consecutivă în octombrie”, a declarat Diego Iscaro, şeful departamentului de economie europeană al S&P Global Market Intelligence.

    În urma publicării cifrelor, euro a scăzut cu 0,2%, la 1,1106 dolari. Randamentul obligaţiunilor germane pe doi ani – care evoluează invers faţă de preţuri şi reflectă aşteptările privind rata dobânzii din zona euro – a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, la 2,03%.

     

     

  • Semnal negativ pe piaţa imobiliară: Odată cu scăderea randamentelor au început să dispară şi investitorii, însă preţurile au rămas la maxime istorice. Ce se întâmplă VIDEO

    Piaţa imobiliară a intrat într-un teritoriu dificil, vânzările au început să încetinească, iar preţurile au rămas mari. Cea mai mare parte a celor care cumpără astăzi locuinţe sunt oameni care aleg să locuiască chiar ei în casele şi apartamentele achiziţionate, segmentul investitorilor fiind în scădere faţă de anii trecuţi, din cauza randamentelor investiţiilor imobilare care se află într-un declin, este de părere Gabriel blăniţă associate director valuation & advisory services la Colliers România.

    „Clienţii sunt fie cei care cumpără pentru nevoia de locuire, fie cei care cumpără pentru investiţie. Dacă până acum vedeam un număr destul de mare de investitori individuali în piaţă, acum numărul lor a început să mai scadă, pentru că randamentul a scăzut şi nu mai rentează. Majoritatea celor care cumpără o fac pentru nevoia personală. Cei care iau pentru investiţii o fac doar în zone unde potenţialul e mai mare, unde există oportunităţi turistice, pentru a închiria pe termen scurt în regim Airbnb“, a spus Gabriel Blăniţă la emisiunea online de business ZF Live.

    În 2024, potrivit sondajelor, peste 50% dintre români se pregătesc să abordeze piaţa imobiliară, strict din nevoia de a avea propria casă, şi nu ca investiţie. Potrivit lui Gabriel Blăniţă, procentul de proprietari la nivel naţional a început să se schimbe. În marile oraşe, doar 70% dintre români deţin propriul apartament, în timp ce 30% locuiesc în chirie, cu părinţii sau cu partenerul de viaţă.

     „Potrivit sondajelor, intenia de cumpărare s-a aflat aproape de maximul istoric, în zona de 50%. În 2024, o vedem la peste 50%, oamenii spun că cea mai mare investiţie pe care urmează să o facă este într-o locuinţă. Dacă ne uităm la raportul între chiriaşi şi proprietari, el s-a schimbat. Vorbim despre acea medie de 95% de proprietari, dar în oraşele mari din România lucrurile stau puţin altfel, 15% stau în chirie, alţi 15% locuiesc cu familia sau partenerul, şi doar două treimi sunt proprietari” a mai declarat Gabriel Blăniţă la ZF Live.

  • Şedinţă de scădere pentru indicele BET, tras în jos luni de MedLife (-2,6%) şi Transelectrica (-2,4%). Creşteri pe BRD SocGen (1%) şi Hidroelectrica (1,7%)

    Bursa de la Bucureşti a scăzut luni, 23 septembrie cu 0,18% prin indicele de referinţă BET, ajuns astfel la 17.601,7 puncte. Vinerea trecută, benchmark-ul a urcat cu 0,03%, reiese din datele BVB.

    Valoarea tuturor tranzacţiilor realizate în prima şedinţă a săptămânii a ajuns la 53 de milioane de lei, dintre care 45 de milioane pe segmentul de acţiuni, adică pe piaţa principală şi AeRO. Şedinţa a debutat cu o creştere de 0,4% pe BET.

    Ziua de luni a marcat reîntoarcerea titlurilor Antibiotice Iaşi (ATB) în indicele principal de la BVB; tot în structura BET a intrat Premier Energy (PE). Acţiunile celor două companii au pierdut astăzi 0,3%, respectiv 0,6%.

    Operatorul BVB şi Conpet Ploieşti, care au părăsit indicele BET pentru a le face loc celor doi emitenţi sus menţionaţi, au înregistrat dinamici de zero, respectiv 2,7%.

    Cele mai mari randamente din structura indicelui au fost consemnate luni de Hidroelectrica (1,7%) şi BRD – Groupe Société Générale (1%). MedLife şi Transelectrica au scăzut cu 2,6%, respectiv 2,4%. În ceea ce priveşte indicii locali, singurele creşteri au fost înregistrate de BET-NG (0,1%) şi BET-EF (0,05%)

    Spre finele şedinţei, indicele britanic FTSE 100 urca cu 0,3%, iar DAX creştea cu 0,5% la Frankfurt. Sesiunea de pe Wall Street începea cu aprecieri de 0,1% până la 0,3% pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq Composite, conform MarketWatch.

     

  • Scad dobânzile, scad şi marjele de câştig ale băncilor: La depozitele noi în lei într-un an dobânzile au scăzut de la 6% spre 5%, un procent de scădere fiind şi la credite

    ♦ Marjele de câştig ale băncilor sunt sub 3 puncte procentuale.

    Dobânzile la credite şi la depozite sunt pe o pantă de scădere, amplificată de semnalul de relaxare monetară dat de BNR în lunile de vară. Iar pe măsură ce scad dobânzile, şi marjele de câştig ale băncilor o iau în jos.

    Dobânda medie la depozitele noi în lei a coborât pe parcursul primelor şapte luni din acest an spre 5%, de la 6% în urmă cu un an, în timp ce dobânda medie la creditele noi în lei a coborât tot cu un procent, sub 8%, după ce în vara anului trecut depăşea 9%.

    Scăderea accelerată a inflaţiei a convins în iulie boardul BNR să dea în sfârşit startul relaxării monetare, banca centrală reducând atunci dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staţionase timp de un an şi jumătate, iar în august a mai operat o ajustare a ratei, până la 6,5%.

    În consecinţă, şi dobânzile din piaţa interbancară şi dobânzile la credite şi depozite au mers în jos.

  • Vine îngheţul pe piaţa imobiliară? Un important dezvoltator a început să îşi facă stocuri de locuinţe pentru că în următorii ani cererea va creşte puternic în Bucureşti, dar numărul apartamentelor gata de vânzare vor scădea VIDEO

    Piaţa rezidenţială din Bucureşti se confruntă cu o presiune tot mai mare, pe măsură ce cererea pentru locuinţe începe să prindă avânt, însă numărul apartamentelor gata de vânzare scade. Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru clădirile rezidenţiale – care afectează direct dimensiunea ofertei – a scăzut cu 18% în 2023 faţă de 2022 şi cu 37,5% în  comparativ cu 2021. Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al dezvoltatorului imobiliar HILS Development, este de părere că fenomenul se va acutiza în următorii ani, ceea ce se traduce într-o creştere puternică a preţului locuinţelor, dar şi într-o ofertă foarte limitată.

    „Anul trecut am recepţionat peste 1.000 de locuinţe şi am vândut în jur de 800. Am vrut să avem câteva sute de locuinţe pe stoc. Anterior, făceam cam 400-500 de locuinţe pe an, iar anul trecut am ridicat ştacheta. Anul acesta vom depăşi 1.000 de locuinţe recepţionate şi vrem să vindem tot cam 800. Nu ne propunem să vin dem, ba chiar vrem să avem pe stoc, pentru că în anii următori vor exista un deficit în piaţă şi o creştere a cererii. Deja se estimează că se vor recepţiona cam 17.000 de locuinţe anul acesta în regiunea Bucureşti-Ilfov, faţă de 21.000-22.000 anual în trecut. În anii următori, nivelul va scădea dramatic“, a spus Ionuţ Negoiţă, CEO şi fondato HILS Development, la emisiunea de business ZF Live.

    CEO-ul HILS Development atrage atenţia că piaţa rezidenţială din Capitală este încă ieftină faţă de restul Europei. În Praga, preţul mediu este de 6.000 de euro pe metru pătrat, în Varşovia este de 3.600, iar în Budapesta aproximativ 2.800 de euro pe metru pătrat. Spre comparaţie, în Bucureşti preţul pe metru pătrat se păstrează la nivelul de 1.900 de euro, iar o dublare a preţurilor nu este exclusă în următorii şapte ani.

    „Sunt toate premisele că preţurile vor creşte. Peste şapte-zece ani de acum încolo, preţurile vor fi duble. Pe baza nZEB, locuinţele vor fi dotate cu alte tehnologii şi materiale şi mai sunt şi alte aspecte care vor creşte costul – eliminarea facilităţilor fiscale, disputa privind PUZ-urile în Bucureşti, creşterea TVA. Sigur vor mai veni şi alte taxe. Consider că preţurile nu pot merge decât în sus.“a mai spus Ionut Negoiţă la emisiunea ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

     

     

  • Industria de 2 miliarde de euro din România care 90% merge la export s-a prăbuşit în ultimii ani. Producţia a scăzut cu 35% şi se cere intervenţia statului VIDEO

     Industria mobilei, sectorul economic unde producţia ajunge anual la o valoare de circa 2 miliarde de euro, din care 90% merge la export, se confruntă cu dificultăţi. Sectorul a început să scadă, iar rezultatul s-a văzut atât la importuri cât şi la exporturi. Potrivit lui Dumitru Blaga, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, în ultimii şapte ani, producţia s-a diminuat cu 35%.

    „În 2022, producţia de mobilă a a avut o scădere de 12% la nivel naţional, exporturile au scăzut cu 2,6% şi importurile au crescut cu 1,5. Din 2016 şi până în 2023, valoarea producţiei a scăzut cu 35%, este ruşinos” a declarat Dumitru Blaga, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, la ZF Live.

    Printre măsurile necesare pentru revitalizarea producţiei şi oferirea unui imobold sectorului ar trebui să se regăsească subvenţiile şi investiţii noi din partea statului. Dumitru Blaga este de părere că sectorul mobilei ar trebui tratat ca un sector strategic al economiei, pentru că doar astfel se pot asigura stabilitatea şi randamentul economic pe termen lung.

    „Putem creşte această producţie dacă autorităţile şi guvernanţii îşi dau seama ca industria are nevoie de ajutor.  Trebuie să vedem această industrie ca pe una strategică, pentru a avea siguranţa prelucrării lemnului în România. Este nevoie de subvenţii în industria mobilei, totodată este nevoie de investiţii pentru a ne creşte productivitatea”a mai spus Dumitru Blaga, în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Dumitru Blaga, preşedintele APMR: industria mobilei este al doilea sector ca valoare adaugată în producţie, după IT, dar numărul de companii scade din cauza creşterii costurilor şi lipsei de materie primă, iar asta ar trebui să îngrijoreze statul român

    ​Dumitru Blaga, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), atrage atenţia asupra scăderii din ultimii ani a sectorului mobilei, astfel că în 2023 sectorul a avut o contribuţie de 1,23 mld. euro la balanţa comercială a României, cifră în scădere cu 27% faţă de 2016, cel mai bun an pentru industria mobilei. În 2016, producţia de mobilă a României, a şasea industrie ca valoare a contribuţiei aduse la balanţa comercială, a atins o valoare de 2,7 mld. euro, în timp ce exporturile au fost de 2,2 mld. euro.

    „După IT, suntem ramura economică cu cea mai mare valoare adăugată în producţie, respectiv 55%. Avem 49.000 de angajaţi şi susţinem alte 150.000 de locuri de muncă în sectoarele conexe. Suntem o industrie cu tradiţie, dar nu ne-am blocat în trecut, am investit continuu în tehnologie, în echipamente noi şi ne-am dezvoltat capacităţi de producţie la nivelul competitorilor noştri internaţionali, dar în ultimii 8 ani ne-am confruntat cu mari provocări”, a spus Dumitru Blaga la conferinţa „Industria mobilei, ramură economică strategică a României” organizată la deschiderea evenimentului BIFE-SIM. Expoziţia reuneşte 160 de producători de mobilă, decoraţiuni şi echipamente şi este cel mai mare eveniment de acest tip din România.

    Industria mobilei din România este pe locul cinci în Europa şi pe locul 12 în lume la exportul de mobilă. Dumitru Blaga spune că numărul de angajaţi din industrie a scăzut cu 19% în 2023 faţă de 2022 şi că multe firme din sector se închis sub presiunea creşterii costurilor şi lipsei de materii prime.

    „Din 2016, reclamăm creşterea continuă, nejustificată a preţului la materia primă, respectiv la lemnul exploatat de Romsilva, dar şi faptul că acesta este vândut nesortat pe clase de calitate, ceea ce ne aduce mari pierderi”, a punctat Dumitru Blaga, care adaugă şi că preţul cu energia a afectat industria şi implicit competitivitatea pe pieţele internaţionale, mai ales în contextul în care 90% din producţia de mobilă ajunge la export.

    „Majorarea salariului minim, care doar în iulie 2024 a crescut cu peste 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a soldat cu creşterea corespunzătoare a celorlalte salarii şi ne-a adus creşteri mai mari cu forţa de muncă”. De asemenea, antreprenorul şi preşedintele APMR spune că multe din companii au marje de profit de 3-4% şi că cifrele arată din ce în ce mai rău, multe firme închizându-se.

    „Cred că acestea sunt cifrele care trebuie să îngrijoreze şi statul român. Dacă nu aducem valută în ţară, statul român pierde. Dacă nu producem şi nu plătim salarii, statul român pierde. Noi, ca oameni de afaceri din industrie, adresăm o întrebare demnitarilor: cu ce ne înlocuiţi, dacă noi ne închidem unul câte unul? Haideţi să găsim împreună soluţii pentru susţinerea acestei industrii”,a fost mesajul lui Dumitru Blaga de la conferinţa de deschidere a evenimentului BIFE-SIM.

  • Bursa a pierdut 4,5% săptămâna aceasta şi a ajuns la nouă şedinţe la rând fără creştere. Conpet şi operatorul BVB, pe minus cu 5%, respectiv 7% vineri după anunţul privind excluderea din BET

    Trendul descendent adoptat la finele lunii august de Bursa de Valori Bucureşti a continuat şi în prima săptămână de luna aceasta. Astfel, între 2 şi 6 septembrie, indicele de referinţă BET s-a depreciat cu 4,5%, ajungând la 17.338,7 puncte; circa 6,6 miliarde de lei s-au evaporat astăzi din valoarea de piaţă cumulată a companiilor de la BVB, conform datelor bvb.ro.

    Vineri, dinamica benchmark-ului a fost de minus 1,9%, marcându-se astfel a noua şedinţă la rând fără creşteri. Acţiunile Conpet şi ale operatorului BVB au scăzut cu 4,8%, respectiv 7,1% pe fondul anunţului conform cărora cei doi emitenţi vor ieşi din structura BET pe 23 septembrie, urmând să fie înlocuiţi de Premier Energy şi Antibiotice Iaşi.

    Alte dinamici notabile includ One United Properties (-3,8%), OMV Petrom (-3,4%), Romgaz (-3%) TTS (-2,9%), Sphera Franchise Group (-2,5%) şi Fondul Proprietatea (-2,5%). Acţiunile companiei de stat Transgaz au crescut cu 0,4%

    Lichiditatea segmentului de acţiuni – piaţa principală şi AeRO – a fost de 65 de milioane de lei, peste media zilnică din ultima lună, în timp de lichiditatea tuturor instrumentelor financiare a însumat 77 de milioane de lei. Trei emitenţi – Banca Transilvania, Petrom şi FP – au asigurat împreună aproape jumătate din rulajul tuturor acţiunilor.

    Indicele BET a scăzut de opt ori şi a încheiat o sesiune pe zero între 27 august şi6 septembrie, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu 13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde. Anterior valului de deprecieri, benchmark-ul a înregistrat cea mai lungă serie de creşteri din 2024.

    Joi, 5 septembrie, a fost atins maximul de lichiditate de la BVB din ultima lună, circa 90 de milioane de lei pe acţiuni. Pe 28 august a fost consemnat cel mai scăzut rulaj de anul acesta, cu tranzacţii de sub 20 de milioane de lei.

    Pe de altă parte, cel mai recent maxim consemnat de BET a fost pe 18 iulie, când dinamica de la început de an era de plus 22%. Acum, randamentul din 2024 este de 13,1%.

     

  • Cu opt şedinţe la rând în care a pierdut 4%, Bursa înregistrează cea mai lungă serie de sesiuni fără creştere de la pandemia de Covid-19 încoace. Joi, maximul de lichiditate din ultima lună

    Din 27 august până pe 5 septembrie, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a depreciat de şapte ori şi a încheiat o şedinţă pe zero, înregistrând astfel cea mai lungă serie de sesiuni consecutive fără creştere de la începutul pandemiei de coronavirus.

    Indicele de referinţă a pierdut astfel 3,93%, de la 18.453 de puncte la 17.728 de puncte, iar asta după ce Bursa a scăzut cu 2,6% în august, prima lună de scădere din februarie 2022, perioadă marcată de invazia Ucrainei de către Rusia.

    Lichiditatea din ultima perioadă s-a încadrat însă cu mult sub media zilnică din 2024, cu şedinţe în care rulajul segmentului de acţiuni a ajuns la 20-40 de milioane de lei. În plus, magnitudinea seriei de scăderi din martie 2020 a fost mult mai mare, BET pierzând 27% pe parcursul a opt şedinţe. De exemplu, doar în ziua de 16 martie 2020, când a fost declanşată starea de urgenţă în România, benchmark-ul s-a depreciat cu aproape 10%.

     

    Cum se explică însă recenta dinamică a pieţei?

    „Investitorii reacţionează la ştiri. Am văzut în ultima vreme revenirea narativului cum că economia Statelor Unite se îndreaptă spre o recesiune, iar Bursa de la Bucureşti nu funcţionează într-un vacuum, este influenţată de ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale”, spune Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro, pentru ZF.

    Cel mai recent maxim atins de BET a fost pe 18 iulie, respectiv 18.745,5 puncte. De la începutul anului, indicele afişează un avans de 15,3% şi se încadrează în continuare peste randamentele înregistrate de pieţe dezvoltate din Europa, precum Franţa (-1%), Regatul Unit (7%) şi Germania (11%). În regiune, indicele croat CROBEX este pe plus cu 16%, BUX înregistrează o creştere de 19% la Budapesta, iar WIG20 a urcat cu 4,8% în Polonia.

    „Pe de altă parte, există şi un aspect pozitiv: toate aceste temeri legate de o posibilă recesiune pot să conducă la primele reduceri ale dobânzii de către Rezerva Federală într-un ritm mai susţinut de cât estima iniţial piaţa. Toată această agitaţie de acum de pe burse a contaminat şi pieţele asiatice, cât şi pe cele europene. Dacă ne uităm la BVB, cele opt şedinţe au fost pe volume mici de tranzacţionare”, continuă analistul.

    Acţionează Fed-ul prea târziu? Blocajele de creditare se înmulţesc în economia americană

    Lichiditatea celor două pieţe de acţiuni de la BVB – segmentul principal şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare – a ajuns joi la 88 de milioane de lei, cel mai ridicat nivel din 6 august. Din total, 28 de milioane au fost asigurate de Fondul Proprietatea, ale cărui titluri s-au apreciat cu 1,75% pe fondul aprobării planului de răscumpărare de acţiuni. FP este singurul emitent din BET care a încheiat ziua pe plus.

    Alte dinamici din structura indicelui de referinţă au inclus Transport Trade Services (-5,9%), Electrica (-4%), Romgaz (-3,1%), Transgaz (-2,4%), Banca Transilvania (-2,1%) şi Aquila (-1,8%).

    După scăderea de astăzi, BET ajunge sub nivelul înregistrat pe 5 august, când pieţele internaţionale de capital au coborât puternic pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    „Dacă ne gândim la comportamentul investitorilor, am văzut în cel mai recent sondaj eToro că, atunci când sunt întrebaţi despre riscurile externe pentru portofoliile lor, 19% din investitorii români şi 18% la nivel global menţionează o posibilă recesiune a economiilor mondiale. În SUA, 21% dintre investitori consideră o recesiune a economiei locale drept un risc semnificativ pentru portofoliile lor, imediat după inflaţie”, adaugă Bogdan Maioreanu.

    Aproape toţi indicii de la BVB au încheiat şedinţa de joi pe minus, precum 1,17% pe BET-BK, 1,41% pentru BET-XT şi 1,66% în cazul BET-EF. În afară de BETAeRO (-0,15%) toţi indicii locali sunt pe plus de la începutul anului, cu dinamici cuprinse între 2,75% pentru BET-FI şi 23% pe BET-TR.

    „Cum Statele Unite sunt cea mai mare economie globală, toate aceste temeri s-au extins către pieţele internaţionale, inclusiv cea românească, şi au declanşat corecţii. Asta induce vânzări în comportamentul investitorilor”, mai spune analistul.

    La ora publicării ştirii, indicele paneuropean Stoxx 600 şi S&P 500 de pe Wall Street scădeau cu 0,4%, respectiv 0,55% în condiţiile în care cele mai recente date economice din Statele Unite nu au reuşit să se încadreze în aşteptările investitorilor. De exemplu, astăzi a fost anunţat faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat din SUA a crescut cu 99.000 în august, cea mai slabă creştere din 2021.