BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Iacob Ieronim: Numele ales de noul Papă, Francisc, “sărăcuţul din Assisi”, reprezintă un program de viaţă

     Monseniorul Iacob Ieronim a declarat pentru MEDIAFAX că s-a rugat cu o seară înainte, alături de un mic grup de credincioşi, pentru un nou suveran pontif, iar joi dimineaţă, la liturghie, l-a pomenit pe acesta în Canonul Roman.

    Acesta a spus că noul Papă vine din America Latină, o ţară cu probleme specifice teologice şi sociale, unde există o minoritate de oameni bogaţi şi foarte mulţi săraci, fiind o lume ce aminteşte de cea a Sfântului Francisc din Assisi, din secolul al XIII-lea.

    Monseniorul Iacob Ieronim a precizat că numele ales de noul Papă, Francisc, “sărăcuţul din Assisi”, reprezintă şi un program de viaţă, iar printre preocupările sale va fi, cu siguranţă, şi cea pentru oamenii săraci.

    El a remarcat că noul Papă, Francisc I, şi-a început pontificatul cu o rugăciune şi a cerut binecuvântarea oamenilor prezenţi în piaţă înainte de a le acorda binecuvântarea pontificală.

    “Acum lumea se întreabă ce schimbări va aduce, dacă va fi un conservator. Eu spun că vor fi noutăţi în continuitate. Aşa a fost mereu în biserică”, a mai spus Iacob Ieronim.

    Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, primul Papă originar de pe continentul american şi primul iezuit care urcă pe tronul Sfântului Petru, a fost ales miercuri seara ca succesor al lui Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul din Buenos Aires a ales numele de Francisc, purtat pentru prima dată de un Suvern Pontif.

    “Cardinalii au venit să mă caute la capătul lumii”, a declarat noul Suveran Pontif din balconul Vaticanului, după care a rostit rugăciunea “Tatăl nostru” şi a binecuvântat mulţimea adunată în Piaţa San Pietro.

    Francisc I a lansat un apel la “fraternitate”, “prietenie”, “dragoste” şi “evaghelizare” în cadrul Bisericii. “Rugaţi-vă pentru mine şi daţi-mi binecuvântare”, le-a cerut Francisc I credincioşilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia din Silicon Valley. Cum a crescut numărul celor rămaşi pe drumuri?

    Nivelul locurilor de muncă din Silicon Valley l-a depăşit pe cel din perioada de boom de dinaintea crahului dotcom. Aparenta bogăţie a hubului american de tehnologie este însă puternic contrastată de sărăcia în care trăiesc din ce în ce mai mulţi oameni.

    Numărul locuitorilor din Silicon Valley care supravieţuiesc numai cu bonuri de masă este acum la un nivel maxim raportat la ultimul deceniu, iar oamenii ajunşi pe drumuri sunt cu 20% mai mulţi, potrivit raportului anual Silicon Valley Index.

    “În mijlocul unei reveniri economice la nivel naţional susţinută de Silicon Valley, aşa cum se vede în profiturile companiilor din zonă, dar şi în valoarea tot mai ridicată a cotaţiilor la bursă, se întâmplă ceva ciudat: majoritatea oamenilor sunt din ce în ce mai săraci”, comentează Cindy Chavez, directorul executiv al Working Partnership USA, pentru agenţia de presă AP.

    Principalul motiv este costul ridicat de trai din Silicon Valley. Preţul mediu al unei locuinţe este de 550.000 de dolari, în timp ce un apartament cu trei camere poate fi închiriat în medie cu aproximativ 2.000 de dolari pe lună. O familie formată din patru persoane are nevoie de 90.000 de dolari într-un an pentru a acoperi cheltuielile cu chiria, mâncarea, transportul şi costurile asociate creşterii copiilor, potrivit Insight Center for Community Economic Development citată de BusinessInsider.

    Venitul rezidenţilor de origine hispanică, în pondere de 25% dintre locuitorii Silicon Valley, este însă de 19.000 de dolari pe an, cifră ajunsă la un minim istoric.

  • Cât de săracă este America, cea mai mare economie a lumii? Unu din şapte americani trăieşte sub limita sărăciei

    În SUA, cea mai mare economie a lumii, unu din şapte americani trăieşte sub limita sărăciei, 15% din familii se confruntă cu nesiguranţa alimentară, aproximativ 44 de milioane de persoane se bazează pe programul alimentar al statului, iar 3,6 milioane de oameni câştigă sub salariul minim pe economie, care este deja cel mai mic dintre cele ale oricărei economii majore occidentale. În privinţa ratei de sărăcie din rândul copiilor, dintre ţările dezvoltate doar România stă mai prost decât SUA. SUA are cel mai mic salariu minim pe economie dintre marile economii occidentale, de 7,25 de dolari pe oră, iar Obama a propus majorarea acestuia la 9 dolari pe oră până în 2015. Dacă ar fi fost majorat în ritmul creşterii productivităţii începând cu 1968, salariul minim ar fi depăşit 16,5 dolari pe oră, pe când salariul de subzistenţă, adică venitul minim necesar pentru acoperirea nevoilor de bază, a fost calculat la 16-23 de dolari pe oră.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    51%
    ponderea respondenţilor români ai ultimului Eurobarometru care declară că se simt cetăţeni europeni, plasând România pe ultimele locuri din acest punct de vedere, după Grecia (46%), Bulgaria (47%) şi Marea Britanie (48%)

    69,47 mil. lei
    valoarea cheltuielilor făcute anul trecut de Biserica Ortodoxă Română pentru activităţi social-filantropice, prin care au fost acordate 895.350 de servicii sociale unui număr de 211.495 de beneficiari unici

    530 mil. euro
    valoarea operaţiunilor de factoring realizate în 2012 de BCR, în creştere cu aproximativ 45% faţă de 2011, în timp ce baza de clienţi a crescut cu mai mult de 100%

    196 mld. lei
    depozitele bancare în lei şi valută ale populaţiei şi ale companiilor la sfârşitul lunii ianuarie, în creştere cu 4% faţă de ianuarie 2012, în special pe seama componentei în valută, care a crescut cu 13%

    27%
    ponderea copiilor sub 18 ani din UE expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2011, conform Eurostat

    2%
    inflaţia în zona euro în luna ianuarie, faţă de 2,2% în decembrie 2012, în timp ce în UE, inflaţia a scăzut la 2,1% de la 2,3%

  • Austeritatea şi sărăcia au adus căderea guvernului bulgar, dat exemplu în Europa pentru disciplina bugetară riguroasă

    Demisia vine după săptămâni de proteste aprinse de preţul mare al energiei, considerat de mulţi bulgari de nesuportat. Treptat, demonstranţii au în­ceput să ceară salarii mai mari, demisia guvernului şi renaţionalizarea companiilor de distribuţie a energiei. Timp de trei zile, câteva zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile a peste 20 de oraşe pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de politicile guvernanţilor. Punctul culminant al protestelor a fost atins marţi seară, când poliţia fost atacată în capitala Sofia cu pietre, vopsea şi petarde, iar mai multe vitrine şi maşini au fost distruse, potrivit agenţiei Bloomberg. “Nu pot fi membru al unui guvern sub care poliţia bate oamenii”, a declarat Borisov când a anunţat demisia guvernului. Premierul, în funcţie din 2009, a încercat la începutul săptămânii să calmeze protestatarii anunţând demiterea ministrului de finanţe Simeon Djankov, lăudat că a reuşit să menţină stabilitatea fiscală când alte state se chinuie să reducă datoriile şi deficite bugetare excesive, şi pedepsirea distribuitorilor de energie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat

    Nicolăescu taie fondurile direcţionate de  stat către spitalele private.

    Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată  pacientului.

    Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.

    E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.

    Impresie falsă deoarece:

    1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.

    Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.

    Citi]i mai departe pe www.gandul.info

  • Bulgaria are de la începutul anului un salariu minim lunar cât cel din România, stat pe care-l întrece la investiţii străine. Va deveni România cea mai săracă ţară din UE?

    Cu toate acestea, Bulgaria rămâne cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, dar politicienii au planuri mari, într-un an electoral. “Bulgaria era complet falimentară la sfârşitul anului 1996 şi se confrunta cu hiperinflaţie, care în punctul de maxim, în februarie 1997, a atins 242%, devastând băncile şi ţara”, povesteşte Steve Hanke, economistul care a proiectat consiliul monetar introdus de Bulgaria în anii ’90, prin care moneda naţională leva a fost ancorată la început de marca germană şi apoi de euro. Prin urmare, cursul levei nu fluctuează, ceea ce aduce siguranţă monetară. Hanke scoate de mult timp acest stat în evidenţă ca exemplu de disciplină fiscală. “Premiantul ar trebui să fie Bulgaria”, a afirmat economistul la o emisiune BBC unde s-a discutat despre cea mai bună cale de rezolvare a problemei datoriilor uriaşe pe care le au multe dintre băncile europene.

    Mai multe pe zf.ro

  • ANALIZĂ: Afectaţi de şomaj şi austeritate, milioane de europeni au căzut pradă sărăciei în 2012

    “Gaura neagră este din ce în ce mai mare”, îşi exprimă îngrijorarea Mercedes Gonzalez, o femeie în vârstă de 52 de ani din Spania, care, cu mai puţin de 800 de euro pe lună, se zbate pentru a asigura viaţa de zi cu zi a unei familii afectate de şomaj din Fuenlabrada, la periferia Madridului. În iulie, ea şi soţul ei primeau un ajutor guvernamental de 426 de euro, dar care în prezent a fost redus la 360 de euro. “În acest timp, (preţurile) alimentelor şi facturilor au crescut prin majorarea TVA-ului” din septembrie, povesteşte ea. “Lucrurile merg din rău în mai rău, suntem asfixiaţi”, afirmă ea, pe un ton pesimist.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18.641
    numărul de copii născuţi în România în octombrie, cu 945 mai mulţi decât în septembrie, în timp ce numărul decedaţilor a fost de 20,622, cu 3.523 mai mulţi decât în septembrie

    48%
    ponderea companiilor din UE care ofereau în ian. 2012 acces angajaţilor la aparate electronice portabile (laptop, smartphone), în rândul companiilor mari ponderea fiind de 88%, conform Eurostat

    39,1 mld. euro
    valoarea la nivelul UE a transferurilor băneşti de la lucrătorii migranţi spre ţările lor de origine în 2011, cu 2% mai mare decât în 2010

    119,6 mil.
    numărul persoanelor din UE care în 2011 erau ameninţate de sărăcie sau excluziune socială, reprezentând 24,2% din populaţia Uniuni, raportat la 23,4% în 2010 şi 23,5% în 2008

    1%
    scăderea producţiei industriale din statele UE în luna octombrie, după ce în septembrie a suferit o scădere de 2,1%

  • România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în rândul angajaţilor din Uniunea Europeană

    Câmpeanu a precizat joi, la o conferinţă a Blocului Naţional Sindical (BNS), că rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor care lucrează este de 17,3 la sută în România, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce, în Republica Cehă şi Finlanda, acelaşi indicator este de doar 3,7 la sută. “Riscul ridicat de sărăcie în rândul celor care lucrează creşte în mod continuu. Acest lucru este foarte îngrijorător pentru România, pentru că şi aşa salariile sunt la un nivel foarte mic, celelate posibilităţi, de a obţine venituri din alte surse, de asemenea sunt mici, iar diferenţa între veniturile mici şi cele foarte mari creşte în fiecare zi”, a mai spus Mariana Câmpeanu.

    Mai multe pe mediafax.ro