Astfel, 27 de nave, 21 de companii şi un om de afaceri vor intra sub incidenţa noului pachet de sancţiuni susţinut în unanimitate de către Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat Haley.
Ambasadorul SUA la ONU a precizat că noul pachet de sancţiuni, adoptat la cererea Statelor Unite, este cel mai mare aprobat până acum de ONU împotriva regimului de la Phenian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, 27 de nave, 21 de companii şi un om de afaceri vor intra sub incidenţa noului pachet de sancţiuni susţinut în unanimitate de către Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat Haley.
Ambasadorul SUA la ONU a precizat că noul pachet de sancţiuni, adoptat la cererea Statelor Unite, este cel mai mare aprobat până acum de ONU împotriva regimului de la Phenian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Kremlinul răspunde în mod calm la noile sancţiuni şi acceptă situaţia actuală, dar Rusia a început pregătirea măsurilor de răspuns. Având în vedere calendarul nostru intern, mă aştept la alte acţiuni şi demonstraţii dure (din partea SUA) şi suntem pregătiţi pentru ele. Acest pas nu aduce nimic nou din punctul de vedere al evaluării nostre privind comportamentul Washingtonului pe scena internaţională, sunt aceleaşi măsuri de natură politică, fără legătură cu realitatea. Acuzaţiile privind presupusa interferenţă a Rusiei în procesele interne ale Statelor Unite au rămas fără dovezi”, a spus Riabkov.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Legea pentru modificarea şi completarea art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 6 februarie.
„Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat azi (6 februarie – n.r) cu unanimitate de voturi un proiect de lege care modifică Ordonanţa 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţelele de drumuri naţionale din România. Modificarea legislativă se impunea având în vedere că norma nu era suficient de clară, instanţele interpretând în mod diferit situaţii reclamate de mulţi cetăţeni în cazul amenzilor aplicate în mod repetate în lipsa rovinietei”, a declarat deputatul PNL Lucian Bode.
În forma adoptată se arată că şoferii nu mai pot fi sancţionaţi în intervalul cuprins de la data săvârşirii contravenţiei şi până la data comunicării acesteia. Totodată, apar modificări şi în ceea ce priveşte prescrierea sancţiunii.
Pence, care se află într-o vizită oficială în Japonia, va participa şi la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud.
”Statele Unite vor anunţa în curând cele mai dure şi agresive sancţiuni economice împotriva Coreei de Nord. Vom continua să izolăm Coreea de Nord până când va renunţa la programele sale balistice şi nucleare”, a declarat vicepreşedintele american.
Pence i-a dat asigurări premierului nipon Shinzo Abe că SUA îşi menţin angajamentul pentru a denucleariza Peninsula Coreea.
”Statele Unite sunt cu voi în această provocare. Vom continua să stăm umăr la umăr cu oamenii din Japonia, cu oamenii din Coreea de Sud şi cu aliaţii şi partenerii noştri din regiune până când vom atinge obiectivul de a denucleariza Peninsula Coreea. Forţele armate ale Statelor Unite vor continua să asigure protecţia Japoniei”, i-a transmis Pence premierului nipon.
Marţi a avut loc la Bruxelles o reuniune la nivel ministerial cu reprezentanţii a nouă ţări care nu respectă normele privind calitatea aerului. Cele nouă state membre – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, România, Slovacia şi Marea Britanie – riscă să fie vizate de proceduri de sancţionare pentru depăşirea limitelor stabilite în cazul poluării aerului.
“Miniştri din nouă state membre s-au reunit astăzi la Bruxelles la invitaţia comisarului UE pentru Mediu, Karmenu Vella, într-un ultim efort de a găsi soluţii pentru remedierea problemei grave a poluării aerului în Uniunea Europeană. Cele nouă state membre – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, România, Slovacia şi Marea Britanie – riscă să fie vizate de proceduri de sancţionare pentru depăşirea limitelor stabilite în cazul poluării aerului. În cursul reuniunii, comisarul Karmenu Vella le-a cerut statelor membre să finalizeze până la sfârşitul săptămânii viitoare prezentarea intenţiilor de a se conforma reglementărilor UE privind calitatea aerului, altfel riscă acţiuni juridice”, anunţă marţi Comisia Europeană.
“Actuala Comisie Europeană a transmis în mod substanţial că vrea să aibă acţiuni majore în lucrurile de importanţă majoră. Şi nu este ceva mai grav decât pierderea de vieţi omeneşti din cauza poluării. Protejarea cetăţenilor noştri reprezintă principala prioritate a preşedintelui Jean-Claude Juncker şi a întregului Colegiul de comisari, iar acest lucru trebuie să devină principala prioritate şi în statele membre, pentru guverne şi pentru toate ministerele responsabile, fie că sunt miniştrii Transporturilor, Energiei, Industriei, Agriculturii sau Finanţelor. Credibilitatea noastră comună depinde de acest lucru”, a afirmat Karmenu Vella, comisarul UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit.
Comisia Europeană a cerut, în decembrie, declanşarea articolului 7 al Tratatului UE, prin care dreptul la vot al Polonie să fie suspendat. Varşovia a primit la dispoziţie trei luni pentru a renunţa la reformele judiciare.
“Suntem toţi într-un dialog constructiv cu Guvernul polonez. M-am primit pe noul premier al Poloniei la Bruxelles şi amandoi am depus eforturi pentru a atinge un punct de vedere comun”, a declarat Jean- Claude Juncker în faţa Parlamentului.
“Nu ne aflăm în război cu Polonia. Avem o dispută cu Guvernul polonez. Articolul 7 al tratatului nu este un articol al sancţionării, ci un articol al confirmării şi avertizării. Aşadar, oamenii, inclusiv cei din Polonia, ar trebui să înceteze să creadă că vrem să sancţionăm Polonia cu orice preţ”.
Potrivit Consiliului Concurenţei, amenzile aplicate sunt:
1. Ecro SRL – 526.201,11 lei (113.709,29 euro)
2. Electromagnetica SA – 10.024.824,88 lei (2.166.311,89 euro)
3. Elster Rometrics SRL – 11.212.808,71 lei (2.423.028,94 euro)
4. Energobit SA – 13.112.674,12 lei (2.833.579,85 euro)
5. Landis+Gyr AG – 27.423.377,51 lei (5.926.047,52 euro)
6. SE Electrica SA – 10.800.984,04 lei (2.334.035,79 euro).
„În cadrul investigaţiei, declanşată în septembrie 2015, Consiliul Concurenţei a constatat că AEM SA, Energobit SA, Elster Rometrics SRL, Landis+Gyr AG şi Ecro SRL au participat la o înţelegere pentru împărţirea unor licitaţii publice organizate de operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice, cum sunt EON, ENEL, CEZ. Companiile au stabilit modul în care urmau să participe la licitaţii, astfel încât să nu se suprapună şi fiecare dintre participanţi să câştige contracte de furnizare de echipamente cu eforturi minime”, precizează Consiliul Concurenţei.
Potrivit Consiliului, „efectele înţelegerilor anticoncurenţiale au condus la creşterea artificială a preturilor de achiziţie pentru respectivele echipamente, costurile suplimentare fiind translatate către consumatorii finali care plăteau facturi mai mari pentru energia electrică”.
Comportamentul anticoncurenţial s-a derulat în perioada 27 noiembrie 2008 – 30 septembrie 2015 şi a vizat numeroase proceduri de licitaţie publică derulate în acest interval de timp.
Autoritatea de Concurenţă a mai constatat că „unii angajaţi ai SE Electrica SA, companie organizatoare de licitaţii publice pentru achiziţionarea de contoare şi echipamente conexe, au fost implicaţi realizarea acestor înţelegeri, consultându-se cu companiile cu privire la elaborarea documentaţiei de participare la procedurile de achiziţie publică, facilitând în acest fel, schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial”.
În cadrul aceleiaşi investigaţii, Consiliul Concurenţei a mai constatat „existenţa unei înţelegeri între AEM S.A. şi Electromagnetica SA constând în împărţirea licitaţiilor organizate de către FDEE Electrica Muntenia Nord SA şi FDEE Electrica Transilvania Sud SA pentru atribuirea contractelor pentru lucrări de modernizare a contorizării energiei electrice la blocurile de locuinţe din zona de activitate a filialelor respective, în perioada 22 octombrie 2010 – 27 iulie 2012”.
„Pe parcursul investigaţiei, am transmis autorităţilor competetente informaţii referitoare la faptele constatate, continuând astfel buna colaborare între Consiliul Concurenţei şi Parchet. Companiile răspund pentru faptele angajaţilor lor, iar practicile de acest gen reprezintă una dintre cele mai grave restricţionări ale concurenţei şi conduc la prejudicierea consumatorilor care plătesc mai mult pentru produsele sau serviciile achiziţionate. De aceea, am recomandat ANRE să verifice în ce masură preţurile majorate în urma cartelului au afectat tarifele percepute consumatorilor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Totodată, „AEM SA, participantă la ambele pratici anticoncurenţiale, a aplicat la programul de clemenţă, aducând dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă”, menţionează Consiliul Concurenţei. Politica de clemenţă, instrument foarte utilizat în statele Uniunii Europene, permite autorităţilor de concurenţă să aplice un regim mai favorabil companiilor implicate în înţelegeri anticoncurenţiale şi care cooperează în vederea descoperirii şi sancţionării acestor practici ilegale.
„Consiliul Concurenţei încurajează companiile implicate în înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă. Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor sau chiar de imunitate totală”, se mai arată în comunicat.
„Astăzi (joi – n.r.) a ieşit din Guvern către ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astăzi am informat colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor că săptămâna viitoare să aprobăm HG-ul de aprobare a acestui Plan, o altă procedură de infringement pentru care am fost trimişi în judecată la Comisia Europeană şi pentru care am plăti pe zi penalităţi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro”, a explicat Gavrilescu în şedinţa Comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.
De asemenea, Gavrilescu a precizat că Ministerul Mediului va finaliza Planul Naţional de Management, iar apoi va fi notificată Comisia Europeană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro