BusinessMagazin

Tag: salvare

  • Enel Cuore Onlus şi Salvaţi Copiii inaugurează centrul educaţional “Creştem împreună”

    Programul “Creştem împreună” susţine o nouă categorie de copii în risc – copiii rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei forţei de muncă spre Europa de Vest. Datele furnizate de Direcţia Protecţia Copilului în anul 2012 indică faptul că în România sunt 79.901 de copii ai căror părinţi muncesc în străinătate. Dintre ei, 22.993 de copii au ambii părinţi plecaţi, ei fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri, mai severe, chiar în grija asistenţilor maternali. Numai în Bucureşti, 468 de copii au unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate, în timp ce 110 copii cresc fără părinţi, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, numărul real al copiilor afectaţi poate fi mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii declară că muncesc în străinătate. Ruperea legăturii cu părinţii îi face pe copii vulnerabili, fiind expuşi riscului de abandon şcolar şi delincvenţă.

    Centrul educaţional se află în cadrul şcolii nr. 141 Ion I. C. Brătianu din sectorul 5 al Capitalei, una din cele mai defavorizate zone din Bucureşti. Circa 31 de copii au fost deja identificaţi ca beneficiari ai acestui program. La eveniment au participat şi E.S. Dl. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti şi Dna. Inspector Cătălina Chendea din partea Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează programul Creştem împreună din anul 2010, cu susţinerea Enel Cuore Onlus. Porsche România şi MoneyGram Internaţional   s-au alăturat susţinătorilor în 2012. A început iniţial în opt localităţi, şi, în urma solicitărilor din alte oraşe, programul s-a extins, ajungând în prezent la 16 centre: Piteşti (jud. Argeş), Bucureşti, Reşiţa (jud. Caraş-Severin), Mangalia (jud. Constanţa), Târgovişte (jud. Dâmboviţa) 2 centre, Craiova (jud. Dolj), Petrila (jud. Hunedoara), Braşov (jud. Brasov), Piatra-Neamţ  (jud. Neamţ), Suceava (jud. Suceava), Iaşi (jud. Iaşi), Negreşti (jud. Vaslui), Lupeni (jud. Hunedoara), Sighişoara (jud. Mureş), Timişoara (jud. Timiş).

    În cei trei ani de implementare, 2080 de copii au fost incluşi în program, 1700 de părinţi şi reprezentanţi ai copiilor au participat la întâlniri lunare de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică, 1354 de copii au comunicat cu părinţii lor prin intermediul calculatoarelor puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii România, 565 de voluntari au fost pregătiţi şi s-au implicat activ în organizarea şi desfăşurarea activităţilor, 15 reţele interinstituţionale (formate din reprezentanţi ai DGASPC, ISJ, primăriilor şi şcolilor) au fost create în fiecare localitate, organizându-se 92 de întâlniri de lucru cu 667 de participanţi.
     

  • Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie câţi bani pierd

     Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depăşesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii, potrivit unor clarificări prezentate marţi de banca centrală din Cipru, care reconfirmă unele informaţii publicate anterior.

    Astfel, 22,5% din fondurile care depăşesc 100.000 de euro în conturile constituite la Bank of Cyprus vor fi îngheţate timp de 90 de zile, până când se va decide dacă este nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii.

    Sumele preluate în vederea salvării Bank of Cyprus vor fi convertite automat în acţiuni cu drept de vot şi dividende la bancă, la un preţ încă necunoscut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • ELBA, de la sursa bateriilor pentru lanterne în comunism la corpuri de iluminat şi faruri pentru maşini. Fabrica, salvată de venirea Renault la Dacia

     În 1921, la Timişoara s-au înfiinţat Uzinele Dura, care aveau să constituie nucleul fabricii Elba. În 1948, ca urmare a naţionalizării, Uzinele Dura au devenit parte a grupului de firme Electrobanat. Numele Elba, însă, cunoscut din perioada comunistă, i-a fost dat fabricii după Revoluţie, mai exact după privatizarea începută în 1990 şi finalizată în 1995. Tot în 1990, Departamentul de producţie de baterii s-a separat de grupul Electrobanat, sub denumirea Dura.

    “Denumirea Elba derivă din Electrobanat. Grupul de firme Electrobanat şi-a schimbat denumirea, după Revoluţie, în Elba. Activitatea de bază a fost corpul de iluminat. Sectorul de baterii a fost unul aparte, care în anul 1990 s-a desprins de Electrobanat sub denumirea Dura”, explică Ioan Păuţ, director sisteme de iluminat în cadrul Elba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fregata “Regele Ferdinand” a salvat patru turişti rătăciţi pe mare

    Operaţiunea de salvare, executată la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare al Autorităţii Navale Române, s-a desfăşurat la 13 mile marine faţă de Gura Portiţei, echipajul de pe ambarcaţiunea “Rechinul” fiind în imposibilitatea de a-şi continua marşul între Sulina şi Eforie.

    Cele patru persoane se află în siguranţă la bordul fregatei, iar ambarcaţiunea este remorcată. Fregata urma să ajungă în această seară în largul Portului Constanţa.

    Nava militară va continua activităţile de instrucţie pe mare în cadrul programului de pregătire pentru participarea la operaţia “Atalanta”.

    Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a citat prin Ordin de zi pe unitate echipajul fregatei “Regele Ferdinand” pentru îndeplinirea cu succes a misiunii de asistenţă şi salvare.

  • Ciprul a decis să ceară sprijin financiar din partea UE, din cauza expunerii la Grecia

    Grecia, Irlanda şi Portugalia au beneficiat deja de programe internaţionale de sprijin financiar, în timp ce Spania a solicitat ajutor pentru susţinerea băncilor.

    Fitch Ratings a retrogradat luni ratingul Ciprului pentru datoriile pe termen lung de la nivelul “BBB-” la “BB+” din categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, pentru a reflecta necesarul crescut de capital al băncilor cipriote, din cauza expunerii la Grecia.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Spania ar putea forţa investitorii privaţi să participe la salvarea băncilor

    O astfel de implicare a sectorului privat se numără printre condiţiile negociate de Spania cu UE în schimbul unei linii de finanţare de 100 miliarde euro de la zona euro către băncile spaniole, a afirmat sursa citată, scrie Bloomberg. Investitorii care au cumpărat instrumente subordonate, precum acţiuni cu drepturi preferenţiale, ar putea fi parţial izolaţi de aceste pierderi printr-un plan de compensaţii, a adăugat sursa. Spania ar putea transmite luni solicitarea de ajutor extern pentru bănci, după ce o astfel de linie de credit a fost agreată de principiu pe 9 iunie de miniştrii Finanţelor din zona euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Zona euro va decide mărimea mecanismului de salvare până la sfârşitul lui martie

    Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni pentru a discuta mărimea fondului permanent de salvare, probabil la o reuniune informală la Copenhaga programată pentru 30-31 martie. Obiectivul va fi combinarea a 250 de miliarde de euro rămaşi din Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF) cu Mecanismul Permanent de Stabilitate (ESM), de 500 de miliarde de euro, pentru a crea un “super fond” capabil să facă faţă unor posibile probleme în Spania şi Italia, deşi Germania continuă să se opună.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat parţial programul de salvare a Greciei

    Astfel, s-a revenit, joi, la un plan anterior de împărţire în două a programului de susţinere financiară, urmând ca fondurile destinate direct Guvernului de la Atena să fie aprobate ulterior, în funcţie de succesul restructurării datoriilor către creditorii privaţi, relatează Financial Times. Miniştrii au aprobat 35,5 miliarde de euro pentru restructurarea datoriilor către creditorii privaţi, în operaţiunea de schimb de obligaţiuni de 200 de miliarde de euro, precum şi alte 23 de miliarde de euro pentru recapit alizarea băncilor elene. Restul de 71,5 miliarde de euro, din totalul programului de 130 miliarde euro, nu are încă acordul final al miniştrilor.

    Mai multe pe mediafax.ro