BusinessMagazin

Tag: romani

  • Dezastrul demografic. Anul trecut am pierdut cei mai mulţi români din ultimii 30 de ani

    Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

    În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi¬gra¬ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

    „Cifra din 2022, cea mai mare din¬tre cele raportate de INS în ulti¬mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple¬cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor¬beşte de un trend de lun-gă durată de nemulţumire consisten¬tă a populaţiei din România în legă¬tură cu evoluţia economică.

    Politicie¬nii, mai ales, au tendinţa de a econo¬miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo¬mi¬că. E corect, dar nu suficient. A¬ceas¬tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor¬beş¬te şi de o proastă funcţionare a in¬sti¬tuţiilor economice şi de servicii pu¬blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.
     

  • Până statul calculează cum să facă economii cu 200.000 de posturi care nu există, 5 români îşi fac bagajul în fiecare oră pentru e emigra definitiv

    În fiecare zi din 2022, 130 de români, mulţi din Bucureşti, Timiş sau Iaşi, zonele cu cel mai mare PIB/capita, alegeau să îşi stabilească domiciliul în altă ţară. 2022 este anul în care statisticile din România au consemnat cel mai mare număr de români care au emigrat defintiv, aproape 50.000 de oameni în total.

    Oare cum ar suna un exit-interviu cu aceşti 50.000 de oameni?

    L-ar putea organiza Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă sau chiar preşedintele Klaus Iohannis, la fel cum într-o companie privată de multe ori CEO-ul este mai atent la ce mesaj îi transmite cel care pleacă decât cel pe care îl recrutează. Pentru că îi pasă, pentru că vrea să facă lucrurile mai bine pentru cei rămaşi.

    Poate din aceste 50.000 de interviuri de exit ale românilor care au emigrat anul trecut, statul ar fi putut să înveţe ce are de făcut astfel încât la final de 2023 să nu avem încă pe atâţia cu acelaşi traseu. Dacă, desigur, ar fi fost interesat de acest lucru. Poate ar fi primit şi câteva sugestii despre ce poate face pentru a reduce deficitul bugetar, subiectul de top al ultimelor săptămâni. Pentru că omul de rând, cel care pleacă din ţară, se loveşte de incapacitatea statului de a-şi gestiona resursele pentru a crea bunăstare în comunitate. Şi se loveşte până nu mai poate.  

    De mai bine de un deceniu tot auzim poveşti cu redimensionarea aparatului bugetar, stufos, încărcat de bonusuri, neperformant.

    Zilele acestea mi-au rămas în minte cele 200.000 de locuri de muncă pe care statul le bugetează an de an, dar care în realitate nu există.

    Din eliminarea unor posturi care nu există se vor face economii de 10 mld. lei.

    Statul ne zice practic că a bugetat cheltuieli de 4.200 de lei lunar, echivalentul unui salariu mediu net pe economie, pe nişte poziţii care nu există în realitate.

    Situaţia nu este nouă, posturile acestea nu au apărut de un an, doi, ele sunt acolo de mulţi ani, bugetate. Acum cea mai mare economie anunţată public de Guvern, de 10 mld. lei, se face ştergând de pe hârtie locuri de muncă ce oricum erau doar pe hârtie: paravan pentru bonusuri, organigrame umflate care permit unui şef să fie şef fără a avea în subordine niciun subordonat, scheme locale care au trecut an de an prin semnăturile a zeci de reprezentanţi ai statului. (Dacă aţi primit recent orice document dintr-o corespondenţă cu statul ştiţi precis că pe acel document sunt minim trei ştampile şi tot atâtea semnături).

    Aş trece acest argument al statului care alocă 10 mld. lei din buget pe locuri de muncă ce nu există în interviul meu de exit? Da, categoric l-aş trece.

    Aş mai trece şi că statul are 117.000 de paturi în spitale pentru care alocă  miliarde de lei annual, dar tinerele mame nasc pe stradă pentru că spitalele nu au medic de gardă sau nu au medic deloc. Statul alocă bani pe paturi, dar pacienţii nu au parte de îngrijire medicală de bază pentru că undeva lanţul se rupe. O anchetă, două, o sancţiune, o amendă şi lucrurile revin la normal. Mai trece ceva timp, un alt spital, un alt caz similar, acelaşi scenariu se repetă. La fel ca la Urziceni unde 70% din bugetul spitalului merge spre plata salariilor.

    Dacă ar fi să rămânem în zona sistemului medical aş mai trece şi că din contribuţiile de mii de lei pe care le plătesc anual la Sănătate nu am prins niciodată loc în ultimul an la un set de analize decontate. Deşi bugetul alocat pentru investigaţii medicale creşte an de an, locurile la analize se dau ca pâinea caldă. Aş trece şi că medicii de familie au afişat pe uşă program de vizite la domicilu pentru pacienţii care nu se pot deplasa, dar tare curioasă sunt câţi dintre ei se şi deplasează. La fel şi pentru tinerele mame.

    Iar dacă trec de la sănătate la educaţie aş trece că profesorii merită cu siguranţă salarii mai mari pentru munca lor, dar că este important să îşi asume parte din responsabilitate atunci când dintr-o generaţie de 30-40 de copii de clasa a opta, peste jumătate iau note de 2 şi 3 la evaluarea naţională la limba română.

    Statul plăteşte salarii, prime, bonusuri pe organigrame stufoase, dar nu măsoară rezultate, performanţă.

    De la cel mai de jos la cel mai înalt nivel nimeni nu îşi asumă nimic. Iar lipsa asumării, modul în care preşedintele, primul ministru, ministrul sănătăţii, al învăţământului se miră ca şi noi de handicapul sever al statului în sănătate şi în educaţie va face ca pe termen scurt să vedem cifre tot mai mari în statistica emigrării.

    Cât de greu îi este unui manager de spital să fie primul care îşi cere scuze şi îşi dă demisia? Cât de greu îi este unui director de şcoală să facă acelaşi lucru?.

    La Urziceni, managerul de spital spune că nu a greşit cu nimic, iar primarul anunţă că a suspendat din funcţie managerul de spital. Nu îmi este clar dacă “suspendat” din funcţie înseamnă că directorul pleacă acasă fără să mai fie plătit? Nu e demitere, e suspendare. O altă găselniţă a statului până trece furtuna.

    Jocul de cărţi, Solitaire-ul adus în discuţie de primul ministru Marcel Ciolacu ieri, când a vorbit despre unii dintre funcţionarii statului, pare să ofere cel mai bun răspuns la întrebarea De ce ai ales să pleci din ţară?

    Nu vreau să joc nici Solitaire, nici poker şi nici “ghici ce carte urmează” cu viitorul meu.  Fără sănătate, fără educaţie, România riscă să ajungă pustiu. Deja sunt zone în care pustiul se instalează.

    Vom număra suprafeţe întregi de teren gol unde nimic nu se mai leagă. Şi vom aloca miliarde de lei să le repopulăm. Dar până atunci bugetăm miliarde de lei pe posturi fără oameni.

     

  • (P) ROMÂNII ŞTIU SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS: CARTOFII DE CALITATE

    CARE-I SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS?

    Conform unui studiu* realizat pentru Lay’s România, 78% dintre români cred că gustul unui chips este influenţat de calitatea cartofilor folosiţi, iar 88% dintre ei consideră că felul în care acei cartofi au fost crescuţi denotă dacă sunt de calitate sau nu.

    Interesul pentru calitatea snackurilor preferate e într-o continuă creştere; 74% dintre cei intervievaţi se consideră curioşi în legătură cu provenienţa cartofilor, iar 68% se declară foarte interesaţi de calitatea cartofilor care devin chipsuri.

    Deşi părerile despre ce influenţează gustul sunt împărţite între condimentele folosite (57%), şi metoda preparării (49%), îngrijorarea principală vizavi de producţia chipsurilor ţine de calitatea cartofilor (68%).

    Acestea şi alte adevăruri despre cum văd românii relaţia chips-cartof, în rezumatul studiului de mai jos.

    Studiul a vizat un grup de 500 de români, reprezentativ din punct de vedere demografic la nivel naţional.

    Lay’s România foloseşte doar cartofi de calitate, crescuţi sustenabil în ferme care respectă principiile Programului de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo. Acest program este implementat la nivel global şi cu ajutorul lui, putem răspunde multiplelor provocări pe care le ridică viitorul agriculturii, într-un mod durabil şi responsabil, inclusiv în România.

    Programul de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo presupune multiple bune practici de conservare a mediului şi dezvoltare a comunităţilor locale. Este un program complex care încurajează în primul rând  fermierii să folosească apa în mod responsabil şi stabileşte, de asemenea, metode de conservare a proprietăţilor solului. Nu în ultimul rând, Programul de Sustenabilitate în Agricultură ne ajută să construim un viitor mai bun pentru comunităţile locale, garantând bunăstarea fermierilor precum şi un mediu de lucru mai sănătos si mai sigur pentru fiecare angajat în parte.

    Mai multe detalii despre cum funcţionează Programul de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo şi cum ajută inclusiv fermierii locali puteţi vedea în video-urile următoare.

     

    SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS E UN CARTOF-BINE CRESCUT

    Noua campanie Lay’s abordează acest pseudo-secret şi pune în lumina reflectoarelor un adevăr care poate fi uşor de intuit: când ai un cartof bun, chipsurile nu au cum să fie altfel decât delicioase.

    Aducem în faţă metodele de agricultură sustenabilă pe care fermierii cu care colaborăm le aplică, multiplele verificări pentru controlul calităţii şi cel mai important: dragostea şi dedicarea nelipsite din procesul de producţie, pentru a arăta ceea ce-i interesează pe toţi: ce se ascunde în spatele chipsurilor noastre preferate. Întotdeauna răspunsul va fi: un cartof de calitate.

    *Studiu realizat de Data Intelligence Leo Burnett pentru Lay’s România.

    Despre PepsiCo

    Produsele PepsiCo sunt savurate de consumatori din peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, de un miliard de ori pe zi. PepsiCo a generat o cifră de afaceri de peste 86 de miliarde dolari în 2022, adusă de un portofoliu de alimente şi băuturi care include Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream. Portofoliul PepsiCo este alcătuit dintr-o gamă variată de produse alimentare şi băuturi savuroase, incluzând numeroase branduri iconice ce generează fiecare, anual, peste 1 miliard de dolari în vânzări de retail.

    Principiile PepsiCo sunt în linie cu viziunea noastră de a fi lider global în industria alimentară şi de băuturi răcoritoare conform conceptului Winning with PepsiCo Positive (pep+). pep+ este transformarea noastră strategică completă, care pune sustenabilitatea şi capitalul uman în centrul modului în care vom crea valoare şi creştere, prin operarea în limitele planetare şi inspirând schimbări pozitive pentru planetă şi oameni. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.pepsico.com şi urmăriţi canalele Twitter, Instagram, Facebook, şi LinkedIn @PepsiCo.

  • Amenzi uriaşe pentru românii care fac grătar în faţa blocului

    Românii care fac grătar în faţa blocului sau pe balcon riscă amenzi de până la 3.000 de lei.

    Pentru că grătarele se pot organiza doar în zonele special amenajate, potrivit autorităţilor, românii care încing micii şi ceafa de porc în faţa blocului sau pe balcon riscă amenzi usturătoare.

    Astfel, cei care fac grătar în faţa blocului, în parcul de lângă bloc sau pe balcon, riscă să plătească o amendă de până la trei mii de lei.

    Autorităţile locale din mai multe oraşe din ţară au creat spaţii special amenajate pentru a face grătar.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Care sunt fricile românilor când vor să îşi schimbe locul de muncă: aşteptările salariale prea mari, angajările „pe pile” sau lipsa de încredere în veridicitatea anunţurilor de angajare

    Aproape 6 din 10 respondenţi şi-au schimbat locul de muncă cel puţin o dată în ultimii doi ani, arată un sondaj realizat de eJobs. Specailiştii au analizat care sunt cele mai mari frici ale românilor atunci când vor să-şi schimbe jobul.

    Cu 5,9 milioane de aplicări de la începutul anului şi până acum, 2023 se remarcă printr-o creştere a interesului candidaţilor pentru schimbarea jobului. Cel mai recent sondaj realizat de eJobs România arată, însă, că atunci când se află în pragul unei schimbări de carieră, românii resimt o serie de obstacole care fie îi împiedică să îşi găsească mai repede locul de muncă dorit, fie îi determină să amâne momentul schimbării.

    „Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenţi, încă mai există percepţia că joburile cele mai bune sunt luate pe „pile”. 15,4% cred că au dificultăţi în a obţine jobul dorit pentru că au aşteptări salariale prea mari şi aproape la fel de mulţi nu au încredere că anunţurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole menţionate sunt lipsa de experienţă, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piaţă sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu ştiu la cine să apeleze. 12% dintre respondenţi declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înşişi şi că nu întrevăd niciun fel de problemă în calea lor spre obţinerea unui nou job”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.

    Întrebaţi şi care sunt punctele forte pe care mizează atunci când vor să se angajeze şi ce cred că îi impresionează cel mai mult pe angajatori, mai mult de trei sferturi dintre participanţii la sondaj au pus experienţa pe primul loc. 66% se caracterizează ca fiind foarte muncitori şi cred că acesta este un alt aspect pe care angajatorii pun preţ. 57% mizează pe o încredere puternică în ei înşişi şi susţin că acesta ar fi principalul lor atu într-un interviu de angajare. 45% includ în lista punctelor forte studiile, 26% faptul că sunt carismatici şi 25% faptul că au un CV bine pus la punct. 22% spun că vârsta îi ajută în acest sens şi 20% cred că au şanse mai mari decât alţi candidaţi pentru că se pregătesc foarte bine înainte de orice interviu.

    „Cei care, dimpotrivă, simt că nu se află în cel mai bun moment al parcursului lor profesional, spun că, în cazul intrării într-un proces de recrutare, ar fi dezavantajaţi de faptul că nu au suficientă încredere în ei, că au prea multă experienţă, argument asociat, de cele mai multe ori cu depăşirea pragului de vârstă de 45 de ani, că nu sunt suficient de comunicativi ori că nu au studii superioare. Candidaţii se mai simt traşi în spate de faptul că nu au competenţe digitale avansate sau că sunt prea tineri şi nu au acumulat experienţă în domeniul în care şi-ar dori să lucreze. Aproape 15% recunosc că sunt slab pregătiţi din punct de vedere profesional, iar acest lucru îi împiedică să se angajeze”, detaliază Ana Călugăru.

    Realizarea CV-ului este un alt pas care ridică probleme pentru candidaţi. Astfel, cei mai mulţi se lovesc de faptul că au prea multă experienţă pe care nu ştiu cum să o comprime. 24% nu ştiu ce format de CV să folosească, în timp ce 20% spun că, dimpotrivă, au prea puţină experienţă, iar acest lucru le va face CV-ul să pară neconvingător.

    „Chiar şi candidaţii cu experienţă au o serie de reţineri atunci când vine vorba de schimbarea jobului, mai ales când acest pas vine din direcţia lor şi presupune un efort de căutare şi apoi aplicări repetate. Cel mai des, se simt nesiguri pe ei şi cred că se vor autosabota din cauza emoţiilor, că vor fi discriminaţi pe criterii care ţin de vârstă, sex sau aspect fizic ori că se vor bloca în faţa unui recrutor prea direct sau lipsit de empatie. Poate mai puţin se întâmplă acest lucru în cazul candidaţilor care primesc în mod frecvent invitaţii la interviuri şi discuţii pentru o potenţială angajare”, punctează Ana Călugăru.

    Sondajul a fost realizat în luna iulie a acestui an, pe un eşantion de 1.350 de respondenţi. Dintre aceştia, 30,7% şi-au schimbat locul de muncă o singură dată în ultimii doi ani, 13,2% de două ori, 7,1% de trei ori şi 4,9% de patru ori sau mai mult. 44,1% nu şi-au schimbat jobul niciodată în intervalul de timp menţionat.

  • S-a dat lege! Oraşele unde românii se pot pensiona mai devreme cu doi ani

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care permite românilor din anumite oraşe să se pensioneze mai devreme cu doi ani.

    Legea pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevede extinderea numărului de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizare, din zonele afectate de poluare remanentă a fost promulgată.

    Actul normativ prevede reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluare, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acesteia, prin extinderea numărului de localităţi.

    Legea introduce localităţile Bistra, Ocna Mureş, Sălciua din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Comăneşti din judeţul Bacău, Codlea din judeţul Braşov, Clejani şi Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă din judeţul Gorj, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Comarnic, Floreşti, Valea Călugărească din judeţul Prahova şi Videle din judeţul Teleorman în lista zonelor pentru care locuitorii acestora pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizare.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Avertisment şocant pentru toţi românii care vor să meargă în Grecia

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Elenă că Serviciul local de Meteorologie (EMY) a prelungit perioada pentru care este valabil actualul cod roşu de caniculă, pentru întreg teritoriul ţării (temperaturi care vor atinge valoarea de până la 42 de grade Celsius), pentru săptămâna 17-22 iulie 2023.

    Totodată, pe fondul producerii mai multor incendii de vegetaţie, autorităţile elene au emis o nouă avertizare privind creşterea riscului apariţiei incendiilor, producerea acestora fiind favorizată de temperaturile ridicate (cu 5-7 grade Celsius peste media anuală normală), gradul foarte scăzut de umiditate al combustibililor naturali (ex.: crengi/vegetaţie/frunze/ace de pin uscate) şi existenţa condiţiilor de propagare rapidă a unor potenţiale focare, din cauza intensificării vitezei vântului.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte cetăţenilor români că legislaţia elenă interzice şi sancţionează drastic orice activitate în aer liber care poate produce scântei sau foc şi poate genera astfel apariţia unui focar de incendiu.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106710035 şi Consulatului General al României de la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă: +306978996222 şi Consulatului General al României de la Salonic: +306946049076.

  • Top 3 alimente consumate zilnic sau aproape zilnic de 80% dintre români

    Legumele, fructele şi pâinea sunt în top 3 alimente consumate zilnic sau aproape zilnic de 80% dintre români. Nervozitatea şi lipsa de energie afectează peste 53% dintre români, ca efect al alimentaţiei necorespunzătoare.

    Asociaţia CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc şi Analiză – şi-a propus să evidenţieze, prin studii de piaţă relevante, obiceiurile cu risc crescut care impactează calitatea vieţii româniilor, iar un pilon important luat în considerare în realizarea acestor cercetări este rutina legată de alimentaţie.

    Conform celui mai recent studiu, derulat în luna martie 2023, doar 30% dintre femei şi 41% dintre bărbaţi sunt de părere că au o alimentaţie de calitate bună, iar majoritatea respondenţilor (58%) consideră că alimentaţia lor este una de calitate medie.

    În privinţa alimentelor care fac parte zilnic sau aproape zilnic din alimentaţia românilor, fructele şi legumele deţin locul fruntaş (81%).

    Lactatele, ouăle, carnea şi peştele sunt consumate frecvent de 76% dintre români, în vreme ce doar 17% dintre respondenţi obişnuiesc să mănânce alimente de tip fast-food.

    Îngrijorător este faptul că 80% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic produse de panificaţie, iar 72% includ la fel de des în meniu dulciuri, alimente adesea lipsite de beneficii nutriţionale, care impactează imunitatea şi cresc riscul de obezitate, diabet, probleme digestive şi alte afecţiuni.

    De altfel, 44% dintre români nu au timp să îşi gătească singuri, iar calitatea alimentaţiei lor are de suferit din acest motiv, aspect susţinut şi de concluzia că 50% dintre români au probleme cu digestia din cauza alimentaţiei nesănătoase.

    „Din păcate, timpul tot mai puţin de care dispunem şi scumpirile accentuate din ultima perioadă îşi pun amprenta asupra fiecărui aspect care influenţează calitatea vieţii, iar acest lucru este vizibil şi în rezultatele studiului CIPRA realizat anul acesta. Oamenii nu îşi permit să cumpere produsele alimentare pe care şi le doresc, nu au timp să gătească, în plus nu au acces la suficiente informaţii medicale, iar aceste lucruri se reflectă în calitatea alimentaţiei şi în starea sănătăţii lor. Tocmai de aceea le punem la dispoziţie platforma CIPRA – aici experţii noştri în nutriţie şi nu numai oferă sfaturi care să-i ajute pe oameni să ia deciziile cele mai bune pentru ei în contextul actual“, spune Constantin Bratu, Preşedinte CIPRA.

    „Este natural ca primul sistem afectat de calitatea slabă a alimentaţiei să fie cel digestiv. Din păcate, acesta este doar începutul. Pentru că, odată ce digestia nu mai funcţionează optim, organismul începe să înregistreze deficienţe, ca într-un joc de domino. Sistemul digestiv procesează precursorii necesari pentru funcţionarea întregului corp – de la funcţiile cognitive superioare până la imunitate. Iată de ce este esenţial să începem să mâncăm echilibrat şi să iniţiem paşii necesari compensării deficienţelor deja instalate. Gătitul nu ar trebui să ne fure din timpul de relaxare, dar nici nu ar trebui să fie exclus din viaţa noastră. Putem opta pentru soluţii simple, dar cu siguranţă mai sănătoase decât majoritatea mâncărurilor pe care le procurăm şi mâncăm pe fugă, lucru extrem de dăunător, chiar dacă este mai comod“, explică Oana Trifu Bulzan, medic, specialist în schimbarea stilului de viaţă şi expert CIPRA.

    Alte informaţii relevante evidenţiate în studiu:

    – Nervozitatea şi lipsa de energie afectează peste 53% dintre români, ca efect al alimentaţiei necorespunzătoare

    – 51% dintre respondenţi nu au energie şi se simt lipsiţi de vlagă din cauza alimentaţiei deficitare, iar 41% se plâng de dureri de stomac

    – Doar 50% dintre respondenţi sunt de părere că alimentaţia lor este echilibrată (mănâncă din toate grupele alimentare)

    – Pentru îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei, pe lângă timpul necesar pentru a-şi găti singuri, respondenţii menţionează: nevoia de a avea mai multe cunoştinţe despre ce înseamnă să mănânci sănătos, dorinţa de a-şi permite să îşi cumpere tot ce îşi doresc şi posibilitatea de a avea un plan alimentar detaliat pentru întreaga săptămână

    – Aproape jumătate (48%) dintre respondenţi sunt mulţumiţi de greutatea lor corporală (43% în cazul femeilor), iar 25% sunt nemulţumiţi

    – Doar 21% dintre români consumă peste 2 litri de apă pe zi, 41% între 1 şi 2 litri, iar 37% mai mult de 1 litru.

  • Italia şi Spania pierd teren în topul ţărilor în care vor să lucreze românii vara aceasta

    Vara aceasta a venit cu o creştere de aproximativ 15% a numărului de joburi scoase în piaţă de angajatorii din străinătate, aproape 5.000 de locuri de muncă fiind postate, de la 1 iunie şi până acum, pe eJobs.ro.

    „Spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut, reintră în forţă şi destul de neaşteptat Italia şi Spania, ţări care erau dominante de necontestat ale clasamentului până acum 5 ani, dar care, în ultimii ani, au început să coboare în top. Vara aceasta le regăsim pe locurile al treilea (Italia), respectiv al patrulea (Spania), cu oferte în domeniile sport / beauty / spa, naval / aeronautic, transport / logistică, retail şi turism”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

    Spre comparaţie, anul trecut, Italia se afla pe locul al 7-lea, iar Spania pe locul al 14-lea.

    Cele mai multe locuri de muncă noi pentru străinătate aparţin angajatorilor din Germania şi Franţa. Urmează Italia şi Spania, după care Olanda, Grecia, Cipru, Belgia, Marea Britanie şi Norvegia.

    „Din această listă fac parte ţări care în mod tradiţional vara au o creştere a volumului de angajări pentru că sunt puternic influenţate de sezonul turistic. Tocmai de aceea, mai mult decât în alte perioade ale anului, vedem mai multe oferte de joburi sezoniere, chiar dacă, altfel, numărul lor nu reprezintă decât puţin peste 10% din numărul total de joburi noi”, adaugă Roxana Drăghici.

    În ceea ce priveşte profilul candidatului pe care îl caută angajatorii din afara ţării, cei mai mulţi sunt interesaţi să angajeze din segmentul entry level (0 – 2 ani de experienţă) sau fără experienţă. Aproximativ un sfert dintre oferte se adresează candidaţilor din categoria mid-level (2 – 5 ani de experienţă). Cel mai puţin căutaţi vara acesta au fost, până acum, specialiştii seniori (mai mult de 5 ani de experienţă) şi managerii. Muncitorii calificaţi şi cei necalificaţi continuă să fie foarte căutaţi de companiile care recrutează pentru străinătate.

    Dacă la capitolul joburi a fost înregistrată o creştere faţă de vara anului trecut, pe partea de aplicări se remarcă o scădere de aproximativ 20%, dar şi o disproporţionalitate între ţările care postează cele mai multe locuri de muncă şi ţările în care vor să lucreze românii. Astfel, cele mai multe aplicări au mers către Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Franţa, Marea Britanie şi Irlanda.

    „De data aceasta, Italia prinde la limită un loc în top 10 destinaţii, fiind pe locul al 9-lea, în timp ce Spania nu intră nici în top 15. Rămâne această predilecţie către ţările din Vestul Europei, inclusiv în rândul candidaţilor entry level sau din categoria blue collar”, specifică Roxana Drăghici.

    Cei mai dornici să lucreze în afara ţării sunt candidaţii din segmentul de vârstă 25 – 35 de ani, urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani şi cei din categoria 36 – 45 de ani. Domeniile în care vor să lucreze sunt transport / logistică, retail, turism, servicii, producţie, casino / crewing, construcţii şi industria alimentară.

    „Este foarte interesant să observăm că nevoile angajatorilor din afara ţării şi cele ale candidaţilor, raportate la ideea de muncă în străinătate, sunt destul de diferite. Nu vedem o lipsă de suprapunere doar în ceea ce priveşte ţările care fac cele mai multe angajări versus ţările care atrag cele mai multe aplicări, ci şi în pe tipul de joburi căutate. Astfel, dacă numărul de joburi sezoniere este destul de mic, numărul de aplicări pentru acestea este tot mai mare, semn că mulţi dintre candidaţi plănuiesc să plece din ţară pe termen scurt. În special tinerii văd o oportunitate foarte bună de a lucra pe timpul verii”, spune Roxana Drăghici.

  • Gigantul american Google lansează Bard – chatbotul conversaţional bazat pe AI – şi în România. Bard, un rival pentru ChatGPT este gratuit, şi răspunde şi în limba română. La dezvoltarea Bard au lucrat şi români. Ce poate face Bard

    Gigantul american Google a lansat astăzi în Europa, inclusiv în România şi limba română, Google Bard – un chatbot conversaţional bazat pe AI care concurează cu deja foarte popularul ChatGPT, şi care are capabilităţi asemănătoare (este capabil să comunice şi să genereze text într-un mod asemănător omului, ca răspuns la o gamă largă de solicitări şi întrebări) dar şi funcţionalităţi suplimentare, cum ar fi cea de a citi mesaje în limba română.

    La echipa de dezvoltare a Bard au lucrat şi ingineri din România, care au contribuit la dezvoltarea capabilităţilor lui în română, a declarat într-o întâlnire cu media Jack Krawczyk,  machine learning trainer şi cercetător la Google.
    „În ceea ce priveşte limba română, avem mulţi colegi care lucrează în echipa Bard şi sunt vorbitori nativi de limba română”, a spus Krawczyk. El nu a răspuns întrebării ZF cât de mare e diferenţa de performanţă între capcitatea Bard de a înţelege româna faţă de engleză.

    Iată principalele date comunicate de Google despre Bard

    * Bard se bazează pe informaţii  la zi de pe internet pentru a oferi răspunsuri proaspete, de înaltă calitate.

    * Bard generează în limba română, diferite formate de text creativ – de la poezii, cod, scripturi, email, mesaje, etc – şi va răspunde la întrebări într-un mod cuprinzător şi informativ.  De exemplu, poate răspunde la o cerere de tipul ”Recomandă o mâncare cu următoarele ingrediente: năut, ardei şi fasole verde”, „Rezumă următorul video” sau „Fă-mi un rezumat al următorului text”, „Dă-mi câteva sfaturi care să mă ajute să citesc mai multe cărţi anul acesta” sau „Ajută-mă să scriu un text despre cei mai cunoscuţi scriitori români în străinătate”.

    * Bard este disponibil, inclusiv  în limba română, la adresa bard.google.com, pe desktop sau mobil, iar interacţiunea se poate face prin text scris sau voce.

    * Iată câteva dintre funcţionalităţile Bard:

    Răspunsuri multiple: De multe ori, utilizatorul poate alege dintre mai multe variante de răspuns, de la care să continue conversaţia cu Bard. Diferitele variante sunt disponibile într-o opţiune care se găseşte în dreapta sus a interfeţei.
    Google it: Cu toate că este o experienţă independentă de Google Search, Bard poate fi folosit şi pentru a căuta pe Google pentru a afla mai multe informaţii din mai multe surse. Utilizatorul de Bard are la dispoziţie butonul „Google it”, care deschide o căutare pe subiectul indicat în conversaţia cu Bard. 

    Ascultă răspunsurile: Interacţiunea cu Bard se poate face pe voce, iar utilizatorii pot asculta răspunsurile primite, opţiunea fiind disponibilă inclusiv în limba română. Facilitatea este de ajutor mai ales atunci când trebuie trebuie să auzi pronunţia corectă a unui cuvânt sau expresii.

    Ajustează răspunsurile: Utilizatorii pot schimba tonul şi stilul în care Bard răspunde, având cinci opţiuni: simplu, lung, scurt, profesional şi relaxat. Această opţiune este în prezent disponibilă doar în engleză, dar va fi extinsă în curând şi la alte limbi.

    Scrie şi analizează cod: Bard poate ajuta programatorii şi dezvoltatorii prin generare de cod, analiză şi explicaţii. Codul Python poate fi exportat în Google Colab şi, cel mai recent, către Replit.

    Imagini în comenzi: Bard înglobează capabilităţile Google Lens de a interacţiona cu imagini. Utilizatorii pot încărca imagini în comenzile introduse, iar Bard le va analiza şi va răspunde, fie că este vorba despre mai multe informaţii despre o imagine sau inspiraţie pentru textul care să o însoţească. Această funcţionalitate este disponibilă în engleză şi va fi extinsă în curând către alte limbi.

    * Fiind o tehnologie experimentală, Bard poate uneori să dea răspunsuri inexacte sau incorecte. Dacă utilizatorii primesc un răspuns de acest fel, dacă nu se simt în siguranţă în interacţiunea cu Bard, întâlnesc orice altă problemă sau doar vor să-şi împărtăşească părerea despre utilizarea Bard, au la dispoziţie o secţiune unde pot foarte uşor să transmită „feedback”. 

    * În mod implicit, Google stochează activitatea din Bard timp de până la 18 luni, dar acest interval se poate modifica de către utilizator la o perioadă de la 3 la 36 de luni. De asemenea, această opţiune poate fi dezactivată complet, iar activitatea din Bard poate fi ştearsă cu uşurinţă de la g.co/bard/myactivity.