“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
Tag: retea
-
Lems deschide un magazin în Galaţi cu o investiţie de peste 2 milioane lei
“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
-
România anului 2017: 335 de locuitori la un medic
Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.
Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rewe România deschide un nou magazin Penny Market
Cel de-al doilea magazin Penny Market din Mangalia are un spaţiu de vânzare de 854 m2 şi o echipă de 16 angajaţi; programul de lucru va fi de luni până sâmbătă în intervalul 07:00 – 23:00 şi duminică între 08:00 – 21:00.
Pe plan local, reţeaua Penny Market, concept al grupului german Rewe, dispune de trei centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău, şi 225 de magazine Penny Market, cu un număr de peste 4,300 de angajaţi.
-
Cea mai mare sală de clasă din lume. 100.000 de români au urmat cursurile
CONTEXT: Competenţele de reţelistică sunt foarte căutate pe piaţă, în toate sectoarele. Reprezentanţii Cisco România subliniază că, datorită fenomenului digitalizării, într-un fel toate companiile devin companii de tehnologie, iar reţeaua se află în centrul multor strategii digitale, necesarul de resursă umană care să o gestioneze fiind astfel în continuă creştere.
DECIZIE:
Compania de tehnologie Cisco Systems a lansat în urmă cu aproximativ două decenii, la nivel global, programul Cisco Networking Academy (NetAcad), care oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală.
CONSECINŢE:
Reducerea decalajului care există în prezent între locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa, oferind studenţilor cursuri de formare a competenţelor IT.
„La puţin peste zece ani de la înfiinţare, Cisco devenea un jucător important în domeniul tehnologiei. Ne-am dat seama că foarte curând cererea de competenţe în reţelistică va depăşi oferta dacă nu se va face ceva pentru a stimula cât mai mulţi oameni să devină ingineri de reţea. Am început prin donaţii de echipamente de reţea la şcolile din Silicon Valley, în 1997, şi atunci a demarat oficial programul Cisco Networking Academy în lume”, descrie Dorin Pena, general managerul Cisco România, factorii care au stat la baza creării programului NetAcad al companiei. Lansat şi în România în 1998, acesta şi-a propus să reducă decalajul dintre locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa.
„Ne-am dorit ca acest program să fie accesibil cât mai multor tineri, de aceea am colaborat încă de la început cu mediul academic pentru a dezvolta şi furniza un curriculum”, exlică general managerul Cisco România. Programul este disponibil la nivel naţional şi poate fi adoptat de orice şcoală şi universitate, iar de la lansarea acestuia şi până în prezent, aproximativ 100.000 de studenţi români au urmat diverse cursuri din cadrul acestuia; numărul lor ajunge, în fiecare an, la aproximativ 12.000. La nivel internaţional, numărul studenţilor care au participat la program până în prezent a ajuns la 7,8 milioane, din 180 de ţări.
„Peste 1,2 milioane de studenţi se înscriu în fiecare an în acest program la nivel internaţional. Datorită platformei de e-learning, acelaşi conţinut de curs este oferit pe tot globul. Într-un fel, Cisco Networking Academy a devenit cea mai mare sală de clasă din lume”, descrie Dorin Pena programul, pe care el însuşi l-a urmat. „Există absolvenţi care ajung să lucreze la Cisco, de fapt atât eu, cât şi systems engineer managerul din cadrul Cisco România suntem foşti absolvenţi NetAcad. Cu toate acestea, scopul programului nu este de a instrui oamenii pentru Cisco”, precizează Pena. Valoarea investiţiilor direcţionate în NetAcad a ajuns, la nivel global, la peste 3 miliarde de dolari şi au fost direcţionate în instrumente de lucru, resurse şi susţinere oferită studenţilor, şcolilor şi instructorilor.
Deşi compania nu defalchează acest număr pe ţări, general managerul Cisco precizează că în România valoarea acestor contribuţii depăşeşte 25 de milioane de euro.
„Totuşi, aceasta este doar o faţetă a medaliei. Valoarea reală provine din beneficiile pe care programul le oferă participanţilor în ceea ce priveşte o viitoare carieră în IT. Aceştia se pot familiariza cu domeniile IT&C care cunosc o dezvoltare accelerată şi sunt foarte căutate pe piaţa muncii, îşi pot construi o carieră care le oferă perspective bune atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor”, adaugă general managerul Cisco România. Potrivit studiilor Cisco, 70% dintre cei care termină cursurile companiei obţin noi locuri de muncă sau mai bune, primesc responsabilităţi sporite şi câştigă salarii mai mari.
NetAcad în România a fost lansată în decembrie 1998, când a fost înfiinţată prima academie regională RoEduNet Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti. Un an mai târziu, a început pregătirea primilor 20 de instructori la academia regională RoEduNet Bucureşti. Ulterior RoEduNet Bucureşti – Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnica Bucureşti a fost autorizat drept centru de instruire regională pentru academiile regionale din 15 ţări. Prima academie locală şi-a început activitatea la Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti, pe 4 mai 1999. La scurt timp după aceea, Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani a început să predea elevilor curricula Cisco. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, a început să funcţioneze din vara anului 2000 şi un centru de pregătire în networking realizat în colaborare cu Cisco România. În ceea ce priveşte modalitatea de funcţionare a programului în prezent, curricula este livrată prin intermediul unei platforme cloud de e-learning, care poate fi adaptată la nevoile a milioane de studenţi şi instructori conectaţi. Cursurile sunt disponibile în peste 20 de limbi. În general, acestea au între 8 şi 14 sesiuni, dar în funcţie de specializarea studiată, de nivelul de pregătire a cursantului, de capacitatea de asimilare a informaţiilor şi disponibilitatea de a veni la cursuri, numărul sesiunilor poate varia.
Iar dacă în 1999 în cadrul academiilor era predat un singur curs Cisco, în prezent, programul oferă 20 de cursuri, inclusiv pe teme de foarte mare actualitate, precum securitate, IoT (Internet of Things), introducere în IT&C, reţele, securitate cibernetică, sisteme de operare (cursuri de Linux la niveluri diferite de pregătire, cu certificările respective), programare.
„În prezent, programul s-a diversificat foarte mult, în concordanţă cu aşteptările şi cu cerinţele din domeniul IT. Angajatorii caută oameni care nu doar că înţeleg tehnologia, ci pot face legătura între afaceri şi tehnologie adică înţeleg nevoile companiei şi le pot traduce în soluţii tehnologice”, descrie general managerul Cisco România evoluţia programului.
Absolvenţii cursurilor NetAcad obţin competenţe de bază în reţelistică şi sunt capabili să proiecteze, să construiască şi să opereze reţele cu până la 100 de terminale, explică Pena. „Vrem să aducem oamenii în contact cu tehnologia indiferent de locul în care se află şi să-i familiarizăm cu unul dintre cele mai interesante domenii IT: reţelistica”, spune el.
Legat de IoT, studenţii învaţă principiile de bază ale platformelor big data; studiul sistemelor de operare îi ajută să obţină competenţe în instalarea, configurarea şi depanarea calculatoarelor şi dispozitivelor mobile. „Mai mult decât atât, pe lângă competenţe IT, absolvenţii NetAcad îşi dezvoltă şi competenţe sociale (comunicare în public, relaţionare/colaborare, capacitatea de a rezolva probleme etc.)”, adaugă Pena.
El observă că, faţă de acum 10-15 ani, competenţele de bază ale unui inginer de reţea s-au extins şi includ programabilitatea şi crearea de prototipuri, cu specializare în securitate, cloud, automatizare, IoT, programabilitatea reţelelor şi proiectarea complexă a reţelelor. „Ne pregătim pentru o nouă categorie de ingineri, care sunt capabili să integreze hardware, software, reţele, securitate şi Internet of Things. Datorită varietăţii de programe pe care le oferă NetAcad, fiecare cursant îşi poate alege una sau mai multe direcţii de dezvoltare”, descrie Pena aplicabilitatea cursurilor în contextul actualelor cerinţe.
„Curricula NetAcad este concepută să ofere o experienţă de învăţare combinată, care să răspundă nevoilor în schimbare atât din partea studenţilor, cât şi a angajatorilor. Abordarea combinată înseamnă că studenţii obţin experienţă din lumea reală şi învaţă prin practică, în laborator”, explică Pena.
Potrivit general managerului de la Cisco România, programul oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală, de care este atât de nevoie, în contextul actual, în care organizaţiile se gândesc la modul în care pot digitaliza operaţiunile, de la producţie la retail, de la oraşe inteligente, la logistică: „Acest proces necesită o forţă de muncă în permanentă adaptare şi recalificare pentru a răspunde cerinţelor în schimbare de pe piaţă”.
-
Pragul de la care nu mai poţi da înapoi
Există două tipuri de persoane care mizează pe achiziţia unei francize: cei care lucrează într-o corporaţie şi vor să devină antreprenori şi cei care are deja propria afacere şi vor să se dezvolte. Sunt necesare o serie de calităţi pentru a dezvolta un business cu o franciză, semnalează Raluca Stanciu, managing partner la francize.ro, în cadrul evenimentului ZF Forumul de franciză Transilvania, în parteneriat cu fracize.ro. Concret, este vorba despre dedicare, capacitate de analiză a celei mai bune locaţii şi a celor mai buni oameni şi determinare de a munci şi de a lucra în parteneriat.
Pe piaţa locală de francize sunt aproape 400 de concepte, cu peste 9.800 de unităţi deschise. Peste 65% din aceste concepte sunt internaţionale, însă antreprenorii români au prins curaj să-şi dezvolte afacerile în franciză, printre cele mai puternice branduri româneşti care au ales această dezvoltare numărându-se lanţul de cafenele 5 to go şi lanţul de restaurante Salad Box.
„Nici nu mă gândeam vreodată că mă voi extinde în franciză. Totul a pornit de la un articol în Ziarul Financiar, pe care l-a văzut o doamnă şi a venit cu propunerea de a deschide un 5 to go în sistem de franciză”, a spus Radu Savopol, fondatorul 5 to go. Lanţul de cafenele operat de antreprenor are în acest moment mai mult de 80 de unităţi în Bucureşti, dar şi în alte oraşe mari, precum Constanţa sau Cluj-Napoca. Reţeaua de cafenele a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,3 milioane de euro. Costul unei afaceri 5 to go la cheie se plasează între 15.000 şi 20.000 de euro, în funcţie de suprafaţă, aceasta incluzând taxa de franciză, amenajarea spaţiului şi stocul de marfă.
Planurile 5 to go pentru 2018 vizează deschiderea a circa 20 de noi spaţii, pentru a ajunge la 100 de locaţii, deşi părerea proprietarului este că această cifră va fi depăşită. Una dintre locaţii va fi de tipul drive.
Concluzia generală a antreprenorilor care au participat la eveniment a fost că locaţia este esenţială în dezvoltarea afacerii. De asemenea, o franciză oferă câteva avantaje semnificative faţă de un start-up: existenţa unui brand, know-how-ul pe care îl aduce experienţa acestuia şi faptul că evoluează şi se dezvoltă continuu. O franciză are şanse de reuşită cu 50% mai mari decât un start-up, arată un studiu realizat de francize.ro.
Afacerile prezentate în cadrul Forumului de franciză Transilvania provin din sectoare de activitate diverse, de la retail la servicii şi HoReCa, iar preţul unei afaceri la cheie variază între 20.000 şi 150.000 de euro.Potenţial există atât peste graniţă, cât şi local, mai ales prin prisma comparaţiei dintre piaţa românească şi cea din Franţa, care este cea mai puternică piaţă de francize din Europa. Afacerile în franciză din Franţa au rulaje cumulate de 55 mld. euro, ceea ce înseamnă 2,6% din PIB. În România francizele au o cifră de afaceri cumulată de 3 mld. euro şi o contribuţie de 1,5% la PIB. Totuşi, trendul este ascendent în România, la fel ca şi interesul investitorilor. Salad Box, afacere dezvoltată de antreprenorul Dan Isai, a trecut deja de graniţele ţării; alte branduri româneşti se pregătesc de asemenea să facă pasul peste hotare, iar printre ele se numără spălătoriile de tip self-service JetPOINT şi reţeaua de clinici de înfrumuseţare aBeauty Clinique.
O afacere la cheie în sistem de franciză pentru o spălătorie JetPOINT costă 25.000 de euro pentru un modul, iar spaţiile cele mai eficiente au patru până la şase module. Investiţia se recuperează în trei ani, iar în acest timp spălătoria funcţionează fără angajaţi. Spaţiul rămâne în continuare cheia succesului. Ca exemplu, spălătoria JetPOINT din localitatea Floreşti, judeţul Cluj, este vizitată zilnic de 600-700 de maşini în medie, la un cost pe spălare care porneşte de la 3 lei şi poate depăşi 12 lei.
„Cele două elemente ale soluţiei pe care o propunem sunt componentele de calitate şi acea soluţie la cheie. Oferim partenerilor şi sprijin pe partea de service post-vânzare, mentenanţă şi înlocuire a pieselor”, afirmă Florin Goron, unul dintre fondatorii afacerii JetPOINT.
Clinicile de înfrumuseţare aBeauty Clinique au un cost iniţial de investiţie de aproximativ 150.000 de euro, iar recuperarea investiţiei se poate face în 3-4 ani.Creşterea aBeauty a fost de 21% în fiecare an, ajungând ca în 2017 să aibă o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. „Ne adresăm oamenilor cu bani, care se respectă. Viaţa de antreprenor este una stresantă, iar după ce munceşti toată ziua vrei să te duci să te respecţi”, explică Ştefan Popa, fondatorul clinicilor aBeauty Clinique. În reţeaua operată de acest brand de clinici se tratează peste 28 de afecţiuni, în tratamente folosindu-se peste 20 de proceduri.
Pe partea de branduri internaţionale, Moritz Eis este o franciză care s-a lansat în premieră în România, în cadrul Forumului de franciză Transilvania. Compania este condusă de anterprenorul care a dat numele afacerii, adică Moritz Fried, şi este un lanţ de gelaterii artizanale cu 22 de unităţi, cu prezenţă în cinci ţări de pe două continente.
„Când vindem franciza, ne uităm la oamenii care au chemarea pentru aşa ceva, adică sunt precişi, atenţi la detalii, pentru că aşa am ieşit noi în evidenţă. De asemenea, căutăm oamenii care au competenţe sociale, care pot aduce clienţii potriviţi în magazinele noastre”, declară fondatorul Moritz Eis. Gelateriile reţelei au o taxă de franciză de 8.000 de euro pentru o unitate de 30-50 de metri pătraţi, investiţia iniţială ridicându-se la maximum 45.000 de euro.
Există posibilitatea închirierii unei motociclete refrigerate Piaggio Ape, a cărei chirie costă maximum 2.000 de euro lunar.
Piaţa de 3 miliarde de euro a francizelor din România este încă la început, iar antreprenorii care pot cumpăra o afacere la cheie abia îşi descoperă apetitul pentru acest model de business.Cu toate acestea, piaţa de profil este în plină dezvoltare, rulajele cumulate ale afacerilor în franciză crescând de la 1,9 miliarde de euro în 2015 la aproape 3 miliarde de euro la finalul anului trecut. Creşterea medie anuală a pieţei a fost de aproximativ 20% în ultimii patru ani. Iar ritmul ar urma să se menţină.
-
Decizia BOMBĂ luată în această dimineaţă de Vodafone. Noua ofertă cu care vrea să CUCEREASCĂ piaţa
“Vodafone România a încheiat un acord cu Telekom Romania pentru servicii wholesale, pe baza căruia Vodafone va putea lansa servicii de internet fix şi TV, folosind reţeaua de fibră optică a Telekom Romania din zonele urbane. Acordul va permite Telekom să îşi exploateze mai bine infrastructura fixă”, conform anunţului.Vodafone calcă astfel pe urmele Orange, care a semnat anterior un acord similar cu Telekom România.„Acest acord reprezintă un pas înainte în implementarea uneia dintre priorităţile noastre principale, şi anume extinderea către gospodării şi familii. În plus faţă de oferta comercială existentă, clienţii noştri vor beneficia, după implementarea acordului, de pachete convergente, care vor include servicii mobile, servicii fixe în bandă largă şi de televiziune, însoţite de aceeaşi calitate a serviciilor de care se bucură deja în relaţia cu noi”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.“Cele două companii vor continua să concureze independent pe piaţă, fiecare dintre ele urmându-şi propriul plan de dezvoltare, în concordanţă cu strategiile comerciale şi de business autonome”, precizează Vodafone. -
MedLife se prăbuşeşte la bursă: scădere de 10% în şedinţa de miercuri. Acţiunile sunt la cel mai scăzut preţ din februarie 2017 încoace
Un număr de 12 acţiuni din 13 ale indicelui BET sunt pe minus la ora redactării acestei ştiri.Cel mai probabil declinul acţiunilor M vine în contextul în care fondurile Pilon II au 15,5% din MedLife, iar marţi seară Ministrul Muncii a afirmat că Pilonul II va deveni opţional, ceea ce implicit va afecta investiţiile fondurilor de pensii private la bursa românească, care se va reflecta în lichiditate şi în cotaţiile acţiunilor din portofoliu. MedLife nu plăteşte dividende deci nu poate fi vorba de data ex-dividend.Pe 29 mai 2018 MedLife a închis la 695 milioane de lei capitalizare, iar la preţul de astăzi de la ora 12:20 capitalizarea companiei familiei Marcu este de 626 mil. lei. -
Planurile Mega Image pentru România: Se pregăteşte o nouă ofensivă de proporţii
Reţeaua Mega Image lucrează la planurile de intrare pe piaţa din Sibiu, intenţie vehiculată încă din 2017. Dar dincolo de Sibiu, cunoscuta reţea care a cucerit piaţa de consum din Bucureşti în anii de criză, vrea să intre pe piaţa din Iaşi, oraş care a crescut extrem de mult odată cu industria IT, de birouri şi cea de componente auto.Conform unor surse din piaţa de retail, reţeaua discută pentru câteva locaţii, atât pentru formatul de supermarket, dar şi magazinele de proximitate Shop&Go.Trendurile sunt în schimbare, atât la nivel global cât şi în România, vedem că oamenii caută mai multă valoare în ceea ce cumpără, caută lux accesibil şi sunt mai interesaţi de etichete şi de conţinutul produselor, de transparenţa etichetelor, a explicat Vassilis Stavrou, CEO Mega Image, în cadrul conferinţei ZF Retail 2018.„Este evident că trăim într-o lume care se schimbă. Vedem mega-trenduri, atât la nivel de macrotrenduri, schimbări în comportamentul consumatorilor cât şi la nivel de retail. În primul rând, la nivel macro vedem schimbări în economie. Vedem schimbări demografice, vedem schimbări tehnologice”. -
Avertismentul Poliţiei pentru cei care accesează o reţea wireless de pe telefonul mobil. La ce riscuri se expun
“Pentru a folosi telefonul mobil în siguranţă, vă recomandăm să instalaţi doar aplicaţiile necesare şi numai după ce aţi verificat la ce date au acces (poziţionare geografică, contacte, apeluri telefonice etc.). Pentru a-l folosi în siguranţă, poliţiştii vă recomandă să fiţi precauţi când instalaţi diverse aplicaţii şi să nu accesaţi link-urile primite prin e-mailuri care solicită actualizarea informaţiilor personale.
Setaţi o parolă sau un pattern pe telefon şi cod PIN pe cartelă. Trebuie să cunoaşteţi setările de securitate pentru telefon şi să configuraţi dispozitivul la blocare automată. Configuraţi-vă telefonul astfel încât să se blocheze automat după (re)pornire sau la un interval de timp cât mai scurt în cazul inactivităţii”, transmite Poliţia Română.
Sursa citată menţionează că este necesar să realizăm salvări periodice ale datelor pe un suport extern pentru a le putea recupera, în caz de pierdere.