BusinessMagazin

Tag: reguli

  • Facebook îşi modifică regulile privind îndepărtarea conţinutului inadecvat de pe platformă. Ce tip de nuditate este permisă

    Compania cofondată de Mark Zuckerberg a anunţat că speră că noile reguli vor fi mult mai “clare”, informează bbc.com.

    Unul dintre consilierii pe probleme de securitate ai platformei de socializare a lăudat iniţiativa companiei, dar a precizat că este “frustrant” că alte măsuri nu au fost luate.

    Potrivit datelor furnizate de Facebook, aproximativ 1,4 miliarde de oameni utilizează serviciile platformei de socializare cel puţin o dată pe lună.

    Noul ghid privind publicarea de conţinut va înlocui vechile reguli publicate pe site-ul Facebook şi va fi trimis utilizatorilor care se plâng referitor la conţinutul publicat de alţii.

    Monika Bicket, oficialul Facebook responsabil de conţinut la nivel global, a declarat că rescrierea ghidului privind publicarea de conţinut a fost efectuată cu scopul de a rezolva problema confuziei şi neînţelegerilor ce au apărut în trecut în urma refuzului Facebook de a îndepărta conţinut reclamat de unii utilizatori.

    “În trecut, timiteam utilizatorilor un mesaj în care spuneam că nu îndepărtăm conţinutul pentru că nu încalcă standardele noastre, iar ei ne răspundeau că nu înţeleg exact. Primeam multe astfel de reacţii”, a declarat Monika Bicket pentru BBC.

    “Oamenii aveau şi întrebări referitoare la ce vrem să spunem când afirmăm că nu permitem conţinutul menit să îi intimideze pe alţii (bullying, în original, în limba engleză, n.r.) sau care este mai exact politica noastră privind terorismul. De exemplu, acum o spunem clar că nu numai că nu permitem organizaţiilor teroriste şi membrilor lor să facă parte din comunitatea utilizatorilor Facebook, ci, de asemenea, nici nu permitem conţinut care laudă sau susţine grupuri teroriste, acţiunile sau pe liderii acestora, lucru care nu era detaliat înainte în ghidul de publicare a conţinutului”, a mai explicat Monika Bicket.

    Oficialul Facebook a subliniat însă că politicile însele privind conţinutul nu au fost modificate.

    Noua versiune (în limba engleză, n.r.) a regulilor privind publicarea de conţinut are aproape 2.500 de cuvinte, fiind de aproape trei ori mai lungă decât textul anterior.

    Secţiunea care tratează conţinutul ce poate fi catalogat drept “nuditate” este mult mai detaliată, comparativ cu textul vag despre “limitări” care fusese publicat anterior.

    Noul ghid Facebook precizează că imaginile “care prezintă în prim plan fesele dezgolite” sunt interzise, ca şi “imaginile sânilor femeilor, dacă aceste imagini includ şi sfârcul”.

    Regulile prevăd şi că restricţiile se aplică şi în cazul conţinutului digital creat cu ajutorul programelor de calculator, cu excepţia cazurilor în care mesajele şi imaginile publicate au scop educaţional sau satiric. Totodată, descrierile de tip text ale actelor sexuale care conţin “detalii vii” sunt interzise.

    Pe de altă parte, Facebook adaugă că “va permite întotdeauna publicarea de imagini cu femei care alăptează sau care arată sâni cu cicatrice post-mastectomie”.

    Alte secţiuni care au fost detaliate mai sunt cele referitoare la intimidare (bullying , n.r.) – imaginile modificate pentru a “înjosi” o persoană şi videoclipurile care prezintă intimidări de ordin fizic, publicate pentru a face de râs victima sunt interzise în mod expres -, discursul urii – deşi Facebook menţine neschimbată lista de subiecte interzise, adaugă că utilizatorii pot distribui exemple de “discurs al urii” al altora pentru a ridica gradul de conştientizare al acestei probleme, dar trebuie să indice clar că acesta este scopul lor.

    De asemenea, secţiunea privind conţinutul referitor la activităţi infracţionale a fost detaliată, regulile precizând că utilizatorilor li se interzice publicarea de conţinut care să celebreze orice infracţiune pe care au comis-o, dar este permisă propunerea legalizării unor activităţi considerate ilegale în prezent.

    Secţiunea privind conţinutul despre automutilare precizează că Facebook va îndepărta conţinutul care identifică victime şi le expune, făcându-le vulnerabile unui atac, chiar dacă acest lucru implică umor. Facebook spune în noile reguli că nu consideră “modificările aduse corpului” a fi un tip de automutilare.

    Clarificarea regulilor privind conţinutul publicat pe Facebook a fost salutată de Family Online Safety Institute (Fosi), una dintre cele cinci organizaţii independente care alcătuiesc consiliul responsabil cu siguranţa Facebook.

    “Cred că este foarte bine că Facebook a înnoit standardele comunităţii sale, pentru a face regulile mai uşor de citit şi mai accesibile. Îmi doresc ca mai multe platforme de socializare şi aplicaţii online să facă acelaşi lucru”, a declarat, pentru BBC, Stephen Balkam, preşedinte al Fosi.

    Balkam s-a arătat îngrijorat de faptul că Facebook nu a făcut încă destul pentru a proteja tinerii referitor la vizualizarea de videoclipuri cu puternic impact emoţional.

    Deşi noile reguli ale Facebook prevăd că utilizatorii “vor avertiza întotdeauna publicul referitor la ceea ce urmează să vadă, dacă imaginile conţin violenţă extremă”, platforma nu furnizează nicio metodă prin care membrii săi să adauge un tip de copertă clipurilor video astfel încât să prevină rularea automată a acestora.

    În ianuarie, după mai multe luni de presiune din parte Fosi şi a altor organizaţii, Facebook a anunţat că a creat o modalitate prin care proprii angajaţi pot adăuga astfel de avertismente “interstiţiale”. Acestea au fost folosite, spre exemplu, în cazul videoclipului care prezenta uciderea unui poliţist în timpul atacurilor teroriste de la Paris, de la redacţia Charlie Hebdo.

    Facebook adaugă însă avertismentul doar în urma primirii unei plângeri şi nu permite utilizatorului care a publicat conţinutul să facă el singur acest lucru.

    “Este frustrant că, după atât timp, utilizatorii Facebook încă nu pot folosi mesaje interstiţiale în cazul videoclipurilor violente sau controversate”, a declarat Balkam.

    Monika Bicket a precizat că Facebook a luat la cunoştinţă referitor la existenţa acestei probleme.

    “Căutăm întotdeauna noi metode de a furniza utilizatorilor cât mai multe instrumente pe care să le folosească singuri. În acest moment nu putem furniza aceste instrumente utilizatorilor, dar încercăm întotdeauna să facem lucrurile mai bine”, a declarat Monika Bicket.

  • Noua lege a achiziţiilor: Va fi introdusă o nouă metodă de atribuire – parteneriatul pentru inovare

    Noua procedură, conform primului draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX, va stabili obiective intermediare de derulare şi care va permite rezilierea contractului după fiecare fază de evaluare.

    Documentul stabileşte că o autoritate contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.

    “Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă”, se arată în proiect.

    În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă va indica cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească orice ofertă, informaţiile furnizate trebuind să fie suficient de precise pentru a permite firmelor să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să participe la procedură.

    Numai firmele invitate, după evaluarea informaţiilor furnizate, pot participa la procedură, autoritatea contractantă având dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi disponibili.

    Parteneriatul va avea obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri, cu plăţi în tranşe, obiective pe baza cărora autoritatea contractantă poate hotărî, după fiecare fază, să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiţia ca în documentaţia de atribuire să fie menţionate posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care poate face uz de ele.

    Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

    În ianuarie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o directivă care arată că cercetarea şi inovarea, inclusiv eco-inovarea şi inovarea socială, sunt considerate principalele motoare ale dezvoltării economice sustenabile şi prin care introduce metoda “parteneriatului pentru inovare”, explicând-o prin necesitatea creării unei proceduri de achiziţie speciale pentru servicii sau lucrări inovatoare în contextul imposibilităţii contractării din piaţă a unor soluţii deja existente care să satisfacă standardele de calitate sau cerinţele solicitate de autorităţile contractante pentru asigurarea unor servicii publice calitative.

    Comisia arată că această nouă procedură specială va permite autorităţilor contractante să participe la un proiect de inovare pe termen lung, având ca scop dezvoltarea şi achiziţionarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, fără a mai fi nevoie de derularea unei proceduri separate de achiziţii publice în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra acestuia.

  • Noua lege a achiziţiei: Contract acordat pe calitate, statul poate să nu explice clar refuzul ofertei

    Procedura este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX şi care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziţie publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi aspecte legate de derularea contractului.

    Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitaţii de actuala legislaţie a achziţiilor publice, inclusiv de obligaţia instituţiilor de stat de a cumpăra bunuri şi servicii raportându-se cu prioritate la criteriul preţului cel mai scăzut şi nu la calitate, iar Guvernul a încercat să modifice legea, existând însă obiecţii din partea Comisiei Europene.

    Documentul elaborat acum stabileşte că, fără a afecta dispoziţiile legislative sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, şi care poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale.

    Printre aceşti factori vor fi calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia, precum şi organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului.

    Vor putea fi luate în calcul şi serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

    “Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preţ sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor intra în competiţie numai pe criterii de calitate”, se arată în document.

    În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

    La finalul licitaţiei, autorităţile contractante vor informa, cât mai curând posibil, pe fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea contractului, încheierea unui acord-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura.

    La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autorităţile contractante, cât mai curând posibil şi în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să fie încheiat un acord-cadru, precum şi informaţii referitoare la desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii.

    În acelaşi timp, însă, autorităţile contractante vor avea dreptul să nu comunice anumite dintre aceste informaţii privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, dacă divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrară interesului public şi dacă ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privaţi, sau ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.

    Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

  • Cele trei categorii de persoane care impun rescrierea regulilor marketingului

    Seth Godin spunea undeva că ideea de bază a marketingului tradiţional, că cineva poate programa consumul cuiva, este depăşită. Promovarea online a eliminat limitările de spaţiu de emisie impuse televiziunilor sau radiourilor sau de amplasare din cazul publicaţiilor sau a publicităţii staradale.

    Dar în cazul internetului apare o limitare puternică, cea legată de atenţie. Este discutabil dacă prima pagină a ziarului sau a unei reviste poate fi înlocuită cu acelaşi succes de un link primit de la un prieten sau sugerat de Google. “Într-o lume de surferi trebuie să creezi cel mai bun val posibil. Adevărata revoluţie este să creezi valul şi nu doar să-l încaleci”, spune Godin.Principalul mediu pentru a creea valuri în acest moment este lumea reţelelor sociale, către care se îndreaptă atenţia mai tuturor marketerilor.
     

  • UE înăspreşte regulile în privinţa bonusurilor bancherilor

    Potrivit unui raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicat miercuri, 39 de bănci din Uniunea Europeană au găsit o nouă modalitate pentru a suplimenta veniturile bancherilor, după introducerea, în 2013, a regulilor care limitează bonusurile în sistem la cel mult două salarii de bază, oferind o serie de indemnizaţii pe baza vechimii sau a valorii de piaţă, relatează Bloomberg.

    Băncile au clasificat aceste remuneraţii acordate în afara salariului de bază drept “indemnizaţii fixe”, dar raportul EBA arată că ele sunt, de fapt, “plăţi discreţionare temporare” folosite pentru suplimentarea veniturilor angajaţilor, în contravenţie cu regulile UE.

    Printre băncile care acordă astfel de indemnizaţii se numără HSBC, cea mai mare bancă europeană în funcţie de capitalizare, RBS, Lloyds şi Barclays.

    “Instituţiile care acordă acest tip de indemnizaţii discreţionare trebuie să le recatalogheze drept plăţi variabile şi să îşi modifice politicile în privinţa remunerării angajaţilor pentru a se conforma regulilor UE”, se arată în raport.

    Autorităţile de reglementare din statele UE au termen până la finele anului pentru a se asigura că băncile îndeplinesc cerinţele privind bonusurile acordate bancherilor.

  • Uniformă de corporatist. Ce reguli vestimentare trebuie să respecte angajaţii din multinaţionale

    Deşi în zilele noastre încă mai sunt persoane care folosesc, sub diverse formulări, ideea subliniată de vechiul proverb latinesc „Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum“ (trad. „Nu veşmântul îl face pe om, ci omul pe veşmânt“), realitatea istorică confirmă faptul că îmbrăcămintea a fost dintotdeauna o modalitate de diferenţiere socială.

    „Dress code-ul este la fel de vechi precum istoria: încă din timpuri imemoriale îmbrăcămintea a fost utilizată pentru a marca diferenţele de sex, bărbaţii având o ţinută diferită de cea a femeilor. Tot îmbrăcămintea a fost utilizată pentru a marca diferenţele de statut social, regii şi nobilimea având dreptul la ţinute speciale pe care oamenii de rând pe de o parte nu şi le permiteau, pe de alta nu ar fi avut voie să le poarte. Nu este de mirare deci că în perioada modernă companiile au ajuns să recurgă în practică la dress code-uri pentru a transmite anumite mesaje, atât în interiorul organizaţiei, cât şi în exteriorul său“, a explicat Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans.

    Într-adevăr, există organizaţii locale care au stabilit politici vestimentare pentru angajaţi pentru ca aceştia să se diferenţieze, de exemplu, în funcţie de departamentul în care lucrează. Un astfel de exemplu este firma românească de outsourcing Class IT Outsourcing, care, timp de doi ani, a dezvoltat o nouă cultură organizaţională (implementată încă din toamna anului trecut), care presupune introducerea jocului în muncă şi prin care toţi angajaţii sunt „înrolaţi“ într-o echipă, denumită Star Team. Astfel, în această nouă formulă angajaţii au şi reguli de dress code, iar tunicile pe care le poartă la serviciu sunt marcate prin culori diferite: dacă administratorii de teren (inclusiv cei care lucrează de la distanţă) au tunici de culoare bleumarin, cei din departamentul de cercetare şi dezoltare au tunici cu gri, în timp ce şefii – echipa de top management – au tunici de culoare cărămizie. În plus, ei primesc ‘grade’ sau ‘medalii’ în funcţie de performanţa pe care o au în activitate.

    „Ideea acestui proiect a fost să găsim o modalitate de «incentivare» a angajaţilor şi prin alte metode decât cele financiare, prin joacă. Noua cultură este apreciată de angajaţii din generaţia tânără, pentru că recompensarea se face pe bază de meritocraţie, «gradele» se acordă în funcţie de numărul de incidente rezolvate la clienţi, iar «medaliile» în funcţie de feedback-ul privind calitatea serviciilor furnizate clienţilor. Deci ei pot fi promovaţi foarte uşor pe bază de performanţă, nu pe baza numărului de ani de experienţă profesională, cum se făcea pe vremuri“, a explicat Bogdan Tudor, CEO al Class IT Outsourcing. El spune că noua formulă, de încurajare a performanţei angajaţilor prin joacă, care implică şi ţinute vestimentare diferite, a generat o competiţie mai mare printre angajaţi, nu doar în rândul celor mai performanţi, ci şi în rândul celor aflaţi pe ultimul loc în topul performanţelor, care depun eforturi mai mari pentru a-şi îmbunătăţi poziţiile în clasament.

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Valenţele comunicării în protecţia muncii

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România

    Pentru cei care nu ştiu, la ora asta sunt un fel de magaziner-şef la o firmă de logistică. O problemă importantă în munca din depozit este asigurarea securităţii, a protecţiei celor ce operează. Pentru că utilajele sunt grele, 5 km/h este o viteză deja mare, iar spaţiul strâmt creşte dificultatea de manevrare. Pantofii cu bombeu metalic şi uniforma de protecţie sunt mai mult decât necesare. La una din vizitele într-un depozit am rămas surprins să remarc operatorii în tenişi şi chiar şlapi de baie. După ce mi-am revenit din consternare, am chemat echipa managerială la şedinţă şi mi-am expus punctul de vedere cu privire la respectarea regulilor. Adică, guys, dacă tot am investit în echipament de protecţie, ei bine, mă aştept să văd că oamenii îl poartă. Ce greşeală de comunicare…

    Şi ca să fac o paranteză, probabil că unii dintre voi aţi auzit şi chiar i-aţi văzut pe Fraţii Marx (o familie de comedianţi, cu succes în vodevilul de la începutul secolului trecut). Tocmai mi-am amintit un episod în care îi explicau retardatului de Groucho cum e cu forma Pământului:

    – Băi, ştii cum sunt butonii mei?
    – Pătraţi – vine răspunsul.
    – Nu, măi, nu ăia din timpul săptămânii, ăia de duminică.
    – Aaa, păi ăia sunt rotunzi.
    – Aha, deci cum e Pământul?
    – Pătrat în timpul săptămânii şi rotund duminica!
    Cam aşa şi cu echipamentul de protecţie şi comunicarea către angajaţi: „Băieţi, e la liber, dar dacă vine Olteanu în vizită, să dea naiba să nu-l purtaţi“.

    Aşa că am fost nevoit să le ţin unora teoria centurii de siguranţă. Şi profit de ocazie să o spun din nou şi pentru cei ce mă citesc. Vă amintiţi cum s-a implementat în România portul centurii de siguranţă? A fost ceva de genul: „Dragilor, am intrat în Europa, legislaţia europeană spune că e obligatoriu să purtăm centura, o facem şi noi obligatorie, şi ca să ne asigurăm că aţi priceput mesajul, cine nu poartă, primeşte amendă“. Simplu, nu?

    S-a comunicat la tot poporul, deci nu poate spune nimeni că nu ştie, iar apoi Poliţia a trebuit să se asigure că se aplică noua regulă. Iar românii au refuzat să accepte schimbarea pentru că fiecare avea câte un număr de telefon la care să sune şi să-l îmblânzească pe „garcea“ care încerca să îl amendeze din cauza lipsei centurii. Pentru că „eu ştiu să conduc, dom’le, n-am eu timp de prostiile astea cu centura“.

    Cum s-a întâmplat la alţii? Ei bine, pentru început guvernele lor au investit în ceva reclame, în care o familie stă la semafor sau la intersecţie, vine un aiurit şi îi buşeşte. Consecinţele: dantura spartă în volan, mâini rupte în bord şi alte urmări similare, cu sânge peste tot. Mesajul, simplu, este că accidentul nu e musai din cauza ta şi dacă ai purta centura ai putea scăpa fără atât de multe răni şi probleme. În plus, costă al naibii de mult să repari danturi plesnite, membre rupte, unde mai pui că e posibil să nu mai fie niciodată la fel ca originalele.

    După o perioadă a apărut continuarea, în care s-a pus accent pe problema costului reparaţiilor celor ce sunt răniţi în accidente, cost ce trebuia suportat cumva de stat prin asigurările sociale. Iar statul a venit şi a spus ceva de genul: „Uite, ne costă al naibii de mult ca să îi reparăm pe cei ce nu respectă regulile, aşa că ne-am gândit să îi amendăm şi cu banii din amenzi să îi reparăm atunci când se strică. Pentru că nu e corect să umflăm taxele celor ce respectă regulile ca să îi putem repara pe ceilalţi“.

    Vă las acum pe voi să vă faceţi o idee dacă acest sistem de comunicare a avut efect.

    Tot ce pot să spun este că în ceea ce mă priveşte am priceput că românii nu se prea sensibilizează la astfel de mesaje. O să întrebaţi ce mă face să spun asta, şi vă pot povesti despre un nedorit accident care s-a întâmplat
    într-unul din depozite, când o colegă de-a noastră a fost lovită de un echipament. Ancheta a scos în evidenţă faptul că lucrătorul de pe stivuitor nu a văzut-o pe colega noastră când a dat cu spatele şi nici ea nu a văzut maşina şi nici nu a auzit semnalele acustice. Concluzia a fost să le facem vizibile, aşa că am pus girofar pe maşină şi le-am dat veste reflectorizante celor din zona periculoasă. Dacă în depozitul în care s-a produs accidentul nu a fost nicio problemă să implementăm portul vestelor, nu la fel a fost şi în alte părţi. Desi s-a comunicat că e pentru binele lor, ca să fie văzuţi, comentariul lor a fost în genul: „Ce naiba i-a apucat pe manageri de ne dau vestele astea, că numai gunoierii mai poartă aşa ceva?“. Ei nu zău, aşa o să spui şi dacă trece unul cu 2 tone de marfă peste tine?

    Ca baba căreia îi călcase unul găina cu maşina, iar şoferul încerca să-şi ceară scuze. La care baba zice: „Nu cred că e a mea, maică, eu nu am găini aşa plate!“.

  • Modificări în regulile privind obţinerea permisului de conducere

    Ministerului Afacerilor Interne a operat o modificare privind regulile la obţinerea permisului de conducere. Schimbarea a fost operată pentru a transpune o serie de reglementări europene în legislaţia din România.

    Este vorba de actualizarea condiţiilor referitoare la examinare şi la cele pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a putea susţine examenul. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 22 iulie, intrând astfel în vigoare.

    Conform noilor reguli, concurenţii trebuie să verifice vizual starea anvelopelor, fixarea roţilor, starea apărătoarelor de noroi, starea suspensiei, a rezervoarelor de aer, a parbrizului, ferestrelor şi ştergătoarelor, a uleiului de motor, a lichidului de răcire, a lichidului de parbriz, a farurilor precum şi existenţa trusei medicale, a triunghiurilor reflectorizante şi a stingătorului de incendiu.

  • Băncile din UE trebuie să evite monedele virtuale, până la introducerea de reguli

     Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate, transmite Bloomberg.

    Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

    Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme

    Excepţia a fost introdusă la declanşarea crizei datoriilor din zona euro pentru a permite unor ţări să primească ajutor financiar de la Fond, chiar dacă instituţia internaţională nu putea afirma “cu probabilitate ridicată” că datoria acestora era sustenabilă, , potrivit Bloomberg.

    Un raport recent al Fondului propune ca în schimbul sprijinului FMI creditorii unei ţări să fie de acord cu “prelungirea pentru o perioadă relativ scurtă a maturităţilor” la împrumuturi.

    “A devenit clar că excepţia din 2010 nu oferă o soluţie coerentă şi pe termen lung la problemă. Schimbările propuse ar permite statului membru o îmbunătăţire a capacităţii de rambursare a datoriei fără să fie obligatoriu necesară reducerea semnificativă a datoriei”, au afirmat experţii Fondului.

    Raportul încearcă să folosească experienţa dobândită de FMI prin participarea la pachetele financiare pentru mai multe ţări din zona euro, dar mai ales cele pentru Grecia. Al doilea pachet de împrumuturi pentru statul elen de la zona euro şi FMI, din 2012, a inclus cea mai mare restructurare din istorie a datoriei unei ţări.

    Experţii Fondului vor întocmi mai multe studii, înainte ca board-ul instituţiei să decidă asupra unor noi reguli pentru acordarea de sprijin financiar.

    Schimbările propuse de raport ar trebui să acorde mai multă flexibilitate ţărilor care vor să obţină ajutor financiar peste limita normală. Până la introducerea excepţiei din 2010, FMI avea doar două variante, respectiv să decidă că datoria are un grad ridicat de sustenabilitate şi să acorde un împrumut sau să forţeze restructurarea datoriei ţării respective.

    Noile măsuri s-ar aplica ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţa financiară, dar au un nivel de îndatorare considerat acceptabil din perspectiva sustenabilităţii. FMI va cere creditorilor concesii care nu vor implica “în mod obişnuit” reducerea principalului sau dobânzilor pe care aceştia le au de încasat.

    În cazul în care există temeri privind extinderea unei situaţii de criză, FMI recomandă sprijinul unor alţi creditori, precum băncile de dezvoltare sau formarea unui mecanism precum fondul înfiinţat în zona euro în perioada crizei datoriilor.