BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Mihai Stănescu, RoCoach: România ca o corabie cargo, imensă, grea, dar fără timonă şi fără hartă

    România se aseamănă astăzi cu o corabie cargo imensă, solidă, cu motorul în funcţiune şi un echipaj care munceşte neobosit. Corabia se află pe apă, transportă mărfuri, îndeplineşte jaloane, raportează viteză şi tonaj. Totuşi, lipseşte esenţialul: timona şi harta. Ştim că ne mişcăm, dar nu ştim încotro mergem. Cristofor Columb a pornit în 1492 spre vest dorind să găsească o rută mai scurtă către Indiile de Est. Neavând o hartă clară, când a ajuns pe insulele din Caraibe, Columb a crezut că se află în Asia. Acest eveniment de navigat fără hartă a rescris istoria Americilor, dar se putea solda cu un naufragiu care să fie acoperit de uitarea istoriei. La această răscruce stăm şi noi azi.

    De pe punte se strigă statistici şi indicatori: vorbim despre creştere economică, despre absorbţia mare de fonduri şi despre ajustări de deficit. Sunt lansate în spaţiul public cifre care dau impresia de progres, dar care nu răspund la întrebarea esenţială: „Încotro ne îndreptăm?”. În lipsa unei direcţii clare, corabia continuă să înainteze, însă fără busolă şi fără un orizont comun, iar întrebarea este – cum ştim că nu ne aşteaptă un naufragiu?”

    Leadershipul românesc pare să fi renunţat la rolul de căpitan al viziunii şi a rămas doar mecanic-şef. Ştie ce pârghii bugetare să acţioneze, cum să gestioneze defecţiunile din sistem, dar nu mai răspunde la întrebarea fundamentală: „Pentru ce facem toate aceste lucruri?”. Vor fi toate acestea suficiente să ajungem la un ţărm?

    Am lucrat două decenii alături de lideri din mediul privat şi public. Toţi confirmă acelaşi adevăr: niciun lider nu poate mobiliza pe termen lung fără să ofere un sens profund. Nu strategiile lipsesc, ci misiunea. Câţi nu au lăsat totul pentru a urma visul de aur al junglelor Americilor? România funcţionează astăzi ca un aparat tehnocratic ce bifează jaloane europene şi atrage fonduri, dar fără o poveste comună care să explice cine vrem să fim împreună şi mai ales ce ţărmuri vrem să atingem.

    Ţările nu cresc doar prin PIB, ci prin naraţiuni care unesc generaţii şi dau coerenţă socială. În lipsa unui fir narativ matur, spaţiul este ocupat de poveşti simpliste şi radicale: frica de străini, resentimentul faţă de elite, iluziile soluţiilor magice. Populismul câştigă teren pentru că oamenii nu pot trăi fără o poveste. Dacă nu li se oferă una solidă şi responsabilă, o adoptă pe cea stridentă şi falsă. Astăzi nu mai există poveşti suficient de puternice cât să ne dea curaj să rezistăm apelor tulburi pe care trebuie să le traversăm până pe malul celălalt.

    România are nevoie de un nou contract social. Nu o listă birocratică de promisiuni, ci un proces colectiv de redefinire: cine suntem, ce ne uneşte, ce vrem să apărăm şi ce vrem să construim. Fără această reflecţie, corabia va continua să plutească încă ani de zile – cu simulări bugetare, dar fără direcţie şi cu strategii fiscale, dar fără sens. Iar momentul coliziunii cu un recif nu va veni dintr-o defecţiune tehnică, ci din absenţa unui „de ce” care să ghideze. A transforma deriva in destinaţie e doar amânarea unui dezastru inevitabil.

    Istoria arată limpede: acolo unde liderii nu oferă o poveste care să adune, apar alţii care oferă poveşti care dezbină. Adevărata miză nu este doar economică, ci de supravieţuire a democraţiei. România are încă şansa de a-şi desena harta şi de a-şi pune timona în mâini. Întrebarea este: cine va avea curajul să îşi asume destinaţia clară?

    Pentru că dacă România nu-şi redefineşte contractul social printr-un sens comun, îl va rescrie prin furie, excludere şi autoritarism, iar asta înseamnă să ne înecăm mult înainte de a spera măcar la un mal.

     

    BIO Mihai Stănescu:

    Mihai Stănescu este senior management advisor, executive coach şi non-executive board member, cu peste 20.000 de ore de practică în leadership şi strategie, dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ) şi fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România. De-a lungul carierei, a ghidat şi consiliat sute de lideri din companii de retail, producţie, energie şi finanţe din România şi Europa Centrală şi de Est, sprijinindu-i în tranziţii organizaţionale complexe şi contribuind la optimizarea leadershipului şi creşterea agilităţii echipelor de management.

  • Vocea unei generaţii care alege prezentul: Peste zece ani e mult. Important e ce fac azi

    Generaţia Z este o generaţie care nu mai gândeşte în termeni de „unde mă văd peste zece ani”, ci mai degrabă de „ce oportunităţi am acum şi cum pot creşte din ele”. Pentru aceşti tineri, cariera nu înseamnă o linie dreaptă, ci o succesiune de etape flexibile, în care fiecare experienţă – fie ea profesională, academică sau personală – contribuie la dezvoltarea lor.

    „Peste zece ani este foarte, foarte mult. Momentan sunt la început de drum. Important e ce fac azi.”, spune Miruna Viziteu, studentă masterandă la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca (FSEGA).

    Originară din Botoşani, a venit în Cluj nu doar pentru facultate, ci şi pentru calitatea vieţii: „Fratele meu a fost şi el student aici, la Cluj, şi am venit de multe ori să-l vizitez. M-am îndrăgostit rapid de oraş. Pentru mine a contat foarte mult să mă simt bine în oraşul în care urmează să trăiesc, dincolo de cât de bună este facultatea.”

    Miruna a ales marketingul pentru că vede domeniul ca pe un spaţiu care îi permite să combine gândirea analitică, empatia faţă de consumator şi expresivitatea vizuală. „Mi-a plăcut foarte mult pentru că îmbină mai multe domenii care mă atrag: partea de economie, partea de psihologie şi partea de artă”, a explicat ea în cadrul ediţiei speciale a ZF Live organizată cu ocazia lansării suplimentului Gen Z student la Cluj.

    Pentru Miruna, visul profesional are legătură directă cu impactul social, nu doar cu ascensiunea personală. Ea priveşte cariera ca pe o formă de contribuţie şi un mijloc de a influenţa pozitiv comportamente, de a educa şi de a aduce mai aproape cauze care contează.

    „Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez într-o organizaţie non-profit, poate ceva legat de educaţie sau de implicare civică. Dar mi-ar plăcea să lucrez tot pe partea de marketing”.

    Când o întrebi cum îşi descrie generaţia, Miruna observă că tinerii de azi se formează într-un mediu în care informaţia circulă mai repede ca oricând, iar modelele de succes sunt multiple şi în continuă schimbare. Această diversitate îi face mai greu de încadrat într-o definiţie unică, dar totodată mai creativi, mai flexibili şi mai capabili să se adapteze.

    „Cred că este o generaţie foarte volatilă. Faptul că suntem foarte diferiţi unii de alţii e o caracteristică în sine. Este o generaţie foarte eterogenă. Chiar şi între noi, cei născuţi în acelaşi an şi cei cu doi ani mai mari sau mai mici, se văd deja diferenţe mari — în aspiraţii, în modul de comunicare, în felul de a gândi.”

     

     


     

     

  • Roboţii au început deja să facă ravagii: un gigant mondial lasă mii de oameni fără loc de muncă, după ce a descoperit cum să îi inlocuiască cu AI

    Salesforce, unul dintre liderii globali în domeniul soluţiilor CRM (Customer Relationship Management – managementul relaţiilor cu clienţii), a redus 4.000 de posturi din departamentul de suport clienţi. Soluţiile CRM ajută companiile să gestioneze interacţiunile cu clienţii, să centralizeze date şi să automatizeze procesele de vânzări şi suport, scrie CNBC.

    „Am redus numărul de angajaţi de la 9.000 la aproximativ 5.000, pentru că am nevoie de mai puţini oameni”, a explicat Benioff, evidenţiind rolul inteligenţei artificiale (AI) în eficientizarea operaţiunilor Salesforce.

    Compania a investit masiv în tehnologie şi a dezvoltat ceea ce numeşte „Agentforce”, un sistem de roboţi care preiau o parte semnificativă din activitatea serviciului clienţi.

    „Datorită beneficiilor şi eficienţei oferite de Agentforce, am observat o scădere a numărului de cazuri de suport gestionate, astfel că nu mai este nevoie să completăm activ rolurile de inginer suport”, a transmis Salesforce într-un comunicat către NBC Bay Area.

    Reducerea de personal intervine după ce Benioff a anunţat în vară că AI realizează până la 50% din activitatea companiei, care are sediul central în San Francisco.

    Experţi în resurse umane atrag atenţia că schimbarea nu este izolată. Laurie Ruettimann, consultant HR, spune că AI afectează locuri de muncă în mai multe industrii şi recomandă angajaţilor să îşi dezvolte competenţe noi: „Dacă reţeaua ta profesională putea să-ţi ofere un loc de muncă, ar fi făcut-o deja. Este responsabilitatea fiecăruia să-şi extindă orizonturile şi să întâlnească oameni noi.”

    Analistul Ed Zitron consideră însă că AI este adesea folosit ca pretext de companiile tech care au angajat excesiv în timpul pandemiei.

    „Este vorba de o mentalitate ‘creştere cu orice preţ’. Singurul lucru care contează este creşterea, chiar dacă asta afectează vieţile oamenilor sau calitatea produsului”, a spus Zitron.

    Această mişcare marchează un punct de cotitură pentru Salesforce, care, pe măsură ce integrează tot mai mult AI în operaţiunile sale, trebuie să echilibreze eficienţa tehnologică cu impactul asupra angajaţilor.

  • Când banii nu mai sunt totul: Cum a reuşit un manager de la Google să se pensioneze la doar 37 de ani, după ce a urcat toată scara corporatistă şi a reuşit să adune o avere la care alţii nu ajung nici într-o viaţă

    La începutul lui 2024, Florence Poirel, o franţuzoaică stabilită în Elveţia şi aflată în plină ascensiune profesională la Google Zurich, a luat o decizie care i-a surprins pe toţi colegii: şi-a dat demisia dintr-un rol de top, într-una dintre cele mai dorite companii din lume, şi a ales să îşi acorde timp. Avea 37 de ani, o carieră solidă construită în peste un deceniu de muncă, un salariu anual de aproape 390.000 de dolari şi economii de 1,5 milioane de dolari. Ar fi putut continua să urce pe scara corporatistă. În schimb, a ales să se oprească, scrie CNBC

    Surprinzător, plecarea ei nu a fost cauzată de epuizare sau nemulţumire profesională. „Echipa era plăcută, munca era suficient de interesantă. Pur şi simplu mi-am dat seama că timpul petrecut cu oamenii pe care îi iubesc este cel mai important”, spune ea.

    Această claritate a venit odată cu relaţia cu partenerul ei, Jan, coleg la Google, cu 17 ani mai în vârstă.

     „Mi-am dat seama că nu pot aştepta pensia clasică pentru a mă bucura de timpul petrecut cu el — atunci el ar fi fost deja mult mai în vârstă”, explică ea.

    Florence era de mult timp o economisitoare disciplinată, dar momentul de revelaţie a făcut-o să adopte filosofia FIRE – „Financial Independence, Retire Early” – care încurajează economisirea şi investirea agresivă pentru atingerea independenţei financiare devreme.

    „Atunci am realizat că nu mai era nevoie să tot urc pe scara corporatistă. Ajunsesem într-un punct în care era suficient, eram fericită şi liberă să fac altceva”, spune ea.

    Povestea ei începe însă cu o altă decizie radicală. În 2013, lucra într-un job de marketing în Belgia care nu o împlinea.

    După o săptămână grea, un coleg i-a spus „Qui ne tente rien n’a rien” – „Cine nu riscă, nu câştigă”, o frază care avea să schimbe tot.

    Weekendul acela a fost hotărâtor. Luni şi-a dat demisia, şi-a făcut bagajele şi s-a mutat la Dublin, în Irlanda, fără job şi fără conexiuni. Acolo a obţinut rapid un contract la Google într-un rol de moderare a conţinutului, cu un salariu de aproximativ 60.000 de dolari anual.

    În următorul deceniu, a urcat constant: a schimbat echipe, a fost promovată, iar în 2017 s-a mutat la Zurich, unde a intrat în zona de project management şi leadership. În 2024 ajunsese la vârf, într-un rol foarte bine plătit şi stabil. Tocmai de aceea, decizia de a pleca nu a fost una uşoară.

    „Să spui nu unui astfel de venit poate fi intimidant”, recunoaşte ea.

    Totuşi, în aprilie 2024, Florence şi Jan au demisionat împreună şi au intrat într-o perioadă de mini-pensionare de 18 luni, finanţată din economii. De atunci, îşi petrec zilele înotând în lacul Zurich, călătorind prin lume şi oferind sesiuni de career coaching pentru femei.

     „Am crezut că mă voi plictisi foarte repede. Dar a trecut un an şi jumătate şi nu a existat niciun moment de plictiseală”, spune ea.

    Nu exclude o revenire în câmpul muncii, dar doar în condiţiile ei: part-time sau în roluri care îi aduc satisfacţie personală. „Viaţa este prea scurtă şi prea frumoasă pentru a o petrece în totalitate la birou, când putem fi în natură, cu familia şi prietenii, făcând lucruri care ne aduc bucurie”, spune Florence.

    Povestea ei surprinde perfect un fenomen care prinde tot mai mult contur în rândul profesioniştilor din tehnologie: nu mai este vorba doar despre a câştiga mai mult, ci despre a avea control asupra propriului timp.

     

  • (P) Cum să faci backup rapid la datele de pe laptop?

    În lumea digitală în care trăim, datele de pe laptop nu sunt doar simple fişiere – ele sunt amintiri, muncă, proiecte, documente importante. Oricând, un accident, o defecţiune hardware sau un virus poate pune totul în pericol. De aceea, a şti cum să faci un backup rapid şi sigur este o abilitate esenţială. Iată cum poţi proteja tot ce contează, fără bătăi de cap şi fără să-ţi pierzi timpul preţios.

    Alege metoda de backup potrivită pentru tine

    Există o mulţime de opţiuni pentru backup pentru laptop, dar când vorbim de rapiditate şi eficienţă, trebuie să alegi ceea ce se potriveşte cel mai bine stilului tău de viaţă şi nivelului tău de tehnologie. Poţi opta pentru:

    • Backup în cloud: serviciile precum Google Drive, OneDrive sau Dropbox îţi sincronizează automat fişierele şi le păstrează în siguranţă online. Avantajul? Ai acces rapid de oriunde, fără să cari dispozitive externe.

    • Hard disk extern sau SSD: conectezi rapid un device şi copiezi fişierele importante. SSD-urile oferă viteză superioară, iar hard disk-urile tradiţionale sunt o soluţie accesibilă pentru volume mari.

    • Software dedicat: programe precum Acronis True Image sau Macrium Reflect automatizează procesul şi fac backup incremental, economisind timp şi spaţiu.

    Cum să alegi spaţiul de stocare ideal pentru backup rapid?

    Unul dintre cele mai importante aspecte când faci backup este alegerea spaţiului de stocare potrivit. Nu toate soluţiile sunt la fel, iar viteza şi siguranţa datelor tale depind mult de alegerea ta. Dacă vrei un backup rapid şi fără bătăi de cap, trebuie să iei în calcul nevoile tale specifice.

    De exemplu, pentru volume mari de date, un hard disk extern sau un SSD poate fi soluţia ideală. SSD-urile sunt mult mai rapide decât hard disk-urile clasice, astfel încât transferul datelor se face în câteva minute, nu ore. Pe de altă parte, dacă preferi confortul accesului de oriunde şi siguranţa datelor în cazul unui eveniment neprevăzut la domiciliu, backup-ul în cloud este alegerea optimă. 

    Serviciile cloud oferă şi avantajul sincronizării automate, care-ţi scuteşte timp şi efort. Totuşi, viteza internetului poate influenţa cât de rapid se încarcă fişierele în cloud, aşa că ţine cont şi de această variabilă. În plus, combinarea unui dispozitiv fizic (SSD, hard disk) cu o soluţie cloud creează o strategie de backup robustă şi completă. Astfel, poţi face backup rapid şi în siguranţă, indiferent de situaţie.

    Planifică backup-ul regulat şi automatizează-l

    Fiecare minut pierdut în aşteptarea copiilor de siguranţă poate fi evitat. Setează-ţi o rutină: backup zilnic, săptămânal sau lunar, în funcţie de cât de des lucrezi şi de importanţa datelor tale.

    Cel mai eficient mod este să automatizezi procesul: majoritatea serviciilor cloud şi software-urilor de backup permit programarea sincronizărilor. Astfel, fără să faci nimic, laptopul tău îşi face singur copie de rezervă. Te vei trezi că ai totul salvat, fără să fi stat să te gândeşti la asta.

    Verifică backup-ul şi păstrează mai multe copii

    Backup-ul rapid nu înseamnă doar să copiezi datele o singură dată. Este esenţial să verifici periodic dacă fişierele salvate sunt accesibile şi nu corupte.

    Mai mult, respectă regula 3-2-1: păstrează cel puţin trei copii ale datelor importante, pe două medii diferite, iar una dintre copii să fie offline sau în cloud. Aşa ai siguranţa că, indiferent ce s-ar întâmpla, ai mereu o variantă de rezervă.

     Nu aştepta un accident ca să iei măsurile corecte

    Făcând backup rapid şi inteligent, nu doar că-ţi salvezi munca şi amintirile, dar îţi şi simplifici viaţa. Un laptop performant, cu spaţiu generos şi viteze ridicate de transfer, face tot acest proces mai fluid şi mai sigur. Dacă laptopul tău începe să cedeze sau simţi că timpul de răspuns te încetineşte, poate e momentul să faci un upgrade.

    Un model nou, cu tehnologie modernă şi opţiuni avansate de securitate, te va ajuta să-ţi gestionezi datele fără griji şi să te bucuri de performanţă maximă zi de zi. Investeşte în siguranţa ta digitală – alege un laptop nou şi fă-ţi backup-ul un reflex, nu o grijă!

  • Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni nu ştie ce înseamnă

    Când stăm la semafor şi avem timp să ne uităm la maşinile din jur, vedem că pe multe dintre ele sunt lipite tot felul de însemne. 

    De la cele care recomandă o conduită preventivă pentru eliminarea oricărui pericol pentru participanţii la trafic, până la cele cu mesaje haioase. Unul dintre cele des-întâlnite e un peşte stilizat, pe care unii îl consideră simbolul unor secte sau al adpţilor vreunei religii obscure. 

    Poate aţi mai văzut pe străzi maşini care au pe spate ca emblemă simbolul unui peşte. Acesta este purtat ca un simbol religios.

    Desenul respectiv se numeşte „peştele lui Isus”, fiind un acronim al grecescului ΙΧΘΥΣ „ichthys” – (Iesous Christos Theou Yios Soter), adică „Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu Mantuitorul”.

    Iota (I) este prima literă de la Iēsous , adică ”Isus„.

    Chi (CH) este prima literă de Christos, care se traduce prin „uns”.

    Theta (TH) este prima literă de Theou , grecescul pentru „Dumnezeu”.

    Ypsilon (Y) este prima litera a cuvântului Yios , grecescul pentru „Fiul”.

    Sigma (e) este prima literă de la cuvântul Soter, care înseamnă „Salvator”.

    Pestele este un simbol crestin evident încă din Evanghelia după Matei 4:19: „Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni.”

  • Radiografia pieţei muncii din România: Care sunt industriile care au dat de greu în 2025. Cea mai mare problemă este lipsa specialiştilor care nu se mai găsesc în ţară VIDEO

    Piaţa muncii se confruntă cu provocări majore în acest an pe fondul dificultăţilor economice interne, dar şi pe fondul turbulenţelor geopolitice şi problemelor din economia mondială. Cele mai afectate sectoare sunt cel auto, unde se înregistrează o contracţie a producţiei de 3%, IT-ul, unde proiectele par că se dezgheaţă, dar totodată unde se găsesc foarte greu specialişti, iar pe fondul avansului tehnologicii juniorii devin mai greu de angajat. Potrivit Sorinei Donisa, CEO în cadrul companiei de resurse umane Prohuman APT, probleme sunt şi în sectorul construcţiilor, mai ales pe fondul lipsei de specialişti greu de găsit in ţară.

    „Suferă încă de anul trecut auto motiv. Pe lângă IT, aş putea să spun că suferă, dar nu din perspectiva comenzilor, ce din perspectiva lipsei de candidaţi. Zona de construcţie, în construcţii avem cereri de ingineri, specialişti în construcţii şi din păcate nu-i mai găsim în piaţă sau nu-i găsim în România. Mă uit, de exemplu, la industria BPO-SSC, că e o industrie importantă pentru România. Multe ţări din Europa de Vest au externalizat anumite servicii în în România, această industrie o văd stagnantă, cel puţin anul acesta.„ a declarat Sorina Donisa la ZF Live.

    Potrivit Sorinei Donisa, anul 2025 este un an al stagnării în multe industrii, iar din perspectiva salariilor 2026 nu va fi spectaculos. În cel mai negativ scenariu, nu vor exista creşteri de salarii, iar acolo unde vor exista se vor situa cel mai probabil sub inflaţie. Singurii câştigători ai anului 2026 sunt cei deja specializaţi, cu experienţă, greu de înlocuit cu cele mai noi tehnologii disponibile şi care automat vor fi singurii care vor încasa mai mulţi bani în anul care vine.

    „Cred că majorările salariale anul viitor vom fi norocoşi dacă se vor situa undeva la cinci-6% probabil că unele companii nici nu vor da majorări salariale. În schimb, vom vedea cu siguranţă majorări salariale pentru poziţii cheie, pentru poziţii de nişă, unde nu se găsesc candidaţi în piaţă şi pentru care orice înlocuire de angajat te costă, de fapt, mai mult decât propriul angajat.” a mai spus Sorina Donisa în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizat cu sprijinul Orange Business.

  • Generaţia Z în acţiune: mai puţină teorie, mai multă practică

    Într-un oraş universitar în care traficul de idei se mută tot mai des din sălile de curs în spaţii alternative, Zbor Hub Iaşi a devenit locul în care tinerii testează ceea ce şcoala încă nu le oferă, şi anume libertatea de a construi, de a greşi şi de a învăţa făcând. Creat ca un spaţiu educaţional independent, susţinut de o comunitate de voluntari şi mentori, hubul funcţionează ca un laborator de direcţii profesionale pentru liceeni şi studenţi – iar la interior se întâmplă ceva ce nu se vede în manuale: creştere prin practică.

    „Zbor e genul de loc în care vii pentru că ai nevoie de un spaţiu, dar rămâi pentru oameni”, a spus Teodora Giugula, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Iaşi şi voluntar responsabil de social media în echipa hubului.

    Tonul ei e calm, dar hotărât. „Îmi place să vin cu soluţii. Aici am învăţat că problemele apar inevitabil, dar important e cine decide să le rezolve. Am editat clipuri, am învăţat aplicaţii noi, am construit pagini online. Zbor e locul în care chiar pui ideile în practică.”

    Cu birouri deschise, zonă de lucru în linişte, săli pentru evenimente, canapele, cafea şi o atmosferă constantă de lucru, spaţiul Zbor oferă mai mult decât internet şi prize, pentru că pentru mulţi liceeni sau studenţi aflaţi în căutarea drumului, Zbor a devenit mediul în care îşi exersează viitorul.

    „Am descoperit Zbor întâmplător, pe Instagram. M-am înscris la recrutarea de voluntari fără să ştiu aproape nimic despre ei”, povesteşte Teodora Maria Avădănii, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi. „Când am ajuns, m-am întrebat cum de nu ştiam că există un astfel de loc. E liniştit, luminos şi e plin de studenţi care chiar lucrează aici. Am văzut curând că e şi mai mult – e un loc în care cunoşti oameni care au idei şi le pun în aplicare.”

    Teodora Maria face voluntariat de la 13 ani, iar acum e implicată şi în proiecte educaţionale pentru copii. „Zbor m-a ajutat să-mi lărgesc orizontul. Vin speakeri, oameni din domenii diferite, şi chiar dacă eu sunt doar voluntar şi ajut la organizare, am acces direct la ei. Pot să vorbesc cu ei, să pun întrebări, să aflu cum au ajuns unde sunt. Practic, înveţi din poveştile altora.”

    Cei care trec pragul Zbor Hub vin din medii diferite – de la informatică şi ştiinţe, la comunicare sau arte. Însă, ce îi uneşte este spiritul practic şi dorinţa de autonomie profesională.

    „Generaţia noastră (n.red. gen Z) nu mai acceptă etichete şi nu mai vrea să fie pusă într-o cutie”, spune Teodora Udişteanu, studentă la Litere şi membru al echipei Zbor Hub Iaşi. „În 2024 am venit ca voluntar pe zona de comunicare. Nu ştiam exact ce înseamnă, dar mi-am dat seama repede că aici poţi să înveţi prin lucru, nu doar din teorie. Am căutat să mă implic şi să construiesc. La Zbor am simţit pentru prima dată cum e să fii parte dintr-o echipă care chiar contează.”

    Ea vorbeşte calm despre diferenţa dintre generaţii şi este de părere că oamenii pot învăţa unii de la alţii chiar dacă fac parte din generaţii diferite.

    „Gen Z spune lucrurilor pe nume. Ştim ce vrem şi nu ne e frică să cerem claritate. Nu e despre revoltă, ci despre eficienţă. Dacă ceva nu funcţionează, nu îl evităm – îl spunem. Asta am găsit şi la Zbor: un loc deschis în care opiniile sunt ascultate. Poate că ar fi bine să fie şi cei din alte generaţii ca noi, măcar puţin, cred că ar ajuta foarte mult să nu existe diferenţa asta, o barieră foarte mare între gen Z şi celelalte generaţii. Noi suntem millenials sau alte generaţii şi automat suntem altfel. Poate e OK să lăsăm spaţiu tuturor să fie aşa sunt, să existe o doză de energie pentru toată lumea.”

    În echipa Zbor, Teodora a învăţat nu doar cum funcţionează comunicarea digitală, ci şi ce înseamnă responsabilitatea într-un proiect naţional. „A trebuit să mă aliniez rapid cu echipa naţională. La început a fost provocator: program, proceduri, aprobări. Dar am avut sprijin – coordonatorii chiar sunt aproape. Avem întâlniri, discutăm ce merge şi ce nu. Şi am învăţat ceva important: nimeni nu reuşeşte singur.”

    Hubul atrage nu doar tineri interesaţi de voluntariat, ci şi pe cei pasionaţi de tehnologie şi inovare. Andrei Baciu, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi, este unul dintre ei.

    „La începutul clasei a XI-a am început să studiez inteligenţă artificială. Am lucrat la un proiect prin care poţi restaura opere de artă interactiv, cu ajutorul AI-ului. Am câştigat aur la Competiţia Naţională de Ştiinţe şi Inginerie şi m-am calificat în State, la ISEF, cea mai mare competiţie de profil din lume”, spune el. Dar povestea lui nu e despre premii, ci despre locul în care a putut lucra fără întreruperi. „Zbor Hub e spaţiul meu de concentrare totală. Aici nu mă întrerupe nimeni. Am găsit linişte, disciplină şi infrastructură. Poate suna banal, dar un birou bun şi un loc în care să nu te deranjeze nimeni pot schimba enorm productivitatea.”

    Întrebat ce îl ţine conectat de comunitate, tânărul răspunde simplu. „Atmosfera. Sunt evenimente, întâlniri, discuţii. Zbor, pentru mine, înseamnă productivitate, networking şi dezvoltare personală.”

    Zbor Hub funcţionează fără reţete complicate. Reuşeşte pentru că oferă tinerilor încredere. Nu le spune ce să facă, ci le oferă spaţiul şi contextul să afle singuri. Nu îi organizează, ci îi provoacă să se organizeze.

    „Suntem o generaţie care caută să fie ascultată şi să contribuie”, spune Teodora Giugula. „La Zbor simţi că părerea ta contează. Dacă vrei să propui un eveniment, îl poţi construi. Dacă vrei să înveţi să organizezi, înveţi. Dacă vrei să greşeşti şi să încerci din nou, e loc.”

    Aceeaşi idee revine şi la Teodora Udişteanu. „Nu suntem perfecţi, dar suntem sinceri. Asta e important. Nimeni nu vine la Zbor cu masca de ‘eu le ştiu pe toate’. Nu funcţionează aici atitudinea asta. Funcţionează, în schimb, energia celor care vor să crească.”

    Ce se construieşte la Zbor

    Privit din exterior, Zbor Hub pare un spaţiu de coworking pentru tineri. Privit din interior, e o demonstraţie a felului în care generaţia următoare îşi pregăteşte viitorul: prin colaborare şi prin expunere la idei. Aici iau naştere mici comunităţi în jurul unor pasiuni: tehnologie, media, educaţie, design. Se formează echipe pe proiecte şi se testează idei.

    „Zbor nu e doar un spaţiu, e un mediu în care te poţi transforma fără să simţi presiunea că trebuie să fii mereu bun. Aici ai curaj să începi”, a completat Andrei Baciu.

    Iar acest „curaj de a începe” e poate cel mai important lucru pe care îl livrează Zbor Hub Iaşi. Pentru că, dincolo de evenimente, workshopuri şi planuri de dezvoltare, aici se exersează iniţiativa.

    Reţeaua Zbor numără în prezent nouă huburi, dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri locale, în Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara. Iar până la finalul anului 2025, BCR îşi propune să ajungă la cel puţin 12 huburi, din care două să fie deschise în Bucureşti.

    La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au adunat peste 51.000 de tineri implicaţi în aproximativ 1.300 de evenimente organizate, au strâns 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.

     

  • Florin Drăgan, Universitatea Politehnica Timişoara: Anul viitor nu va fi simplu, trebuie să lucrăm împreună pentru a crea o viziune pentru Timişoara şi pentru această regiune

    Anul viitor nu va simplu pentru România şi, implicit, pentru Timişoara, astfel că mediul universitar şi mediul de business trebuie să lucreze împreună pentru a crea o viziune pentru Timişoara şi pentru regiunea din care vine oraşul, susţine Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara.

    „Da, avem un guvern de criză care taie, dacă era necesar să facem anumite tăieri, să punem taxe nu ştiu dacă era aşa necesar. Nu e foarte plăcut, nu prea oferă o viziune sau o perspectivă. La ora actuală n-am văzut asta, poate în 2027. Nu există o viziune şi atunci acesta e rolul Politehnicii, ca împreună cu companiile, împreună cu mediul socio-economic să vedem o viziune pentru acest oraş şi pentru această regiune”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Innovation Summit Timişoara 2025.

    Ce a mai declarat Florin Drăgan în cadrul evenimentului:

    • Suntem cel mai ingineresc oraş al României, pentru că întotdeauna procentul de absolvenţi de inginerie la Timişoara a fost cel mai mare dintre oraşele României. Şi poate pentru că viitorul e legat foarte mult de tehnologie, poate că e vorba şi de revoluţie, poate că e vorba de mult mai multe lucruri, poate e vorba de o mentalitate şi poate că e vorba şi de acele egouri pentru care le găseşti aici, pe care noi încercăm să le punem împreună tocmai pentru a face multe lucruri. Anul viitor nu arată simplu, sunt convins. Trebuie să muncim mult şi să facem acest lucru împreună.

    • În cazul în care suntem puţini îngrijoraţi că situaţia economică nu e cea mai bună, să ne aducem aminte de ultimii cinci ani, cu doi ani de pandemie. Nu ştiu cum v-aţi simţit, poate n-am fost chiar uşor, dar poate am uitat. Am rămas cu partea mai frumoasă lucrurilor şi cu oportunităţile de atunci. În 2022, din păcate, a început un război nu foarte departe, care ne afectează economic. Celor din companii nu cred că le-a fost uşor nici în din 2022 încoace. Da, au fost şi oportunităţi.

    • Suntem cam la maximum 50%-60% din potenţialul pe care îl are oraşul asta, bănuim asta. Cu potenţial realizat mai mic este doar Constanţa vizavi de ce are ca poziţia geografică, ca mediul de afaceri şi aşa mai departe.

    Timp de 105 ani, UPT a dat peste 140.000 de absolvenţi şi ştim ce a însemnat pentru dezvoltarea Timişoarei, dezvoltarea regională şi până la urmă cred că pentru dezvoltarea României. În multe cazuri a însemnat şi dezvoltarea unor companii de la nivel global.

    • Dacă acţionăm individual, nu e bine, trebuie să folosim cuvântul împreună şi astăzi suntem împreună în această sală cu o bună parte dintre oamenii care contează în oraş şi în regiune. Cred că putem face unele lucruri care lipsesc.

  • Şedinţă importantă la BNR. Analiştii cred că banca centrală menţine şi astăzi dobânda-cheie la 6,5% şi nu o va majora, după ce inflaţia a urcat până aproape de 10% după majorările de taxe

    Consiliul de administraţie al BNR se întruneşte astăzi pentru cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară din anul 2025, după ce în lunile precedente a menţinut dobânda-cheie, iar în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale ratei, până la 6,5%, de la 7% în 2023.

    Analiştii anticipează că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% şi astăzi şi nu va opera majorări având în vedere în special incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după  majorările de taxe, precum şi după liberalizarea preţurilor la energie.

    Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România a spus recent la ZF Live că, probabil, vom depăşi o inflaţie de 10% în septembrie, dar nu ne vom apropia de 11%. Iar BNR nu va mişca dobânda-cheie până în trimestrul doi anul viitorul, cel mai probabil în luna mai, după cum anticipează economistul ING Bank.

    Inflaţia a surprins deja în creştere faţă de previziunile anterioare ale băncii centrale. În luna august, rata anuală a inflaţiei a crescut aproape de 10%, la 9,9%, de la 7,84% în iulie şi 5,7% în iunie.