♦ O propunere de directivă europeană aflată în prezent în dezbatere, menită să aducă egalitatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte nivelul salarial pentru acelaşi tip de muncă prestată, ar putea obliga angajatorii să publice nivelul salarial/intervalele minime şi maxime ale salariilor oferite în anunţurile de angajare ♦ Dacă directiva trece de Parlamentul European şi de Consiliu şi, ulterior, se va aplica şi în România, impactul pe piaţa muncii va fi benefic, cred unii oameni de business ♦ Totuşi, salariile sunt încă un subiect tabu în România, iar publicarea acestora ar fi o măsură care poate crea conflicte interne în organizaţii.
„Candidaţii la ocuparea unui loc de muncă au dreptul de a primi din partea angajatorului potenţial informaţii cu privire la nivelul iniţial de remunerare sau la intervalul de remunerare al postului vacant, stabilit pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului, şi care urmează să fie atribuit pentru postul în cauză şi, unde este cazul, cu privire la acordul colectiv aplicat de companie în legătură cu postul“, scrie într-un amendament al propunerii de directivă europeană de consolidare a aplicării principiului egalităţii de remunerare.
„Aceste informaţii trebuie indicate într-un anunţ de post vacant publicat sau trebuie puse la dispoziţia candidatului înainte de interviul de angajare, fără a fi nevoie de o solicitare din partea candidatului“, se mai arată în amendament.
Egalitatea priveşte aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei care trebuie obţinută prin transparenţă salarială şi mecanisme de asigurare a respectării legii.
Publicarea salariilor în anunţurile de angajare este un subiect dezbătut adesea şi de către angajatorii din România, iar unii dintre ei au început să facă acest lucru încă din 2018-2019, când deficitul de personal a atins cote foarte mari. Deşi piaţa muncii şi-a revenit după pandemie, iar numărul de salariaţi a depăşit pragul de 5 milioane de persoane, în timp ce companiile caută în continuare candidaţi, numărul angajatorilor care publică salariile este încă foarte redus.
Afişarea salariilor în anunţurile de angajare reprezintă încă un pas înainte spre transparentizarea relaţiei candidat-angajator, crede Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi pentru angajatori.
„Faptul că cei care doresc să aplice la un job pot şti în ce interval s-ar putea afla viitorul lor salariu reprezintă un beneficiu foarte important, atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori, ambele părţi câştigând timp în procesul de recrutare. Angajatorii care comunică informaţii despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaţilor, fapt pe care îl observăm şi din interesul tot mai mare al comunităţii prezente pe Undelucram.ro pentru secţiunea de „Salarii“ a fiecărui profil de angajator“, adaugă Costin Tudor.
În opinia lui, implicaţiile directivei sunt destul de importante, angajatorii fiind nevoiţi să publice informaţii despre salarii, informaţii pe care până acum le ofereau doar în etapele finale ale proceselor de interviuri, respectiv vor fi nevoiţi să gestionieze reacţia actualilor angajaţi. „Consider că transparenţa – şi nu numai în ceea ce priveşte salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piaţa muncii“, mai spune fondatorul Undelucrăm.ro. Transparentizarea salariilor reprezintă un subiect controversat în România, unde, chiar dacă unii candidaţi pun presiune pe angajatori să publice salariile în anunţurile de recrutare, companiile nu fac asta decât foarte rar.
Angajatorii care publică totuşi salariile activează în domenii în care rata de refuz a candidaţilor şi cea de plecare din companie sunt atât de mari (cum este retailul alimentar sau HoReCa) încât şi firmele doresc să limiteze discuţiile cu candidaţi neinteresaţi din start.
„O astfel de măsură (de publicare a intervalelor salariale minime şi maxime pentru un rol – n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situaţiilor de discriminare salarială şi ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen şi mai pronunţată în ceea ce priveşte salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziţii similare. Totodată, se va ajunge la o mai mare transparenţă pe piaţa muncii, deci ne putem aştepta inclusiv la o competitivitate şi dinamică mai ridicate, dar şi la un rol mai „puternic“ al autorităţilor în descurajarea abuzurilor şi încălcărilor legislaţiei în materie“.
Tentative de publicare a salariilor în anunţurile de angajare au existat totuşi, în unele domenii, înainte de pandemie. În 2019, când piaţa muncii se confrunta cu un deficit acut de oameni, retailerul Profi menţiona, în anunţul de recrutare, nivelul salarial oferit pentru casieri (salariul minim pe economie la acea vreme) plus un bonus de retenţie. Şi lanţul de restaurante de tip fast food McDonald’s a publicat salariile în anunţurile de angajare, în încercarea de a atrage candidaţii, în timp ce retailerul alimentar Kaufland şi-a făcut un obicei în a comunica, anual, nivelurile salariale minime oferite angajaţilor.
În prezent, propunerea de directiva şi draft-ul ei au fost formal propuse de Comisia Europeană şi înaintate către Parlamentul European şi Consiliu (organele cu putere de decizie în adoptarea unei astfel de directive) şi se află încă într-un stadiu de dezbatere.
„Comisia pentru Drepturile Femeilor şi Egalitate de Gen şi Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European şi-au exprimat acordul asupra acestei propuneri, validând, cu modificări, draft-ul propus de Comisia Europeană, urmând că proiectul de directiva să fie dezbătut, cel mai probabil, în şedinţele plenare ale Parlamentului European din această săptămână (putând fi aduse inclusiv amendamente). Fără că acest lucru să fie garantat, ne putem aştepta inclusiv ca Parlamentul European să îşi exprime o poziţie finală pe această directivă în această săptămână, urmând că apoi să fie aşteptat şi punctul de vedere al Consiliului“, mai spune Roxana Abraşu. Ea adaugă că, totuşi, pare puţin probabil ca directiva să fie şi adoptată în mod formal şi final tot în această săptămână (fiind necesar un acord final între Parlamentul European şi Consiliu pe conţinut, ceea ce uneori poate reprezenta o procedură cu o durată mai mare).
„Odată adoptată, cel mai probabil România va avea la dispoziţie un termen de doi ani să transpună directiva în dreptul naţional (cu alte cuvinte, să creeze cadrul legislativ care să preia normele din directiva, făcându-le aplicabile şi în România, probabil prin modificări aduse în Legea nr. 202/2002 şi Ordonanţă de Guvern nr. 137/2000, dar poate chiar şi în Codul muncii), iar abia după momentul transpunerii aceste prevederi vor fi efectiv aplicabile şi în România. Dată fiind practica de până acum, ne putem aştepta la o intrare în vigoare în România nu mai devreme de anul 2024“, a mai spus Roxana Abraşu.
Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro: Angajatorii care comunică informaţii despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaţilor. Transparenţa – şi nu numai în ceea ce priveşte salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piaţa muncii.
Roxana Abraşu, partener şi coordonator al practicii de Dreptul Muncii, NNDKP: O astfel de măsură (de publicare a intervalelor salariale minime şi maxime pentru un rol-n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situaţiilor de discriminare salarială şi ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen şi mai pronunţată în ceea ce priveşte salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziţii similare.
