BusinessMagazin

Tag: psd

  • PSD insistă cu modificarea normelor fiscale astfel încât companiile care au câştigat în criză să fie supraimpozitate şi preţul combustibilului să fie plafonat

    ♦ PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare, insistă ca marile companii care au câştigat de pe urma crizei (nu este limpede ce companii – ar putea fi incluse aici şi supermarketurile şi benzinările şi rafinăriile) să plătească o „taxă de solidaritate“, pe o durată limitată, iar preţul carburanţilor să fie plafonat. PSD insistă şi pentru reintroducerea impozitării progresive a veniturilor.

    Nu există un proiect pe hârtie de modificare a Codului fiscal, disputa este mai degrabă provocată de declaraţiile liderului PSD Marcel Ciolacu. La început, puţin băgate în seamă, aceste declaraţii au început să-i irite pe oponenţii măsurilor vizate de PSD („tiriplici“, potrivit lui Marcel Ciolacu). Dar timpul nu mai are răbdare.

    PSD cere ca modificările la Codul fiscal să fie aprobate până la 1 iulie, astfel încât să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

    Ce vrea, în mare, PSD: impozitarea marilor companii cu 0,5% din cifra de afaceri vreme de doi ani, cota progresivă de impozitare a salariilor (nu este clar dacă ar urma să fie impozitat progresiv salariul sau veniturile totale), impozitarea pensiilor speciale (pe care chiar PSD le-a introdus) şi supraimpozitarea veniturilor din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României (iată că există venituri bugetare şi peste salariul preşedintelui). De asemenea, PSD mai vrea ca preţurile la carburanţi să fie plafonate – companiile din domeniu au un profit „excesiv“, susţine PSD.

    Plafonarea preţului la carburanţi merge mână în mână cu ideea de supraimpozitare.

    Gabriel Biriş, avocat de business, arată într-un calcul – pe preţul motorinei – că, de fapt, preţul înalt este determinat de piaţa externă, unde nimeni nu poate interveni, şi de costurile de redistribuire, pentru că România nu produce nici jumătate din motorina consumată pe piaţa internă.

    „Marja de profit este foarte mică, în ciuda a ceea ce se crede. La un preţ de 9,2 lei litrul, marja de profit este de un leu. Ce plafonezi atunci?“, se întreabă Gabriel Biriş, într-o discuţie cu reporterul ZF.

    Chiar asta spune şi PSD, dar „viceversa“: 1 leu/litru din actualul preţ al carburantului nu se justifică, deci este un „profit excesiv“ ce trebuie supraimpozitat.

    Dacă Biriş are dreptate, înseamnă că benzinăriile îşi pun lacătul pe uşă. Dacă PSD are dreptate, atunci va câştiga ceva în plus, dar nu va putea acoperi prin asta imensul deficit bugetar care va fi şi în acest an de 7% din PIB.

    Problema bugetului este cu adevărat severă. Codul fiscal trebuie obligatoriu modificat, spune economistul Laurian Lungu: Dar nu în felul în care îl vede guvernul. Plafonezi preţul la carburanţi, dar asta nu este o judecată a economiei libere.

    „Piaţa decide. Plafonarea preţurilor nu este o măsură de viitor.“

    Alternativa? Pentru că vremurile nu sunt dintre cele mai bune.

    Alternativa ar fi ca guvernul să-i ajute pe cei în nevoie. Oamenii în necaz trebuie ajutaţi, iar societatea trebuie să facă toate eforturile în acest sens. dar exact pe aceia: „Poţi să «plafonez», dar ce «plafonezi»?“

    Lungu crede că societatea trebuie să funcţioneze ca un pendul: când statul câştigă mai mult trebuie să dea înapoi societăţii; când societatea câştigă mai mult, trebuie să dea mai mult statului care, evident, redistribuie plusvaloarea: „Companiile din petrol şi gaze au avut în 2020 şi în 2021 doi ani dificili. A intervenit statul să le ajute când preţul barilului de petrol era la 30 de dolari? Dar vrea acum să le supraimpoziteze veniturile când preţul este sus? OK. Nu trebuie uitat însă că astfel de companii fac investiţii imense spre tranziţia la energie verde. Dacă vrei să-ţi echilibrezi bugetul nu trebuie să pui taxe noi. Doar trebuie să deschizi ochii. Nu este normal ca unii să plătească taxe şi alţii nu, asta este problema bugetului“.

    O taxă pentru companiile care au venituri mai mari este un nouă TVA, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România – pentru că taxa propusă de 0,5% este pe cifra de afaceri, aşa cum este percepută şi taxa pe valoare adăugată.

    „Dacă lucrurile merg în continuare aşa, ei bine, nu vor fi supraimpozitate doar companiile din industria petrolului, ci şi supermarketurile, de pildă“, spune Codirlaşu.

    Aşa că, rafinăriile vor adăuga 1% la preţ, benziinările 1% din preţ, supermarketul 1% din preţ. Cine plăteşte, la final, această generozitate a guvernului? Tot consumatorul.

    Plafonezi ce plafonezi, dar nu poţi plafona la nesfârşit, spune Codîrlaşu.

    „Pe de altă parte, nimeni nu se uită la GAP-ul uriaş între contribuţia la buget a unora şi a altora: unii (salariaţii) platesc 45% din venitul brut, iar alţii între 1 şi 3%. Aici trebuie umblat, dacă vrei o reformă a Codului fiscal.“

    O reformă a Codului fiscal trebuie să înceapă prin eliminarea nişelor fiscal. Toată lumea trebuie să plătească la fel, în funcţie de venit şi nu de meseria pe care o are, spune Gabriel Biriş.

    Gabriel Biriş

     

    Adrian Codirlaşu

     

    Laurian Lungu

  • Pentru reducerea costurilor la carburanţi, PSD propune stabilirea preţului maximal la clientul final

    „PSD salută acordul partidelor din Coaliţie cu privire la necesitatea unei intervenţii hotărâte din partea Guvernului pentru combaterea creşterii preţurilor la carburanţi. În acest sens, PSD solicită ministrului Energiei, Virgil Popescu, să prezinte urgent în Coaliţie propunerea de reglementare pentru realizarea acestui obiectiv, fie plafonare, fie altă soluţie identificată în acest sens”, potrivit unui comunicat de presă.

    Totodată, PSD subliniază că orice întârziere a unei decizii din partea Executivului în această privinţă afectează grav atât economia naţională, cât şi puterea de cumpărare a cetăţenilor.

    „Din momentul în care Ministerul Energiei a primit sarcina de a prezenta o soluţie de legiferare, preţurile la carburanţi s-au majorat cu încă aproximativ 0,5 lei/litru. Aşadar, nu mai e timp de analize şi dezbateri! E nevoie de acţiune! Guvernul trebuie să intervină urgent pentru a pune capăt acestor creşteri de preţuri. Din perspectiva PSD, stabilirea unui preţ maximal la clientul final sau limitarea adaosului comercial pe tot lanţul comercial, de la producător la benzinărie sunt variante care ar trebui discutate de urgenţă în cadrul Coaliţiei de guvernare”, se arată în finalul comunicatului.

     

  • Ciucă: PNL nu va susţine nicio măsură care să sufoce mediul de afaceri, motorul vital economiei

    PNL nu va susţine nicio măsură care să sufoce mediul de afaceri, motorul vital economiei, afirmă premierul Nicolae Ciucă, liderul liberalilor, ca reacţie la propunerile PSD de modificare a Codului Fiscal.

    „Vedem cu toţii în această perioadă ştiri şi tot felul de declaraţii despre efectele crizei economice care se desfăşoară acum la nivel global. Sunt câteva precizări, ca să fie foarte clar despre ce discutăm şi să înţeleagă toată lumea. Nu este sănătos şi responsabil să te joci cu sistemul fiscal în perioade de instabilitate. Riscăm să avem, într-un an sau doi, probleme de două ori mai mari decât avem astăzi. Avem, în istorie, precedente de măsuri strâmbe, venite în momente prielnice unora din punct de vedere electoral, pentru care, mai târziu, au plătit tot românii. Avem aproximativ 96 de miliarde de euro alocaţi pentru dezvoltare şi misiunea de a direcţiona aceşti bani spre toate domeniile cheie, în mod inteligent. Altfel, ne vom trezi într-un colaps financiar de nereparat”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    El mai afirmă că, în domeniul fiscal, intrarea în vigoare a unor măsuri care pot cădea ulterior testul la CCR înseamnă daune plătite din bugetul statului.

    „Nu ne permitem să greşim constituţional cu marile măsuri de reformă în domenii cheie, mai ales în cele cu impact bugetar. Să ne aducem aminte că legile referitoare la pensiile speciale ale judecătorilor sau ale parlamentarilor au fost declarate neconstituţionale de CCR. Fie pentru că ele contraveneau unor principii constituţionale ale independenţei justiţiei, fie că erau neclare, imprecise, impredictibile sau au fost adoptate fără respectarea procedurilor parlamentare constituţionale. În domeniul fiscal, intrarea în vigoare a unor măsuri care pot cădea ulterior testul la CCR înseamnă daune plătite din bugetul statului. Există inechităţi? Da! Însă avem în PNRR stipulate foarte clar următoarele: reforma pensiilor (un sistem bazat pe contributivitate), precum şi reforma administraţiei publice şi a salariilor din sistemul public (un sistem bazat pe performanţă). Aşa vom repara lucrurile. De ce? Ca să şi producă efecte. Ca să şi funcţioneze pe termen lung. PNL nu va susţine nicio măsură care să sufoce mediul de afaceri, motorul vital economiei. Nu suntem de acord cu nicio viziune care pune azi poveri pe mediul de afaceri şi pe companii. Cum ne redresăm, dacă slăbim economia reală? Noi nu putem promova măsuri neconstituţionale, impozite peste noapte, taxe şi poveri pe companii şi mediul de afaceri. Greşelile, în această perioadă, ne vor costa enorm. Iar noi, Partidul Naţional Liberal, ne asumăm măsurile luate şi înţelegem că trebuie să ne uităm la cum va arăta România în viitorul apropiat, cu reformele din PNRR începute, cu banii din PNRR activaţi în programe de sprijin şi dezvoltare a ţării. Nu ne uităm azi la sondaje, ci pe termen lung la societatea românească. Asta credem noi că înseamnă responsabilitate la guvernare”; conchide premierul.

    PSD salută decizia Coaliţiei de guvernare de a accepta propunerea social-democrată privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%, au transmis vineri social-democraţii: „PSD îşi manifestă încrederea că partenerii de guvernare vor agrea şi celelalte două propuneri privind supraimpozitarea cu 40% a salariilor foarte mari şi cu până la 90% a pensiilor speciale care depăşesc semnificativ pensia medie din România”.

  • PSD insistă ca principiul solidarităţii să ocupe un loc central în reforma sistemului fiscal din Rom

    PSD „îşi manifestă încrederea că partenerii de guvernare vor agrea şi celelalte două propuneri privind supraimpozitarea cu 40% a salariilor foarte mari şi cu până la 90% a pensiilor speciale care depăşesc semnificativ pensia medie din România”.

    „În aceste momente foarte dificile din punct de vedere economic, este profund inechitabil ca persoanele cu venituri foarte mari să se bucure de acelaşi regim fiscal aplicat celor cu venituri foarte mici. De aceea, am insistat şi voi insista în continuare în Coaliţie, ca acest principiu al solidarităţii între contribuabili să ocupe un loc central în reforma sistemului fiscal din România”, a declarat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

    În privinţa Contribuţiei pentru Sănătate şi Educaţie, care să fie plătită de marile companii din România, PSD consideră că măsura „ar asigura cu uşurinţă finanţarea în primii doi ani pentru <Programul Masă Caldă în Şcoală>, program care a fost deja agreat de toate partidele din Coaliţie”.

    „De asemenea, din această contribuţie, s-ar mai putea finanţa achiziţia de echipamente medicale şi dezvoltarea reţelei naţionale de centre medicale comunitare, o altă măsură prevăzută deja în Programul de guvernare 2021-2024”, se arată în finalul comunicatuluid e presă.

     

  • Orban: PSD propune inepţii fiscale, se întoarce la epoca Dragnea. Taxa de solidaritate e o aberaţie

    „De luni bune, PSD-ul vine cu tot felul de inepţii fiscale, în încercarea disperată de a creşte veniturile la buget, astfel încât să aibă bani luaţi de la cei merituoşi, de la cei care muncesc, care au rezultate şi care sunt pregătiţi, astfel încât să poată da pomeni către segmentele care-i votează pe pesedişti. Atâtea aberaţii de natură fiscală nu mi-a fost dat să aud până acum. Am să vă dau un singur exemplu, cu supraimpozitarea pensiilor speciale. Asta este pur şi simplu o declaraţie de campanie. Parlamentul a adoptat un proiect de lege, prin care s-a decis supraimpozitarea pensiilor speciale. Proiectul a fost atacat la CCR, care a constatat neconstituţionalitatea legii”, spune Ludovic Orban.

    Deputatul respinge taxa de solidaritate dorită de PSD şi transformată în contribuţie pentru educaţie şi sănătate.

    „Asta-i ca să sune bine. În momentul în care impui o taxă, banii proveniţi din taxa respectivă se duc la buget şi ei intră în coşul comun şi sunt împărţiţi prin legea bugetului de stat. Sunt categoric împotriva unui astfel de impozit pe cifra de afaceri. Ei se reîntorc de fapt la propunerile lui Dragnea. Şi în vremea lui Dragnea, PSD a vrut să impună impozitul pe cifra de afaceri, care din punctul meu de vedere este o aberaţie (…). Această măsură va da un semnal extrem de prost pe piaţă şi va crea o percepţie extrem de negativă a României la nivelul companiilor şi e posibil să pierdem foarte multe investiţii potenţiale”, conchide Orban.

    PSD propune supraimpozitarea veniturilor salariale din sistemul bugetar mai mari decât salariul preşedintelui ţării, supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale şi aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei brut, astfel încât salariul minim să nu mai fie impozitat. De asemenea, impozitul pe clădiri ar urma să fie calculat în funcţie de valoarea proprietăţii care se regăseşte în grila notarială. PSD mai propune o taxă de solidaritate pe cifra de afaceri a marilor companii, convertită în contribuţie pentru sănătate şi educaţie.

  • Noul proiect al PSD: Românii cărora le creşte impozitul pe salarii de la 10% la 40%. Vedeţi aici şi categoria care va plăti impozit de 90%

    Salariile bugetarilor, mai mari decât ale preşedintelui româniei să fie supraimpozitate cu 40% şi la fel şi pensiile speciale. În cazul pensiilor speciale, ce depăşeşte 18.000 de lei, să fie impozitat cu 90% – sunt doar o parte din propunerile PSD pentru „echitate şi solidaritate socială”.

    „Având în vedere principiile de echitate şi solidaritate socială care trebuie să fundamenteze reforma sistemului fiscal din România, în viziunea PSD este necesară o diferenţiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor în funcţie de veniturile acestora. Prin urmare, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari şi impozite mai mici pentru cei cu venituri mici”, se arată într-un comunicat transmis de PSD.

    Astfel, PSD va supune spre dezbatere în cadrul Coaliţiei de guvernare mai multe propuneri de supraimpozitate.

    Se propune supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României.

    De asemenea, se propune supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depăşeşte pragul 9.000 de lei (cinci pensii medii nete) şi de 90% pentru ceea ce depăşeşte 18.000 lei (10 pensii medii nete).

    O altă propunere este aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

    De asemenea, este propusă o contribuţie pentru Sănătate şi Educaţie de 0,5% din cifra de afaceri plătită de companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Măsura ar urma să aibă caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

    „Totodată, PSD se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la 1 milion de euro la 67.000 de euro venituri, cum a propus fosta guvernare atunci când a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.
    Cel puţin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil (impozit de 1% din cifra de afaceri), care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro şi 500.000 de euro”, potrivit PSD.

  • Viziunea PSD privind noul model fiscal: echitate socială şi solidaritate între contribuabili

    „PSD consideră că scopul principal al reformării sistemului fiscal din România este de a reduce inechităţile sociale şi de a asigura solidaritatea socială între contribuabili. În viziunea PSD povara fiscală trebuie distribuită în mod echitabil la nivelul societăţii. Astfel, trebuie îndeplinite concomitent două condiţii esenţiale: veniturile supradimensionate trebuie supraimpozitate, iar veniturile mici trebuie să beneficieze de impozite mai mici”, potrivit unui comunicat de presă.

    În acest sens, PSD a făcut următoarele propuneri în cadrul Coaliţiei de guvernare – supraimpozitarea veniturilor salariale mai mari decât salariul Preşedintelui României, supraimpozitarea pensiilor speciale care depăşesc consistent pensia medie din România, diminuarea poverii fiscale prin deduceri aplicate veniturilor mici, precum şi contribuţie pentru Sănătate şi Educaţie din partea firmelor mari, pe o durată limitată.

    „Pragurile si cotele de impozit pentru propunerile de mai sus urmează să fie discutate cu partenerii de guvernare. PSD consideră că, în această perioadă dificilă, este profund inechitabil ca cei cu venituri supradimensionate să se bucure de acelaşi regim fiscal aplicat celor care se zbat în sărăcie severă. În acelaşi timp, Guvernul are obligaţia de a promova solidaritatea între contribuabili şi de a asigura un echilibru just între impozitarea muncii şi a capitalului. Nu în ultimul rând, noul model fiscal trebuie să asigure resursele pentru continuarea investiţiilor şi a stimulării mediului de afaceri, pentru susţinerea dezvoltării economice şi a creşterii nivelului de trai”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Bilanţul PSD la 6 luni de guvernare. 10 puncte de lista de realizări

    Cele 10 puncte de lista de realizări:

    1. Pachetul social – majorarea, în ianuarie, a alocaţiilor, pensiilor şi sprijinul financiar pentru iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici, dublat de noul ajutor de 700 lei, din 1 iulie, pentru pensionarii sub 2000 lei lunar

    2.Plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru populaţie şi companii

    3.Programe de sprijin financiar pentru companiile româneşti în valoare de 4 miliarde euro

    4. 500 milioane euro pentru sprijinirea fermierilor români, plus primă de 10% pentru procesarea materiilor prime în România

    5. Reluarea traiectoriei de creştere salarială: majorarea salariului minim brut în agricultură şi industria alimentară la 3000 lei, creşterea voluntară a salariului minim general cu 200 lei scutiţi de taxe, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu cuvenită angajaţilor din sistemul public, conform Legii salarizării unitare

    6. Investiţii masive pentru transformarea portului Constanţa în punct strategic pentru comerţul european cu cereale, în contextul războiului din Ucraina

    7. Deblocarea şi adoptarea legii off-shore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră şi asigurarea independenţei energetice a ţării

    8. Amânarea cu 9 luni a ratelor la bănci pentru toţi românii şi firmele româneşti afectate de creşterea dobânzilor

    9. Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea şcolilor, redarea accesului pacienţilor la servicii medicale, funcţionarea economiei şi reluarea vieţii cetăţenilor în condiţii normale

    10.Adoptarea în timp util de către miniştrii PSD a jaloanelor din PNRR.

    În ce priveşte priorităţile PSD pentru următoarele luni de guvernare, social-democraţii enumeră:

    Noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari şi categorii vulnerabile.

    Protejarea nivelului de trai al populaţiei prin combaterea creşterii preţurilor şi descurajarea speculei.

    Plan integrat pentru securitatea alimentară a ţării şi susţinerea agricultorilor, fermierilor şi procesatorilor.

    Finanţarea instalaţiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului.

    Semnarea tuturor contractelor la “Autostrada Moldovei”- A7 (320 de km).

    Dezvoltarea resursei umane din sănătate, în parteneriat cu mediul universitar.

    Extinderea programelor de susţinere a elevilor vulnerabili din mediul rural.

    Sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii.

    Exploatarea superioară a cuprului şi grafitului pentru semiconductori şi baterii electrice produse în ţară.

    Administraţiile PSD, campioane la proiecte finanţate din bani europeni.

  • Fenechiu (PNL): Cota unică e una din liniile roşii. PSD nu a discutat cu noi anterior în coaliţie

    „Cota unică este fără discuţie sistemul de impozitare care a adus foarte mult progres în România. În 2004, când a fost introdusă cota unică, aveam un impozit progresiv, cota maximă era 40%, evaziunea fiscală era în floare, oamenii încercau să găsească tot felul de variante ca să-şi mascheze veniturile, să nu plătească taxe şi impozite. Atunci a venit Guvernul liberal, a propus cota unică şi lucrurile s-au aşezat. Cota unică încurajează munca, este un sistem predictibil şi un sistem care aduce bani la buget”, declară Daniel Fenechiu.

    Întrebat dacă au existat consultări în coaliţie înainte ca PSD să aducă în discuţie în spaţiul public eliminarea cotei unice, senatorul PNL a răspuns: ”Această temă nu este o temă relativ nouă, ci o temă care ţine de modul în care PSD îşi atinge temele politice. PSD se adresează în principal categoriei de pensionari şi unei categorii de persoane care câştigă venituri mici şi orice propunere de acest gen, propunere de creştere a impozitării la cei care au venituri mai mari este un deziderat electoral, care aduce voturi PSD. Da, PSD a adus această temă în discuţie, nu a existat nici o discuţie prealabilă agreată în coaliţie (…). Ne pune în dificultate. Cota unică este o instituţie introdusă, susţinută de PNL”.

    Fenechiu afirmă că tema nu a fost discutată şi agreată în coaliţie.

    „PNL nu este dispus să renunţe la cota unică. Argumentele sunt nu doar cele care ţin de faptul că această cotă unică a fost introdusă şi este de sorginte liberală, că stimulează munca, stimulează acumularea, ci sunt şi argumente care ţin de specificul de astăzi, de criză, de problemele care există, unde a schimba cota unică cu un sistem progresiv nu face altceva decât să bulverseze grav economia şi sistemul social din România”.

    Întrebat dacă PNL e dispus să susţină cota unică de impozitare, cu riscul ruperii coaliţiei, senatorul a răspuns: ”În general, când e o coaliţie, n-o faci pentru ca s-o rupi. Cred că cota unică este una din liniile roşii”.

     

  • PSD l-a propus la Transgaz pe Petrişor Peiu, profesor universitar şi fost consilier al lui Adrian Năstase

    Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic care vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că a înaintat propunerile pentru funcţiile de administratori provizorii în Consiliul de Administraţie al companiei, aşa cum i-a solicitat anterior Secretariatul General al Guvernului, acţionar cu 58,5% din acţiuni.

    Astfel, potrivit datelor de pe site-ul companiei de stat, profesorul universitar Petrişor-Gabriel Peiu este una dintre propunerile din adunarea generală ordinară a acţionarilor din 14 iunie ale lui Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului. Petrişor Peiu este profesor la Universitatea Politehnica din Bucureşti, iar în trecut a mai ocupat diverse funcţii de administrare la Omniasig, Electroputere, Sidex Galaţi (Preşedinte) şi Romtelecom.

    De asemenea, Peiu a fost consilier al foştilor premieri Radu Vasile în perioada 1998-1999 şi Adrian Năstase în 2001-2002, iar în 2002-2004 a fost subsecretar de stat. Din 2020 scrie articole de opinie la Realitatea Financiară, iar în ultimii ani nu s-a ferit să se arate un apropiat al partidului AUR.

    A doua propunere pentru Consiliul de Administraţie este economistul Csaba Orosz, membru CA al Transgaz din iunie 2021. Orosz mai este administrator şi la operatorul de salubritate Eco Sal deţinut de Consiliul Judeţean Mediaş, din 2021, şi patron împreună cu soţia Anna Orsolya Orosz, fost candidat UDMR la Camera Deputaţilor în 2016 şi la Senat în 2020, al Eurotrans.

    De asemenea, Orosz este membru UDMR, iar din 2017 lucrează ca şi consultant la Apa Târnavei Mari. Anterior, a mai fost administrator al Spitalului Municipal Mediaş în 2016-2020, administrator public la Primăria Municipiului Mediaş în 2013-2016, consilier în Consiliul Local Mediaş în 2012-2013 şi membru CA la Şcoala Gimnazială Bathory Istvan Mediaş din 2012 în prezent.

    Dacă cei doi vor fi aprobaţi în AGOA, durata mandatelor va fi de maximum patru luni, începând cu 17 iunie 2022, cu posibilitatea prelungirii cu încă două luni până la finalizarea procedurii de selecţie.

    Transportatorul naţional de gaze naturale a obţinut un profit net de 258,3 milioane de lei la nivel consolidat în primul trimestru din 2022, înregistrând astfel o creştere de 67% prin comparaţie cu nivelul din T1/2021, respectiv 154,4 milioane de lei, conform raportului financiar trimestrial publicat la Bursă.

    Veniturile din activitatea de exploatare, înainte de activitatea de echilibrare şi construcţii conform cu IFRIC12, au ajuns la 457,1 milioane de lei, de la 456,4 milioane de lei în primele trei luni de anul trecut.

    Profitul din exploatare a fost marcat de o creştere de 35% la aproape 240 de milioane de lei, în timp ce rezultatul din activitatea financiară a fost de 75,2 milioane de lei, în urcare cu 356%. Totodată, cheltuielile din activitatea de echilibrare au crescut cu 327%, la 317 milioane de lei.

    La sfârşitul lunii aprilie, acţionarii Transgaz au aprobat distribuirea unui dividend brut per acţiune de 14,82 lei, randamentul atingând 6,3% în funcţie de preţul de la închiderea şedinţei din 13 mai, respectiv 234 de lei per unitate.

    Transgaz are 2,84 miliarde de lei capitalizare după ce acţiunile s-au apreciat cu 2,3% în 2022, pe fondul unor tranzacţii de 55,3 milioane de lei, potrivit datelor BVB.