Tag: promovare

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.
     

  • Guvernul va cheltui 3,5 milioane lei pentru promovarea politicilor, consultanţi şi baze de date

    Din suma totală, 1,5 milioane lei vor fi rezervaţi pentru campanii de informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti în străinătate, achiziţia de servicii de publicitate media în presa internă şi internaţională, achiziţia de servicii de informare şi promovare pe internet, achiziţionarea ori realizarea unor materiale de prezentare a României în străinătate, precum broşuri, pliante, pixuri, agende, albume foto, calendare, casete video şi insigne.

    Vor fi achiziţionate materiale similare şi pentru promovarea şi informarea internă privind politicile guvernamentale în diferite domenii, alături de politicile comunitare, achiziţionarea unor servicii de presă internă şi externă, precum şi pentru servicii de consultanţă internă şi externă, servicii de cercetare-dezvoltare ale căror rezultate “nu sunt destinate exclusiv autorităţii contractante”, inclusiv plata unor consultanţi sau experţi selectaţi de Guvern pe bază de CV şi portofoliu, conform unei hotărâri aprobate de Executiv.

    Fonduri totale de două milioane lei vor fi cheltuite, printre altele, pentru organizarea de seminarii, dar şi achiziţionarea de consultanţă pentru analiza şi “optimizarea” politicilor publice şi a strategiilor guvernamentale, comandarea unor sondaje de opinie, achiziţionarea unor baze de date şi rapoarte în domenii de interes guvernamental.

    La solicitarea Direcţiei de strategii guvernamentale, vor fi acordate avansuri de până la 30% din valoarea contractelor, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară.

  • Dragne & Asociaţii a efectuat nouă promovări

    “Ne alegem cu atenţie colegii de echipă iar aceste promovări reflectă experienţa şi dedicarea acestor avocaţi atât faţă de clienţi cât şi faţă de propriile ţeluri profesionale.”, spune Ion Dragne, managing partner al societăţii de avocaţi. 

    Zoe Lungu face parte din echipa Dragne & Asociaţii chiar de la fondarea societăţii, din anul 2010, şi este specializată în drept comercial şi insolvenţe.

    Parte a echipei de consultanţă, în zona real estate, corporate şi M&A, Camelia Floca s-a alăturat echipei în 2011. Ea are experienţă în proiecte ample imobiliare (inclusiv în domeniul construcţiilor şi arbitrajelor comerciale derivate), de fuziuni şi achiziţii (în prezent masterandă în cadrul Webster University din Viena), energie.

    Avocatul Gabriel Paraschiv şi-a început cariera profesională în echipa Dragne şi este  specializat în drept comercial şi insolvenţe, inclusiv în litigii transfrontaliere, fiind implicat în toate echipele de arbitraj intern şi internaţional în care societatea a acordat consultanţă. Urmează studiile în Drept procesual civil ale Şcolii Doctorale în domeniul Dreptului din cadrul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti este mediator autorizat.

    Cu o experienţă de cinci ani în cadrul Dragne & Asociaţii, avocatul Bogdan Toma este specializat în drept civil, cu precadere în domeniul imobiliar şi al litigiilor conexe. El oferă asistenţă în proceduri judiciare şi extrajudiciare privind revendicarea proprietăţilor imobiliare sau obţinerea unor despăgubiri.

    Unul dintre cei mai vechi membri ai echipei de litigii, avocatul Mihai Costea oferă asistenţă juridică preponderent în proiecte de restructurare, executări silite şi dreptul muncii. De asemenea, el gestioneaza proiecte complexe privind dreptul consumatorului.

    Cei patru senior associate promovaţi în această primăvară sunt avocaţii litiganţi Ana-Maria Filip, Ana Georgia Mirea, Cătălin Barbu şi Andrei Iancu, avocaţi specializaţi în drept fiscal, insolvenţe, arbitraj comercial şi drept societar.

  • Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

    La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declaraţie extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicaţia pariziană Charlie Hebdo.

    „Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun şi mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei şi viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o ţară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăşi.“

    Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertăţii de exprimare şi care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declaraţiei sale. Deşi principiile transmise de către CEO-ul reţelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susţinute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

    În luna decembrie, la cererea agenţiei ruse de reglementare în materie de online, reţeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce priveşte abilitatea de a servi drept platformă pentru mişcările politice de opoziţie“. Mai multe persoane au criticat reţeaua pentru retragerea unor pagini ale mişcărilor de rezistenţă din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă şi o petiţie împotriva cenzurii practicate de Facebook.

    Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administraţiei chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piaţă cu 648 milioane de utilizatori de internet.

    Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenţilor la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziţionase aplicaţia pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, reţeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acţionat pentru ca un anumit conţinut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităţilor“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

    Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionaţi de lumea digitală şi economia în curs de dezvoltare au atras atenţia marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemţă al celor de Facebook scoate însă în evidenţă o problemă, respectiv faptul că autorităţile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conţinutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depăşită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa preşedintelui Erdogan.

    Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în faţa deciziilor emise de autorităţile locale.

    Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declaraţia în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare şi condamna cenzura de orice fel.

  • PepsiCo l-a promovat pe Călin Clej în poziţia de director de marketing pentru băuturi în 12 ţări

    În noul rol, Călin Clej va asigura buna implementare a planurilor integrate de activităţi pentru băuturile PepsiCo şi va dezvolta noi sinergii în regiunea pieţelor balcanice.

    “Călin Clej a jucat un rol cheie în succesul PepsiCo Beverages, îmbunătăţind procesele de lucru şi avansând programe care au susţinut expansiunea brandurilor în pieţele locale”, a comentat Levent Yuksel, vice president general manager, PepsiCo Greater Balkans & South Eastern Europe Region Franchise.

    “Povestea mea alături de PepsiCo a început acum treisprezece ani, timp în care mi-am dezvoltat abilităţile şi experienţa, lucrând pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri din lume”, a comentat Călin Clej, marketing director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise.

    Între campaniile dezvoltate sub mandatul lui Călin Clej se numără campania locala „Pepsi-Cola. Şi ieri. Şi azi”, şi prima platformă de marketing Pepsi la nivel regional, lansată prin campania “Acum sunt pe +”.

    La PepsiCo din 2002, Călin Clej conduce, în Romania şi în regiune, dezvoltarea platformei de comunicare pentru toate băuturile din portofoliul companiei: Pepsi, 7UP, Mirinda, Mountain Dew, Rockstar, Prigat, Lipton şi Gatorade.

    Produsele PepsiCo sunt prezente în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, de un miliard de ori pe zi. PepsiCo a generat peste 66 miliarde dolari venit net în 2013, adus de un portofoliu de alimente şi băuturi. Portofoliul PepsiCo este format din 22 de branduri ce generează fiecare peste de 1 miliard de dolari în vânzări anuale de retail.

     

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • ANAT: Ministrul Economiei a renunţat la ideea trecerii promovării turismului la Institutul de Comerţ

    “În urma discuţiilor de ieri şi de azi dintre patronatele din turism şi ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul a ajuns la concluzia că este bine ca promovarea turismului să rămână la ANT. Ministrul a înţeles care ar fi dezavantajele dacă promovarea ar pleca de la ANT“, a spus Burcea.

    El a mai spus că, în schimb, ministrul Economiei a propus ca numărul birourilor de promovare turistică în străinătate (11, în prezent – n. r.) să crească în următoarea perioadă, patronatele urmând să vină cu propuneri în care să nominalizeze câteva pieţe care au nevoie de un reprezentant al României.

    “În plus, cei 81 de reprezentanţi comerciali ai ambasadelor României în lume vor reprezenta şi turismul. Până acum noi, cei din turism, nu aveam contact cu ei şi nu ţineam legătura”, a adăugat Burcea.

    Institutul de Comerţ exterior va urma să funcţioneze, fără a mai avea însă printre atribuţii şi promovarea turismului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Biroului de Presă al ministerului nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţia prin care promovarea turismului va rămâne la ANT.

    “Sunt mai multe scenarii luate în calcul şi forma finală a funcţionării Institutului de Comerţ Exterior va fi cea care va fi adoptată prin Hotărâre de Guvern în perioada următoare”, au declarat reprezentanţii Biroului de Presă al Ministerului Economiei.

    MEDIAFAX a anunţat la finele lunii decembrie că patronatele din turism cer Guvernului să renunţe la decizia prin care promovarea României trece de la ANT la nou înfiinţatul Institut Român de Comerţ Exterior, considerând că măsura este absurdă, decapitează turismul, creează haos şi arată lipsa de consideraţie a statului faţă de acest sector.

    “Nu văd de ce un institut de comerţ ar trebui să se ocupe de promovarea turismului. Promovarea ar trebui făcută de o instituţie care să cunoască bine background-ul industriei şi piaţa. Cum să dai această promovare unora care habar nu au să o facă?”, a declarat atunci agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară.

    Guvernul a decis pe 18 decembrie, anul trecut, să înfiinţeze Institutul Român de Comerţ Exterior, care preia atribuţiile şi personalul din domeniu de la Departamentul de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din ministerul Economiei, dar şi activităţile de promovare a turismului de la Autoritatea Naţională pentru Turism, aceasta din urmă, care se ocupa de promovarea României, rămânând să se ocupe doar de autorizarea şi controlul structurilor de cazare. Măsura a fost stipulată într-o ordonanţă de urgenţă care reglementa funcţionarea Ministerului Economiei, urmând ca în termen de 60 de zile să fie aprobată prin hotărâri de Guvern funcţionarea instituţiilor din subordine, printre care şi cea a Institutului Român de Comerţ Exterior.

    “Această decizie (de transfer al promovării la institut – n.r.) arată interesul scăzut care este acordat acestei industrii. Guvernul a luat recent o măsură bună, reducând TVA pentru alimentaţia în turism, dar acum face o mare greşeală. Astfel de atitudini faţă de turism explică ponderea mică în PIB a acestui domeniu”, a mai spus Enache.

    Reprezentanţii industriei de turism cred că transferarea promovării turismului către o organizaţie care are un obiect de activitate foarte larg, fără păstrarea identitaţii unei structuri cu specializarea strictă în domeniul marketingului şi comunicării pentru turism, este un semnal total greşit pentru industrie şi pentru partenerii străini şi o decizie “în flagrantă contradicţie” cu tendinţele europene şi mondiale referitoare la organizarea activităţilor de promovare a turismului.

    Şi Alin Burcea a afirmat atunci că mutarea promovării la Institutul de Comerţ Exterior nu va fi benefică pentru turism.

    “De la solicitarea patronatelor de a avea un minister sau un departament unitar pentru turism, de la ideea că Organizaţia Română pentru Turism – un parteneriat public-privat este cea mai bună formulă pentru promovare, am ajuns la o formulă de neînţeles, cu rezultate improbabile! Noi, patronatele, cu cine discutăm de acum încolo? Probabil că în viitor cu nimeni! Avem ministere pentru românii de pretutindeni, avem SGG cu rang de ministru, dar această ramură importantă a economiei naţionale, turismul, este lipită ba la un minister, ba la altul! Asta se înţelege prin schimbare?”, a spus Burcea.

    Jucătorii de pe piaţa de turism afirmau atunci că se îndoiesc că Guvernul a luat decizia de a muta activitatea de promovare în baza unui studiu sau măcar a unei note de fundamentare.

    Mai mult decât atât, surse din turism susţineau că măsura prin care promovarea pleacă de la ANT nu avea raţiuni economice, ci politice. Prin “decapitarea” ANT, Guvernul nu face altceva decât să-i reducă drastic atribuţiile şefei ANT, Simona Man, care este şi preşedinta PP-DD.

     

  • Ţuca Zbârcea & Asociaţii numeşte un nou partener şi promovează alţi 10 avocaţi

    După promovarea a trei parteneri la începutul acestui an, societatea îşi extinde din nou echipa de management prin numirea lui Sebastian Radocea ca partener în departamentul de energie al firmei. Alţi zece avocaţi au fost avansaţi în diverse roluri în cadrul firmei, toate promovările fiind efective de la 1 ianuarie 2015.

    Sebastian Radocea a devenit partener al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, fiind specializat în dreptul energiei, fuziuni şi achiziţii şi drept societar şi comercial. De-a lungul celor 15 ani de activitate profesională, el a participat la primul proces de separare legală (unbundling) a activităţilor de distribuţie şi furnizare de energie electrică la nivelul unei foste societăţi de stat din sectorul energiei electrice, precum şi în privatizarea unor societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. De asemenea, a acordat asistenţă unor investitori privaţi în legătură cu dezvoltarea, operarea, achiziţia şi/sau vânzarea unor  proiecte fotovoltaice. În prezent, el este implicat în implementarea, pentru prima dată în România, a proiectelor de eficienţă energetică în sectorul public.

    Alţi 10 avocaţi au fost promovaţi la statutul de managing associate sau senior associate. Andreea Lisievici-Lefter, Patricia Enache, Mihai Ene şi Dana Busini vor face parte, de la începutul lui 2015, din grupa de managing associate. Olga Cobăsneanu, Maxim Dogoter, Mariana Sturza, Ruxandra Niţă, Ruxandra Frangeti şi Alexandru Moldoveanu se alătură grupei avocaţilor seniori. Majoritatea promovărilor sunt în departamentele de litigii şi arbitraje comerciale, inclusiv drept penal, dar şi drept societar/comercial, drept financiar-bancar şi pieţe de capital, PPP/concesiuni sau dreptul muncii. 

    Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii cuprinde peste 170 de avocaţi şi angajaţi iar începând cu 1 ianuarie 2015, numărul partenerilor va urca la 25 de la 24 în prezent.

    Sebastian Radocea, 40 de ani, a devenit partener în cadrul departamentului de energie al Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti în 1998 şi este membru al Baroului Bucureşti din 1999. De asemenea, el a deţine un Master în Drept şi Finanţe (Goethe Universität Frankfurt am Main, Institute for Law and Finance). Sebastian este fluent în limbile engleză şi germană.

  • Reportaj: Berea Affligem scoate la război vechimea, reţeta secretă şi bugetele consistente de promovare ale Heineken

    “Nu, nu avem timp de pauză, ne grăbim“, am aflat la ieşirea din aeroportul de la Bruxelles. Am aflat imediat şi de ce eram pe fugă: întârzierea avionului dăduse peste cap programul de pe tărâm belgian, excursia spre Affligem.

    Domeniul se întinde pe hectare întregi şi în alte vremuri adăpostea câteva sute de călugări; acum au rămas doar 12, care se roagă de şapte ori pe zi. Nu avem cum să-i deranjăm, spune ghidul abaţiei, care de câteva decenii spune turiştilor povestea lăcaşului de cult. E fericit, a devenit pentru a treia oară bunic, şi presară cu glume poveştile în timp ce ne îndoapă, pe modul repede înainte, cu informaţii.

    Fondată la 1074 de cinci cavaleri care s-au călugărit, abaţia Affligem a cunoscut perioade de mare înflorire dar a trecut şi prin vremuri nefaste, fiind de mai multe ori distrusă din temelii. În secolele XII şi XIII avea deja un rol important la nivel de regiune, fiind practic o cetate, coordonată de călugări, care administrau hectare întregi de teren. De-a lungul anilor în jurul abaţiei au apărut o fermă, o moară, o brutărie, o fabrică de lactate, culturi de hamei şi, desigur, o berărie.

    Ghidul insistă să ne arate pe gravuri cât de speciale sunt abaţia şi domeniul acesteia, indicând un punct cât o gămălie de ac. „În secolul XVI aceşti cinci călugări jucau fotbal, aceasta este o minge de fotbal. Deci noi am inventat fotbalul, iată dovada.“ Nu numai fotbalul a fost inventat de belgieni, aveam să aflu pe parcursul celor 48 de ore petrecute în regatul belgian, ci şi waffele (nu cred că poartă vreo dispută pe acest subiect cu alte naţii), cartofii prăjiţi (numiţi, totuşi, french fries), galeriile acoperite (pentru că o prinţesă franceză cusurgie ajunsă regina Belgiei voia să divorţeze şi să plece, neplăcându-i Bruxelles; galeria acoperită, unde putea face după bunul plac cumpărături, a determinat-o să rămână) şi, evident, bomboanele de ciocolată, dat fiind că unul din regii Belgiei era şi rege în Congo, ţară mare producătoare de cacao.

    Încă de la începuturi călugării dominicani au produs bere, băutură care a avut un rol cât se poate de funcţional vreme de multe secole. La acea vreme apa era adeseori contaminată şi putea produce boli grave, astfel încât berea era o băutură mai sigură deopotrivă pentru călugări, dar şi pentru săteni, care o primeau de la abaţie, mai cu seamă în timpul iernilor grele, însoţită de pâine.

    În plus, berea era folositoare pentru călugări în timpul perioadelor de post, prin elementele nutritive pe care le conţine. Licoarea a fost folosită şi în solda soldaţilor; paşnica aşezare care a fost întemeiată în secolul XI s-a aflat vreme de 900 de ani în miezul câmpurilor de luptă. Traiul este liniştit acum pentru cei 12 călugări de la Affligem, care au cu toţii peste 80 de ani; în ciuda vârstei, ei se ocupă de propria gospodărire, îşi fac vreme să-i asculte pe cei care le caută sfatul, dar îşi petrec timp şi în biblioteca înzestrată cu zeci de mii de volume, unele vechi de sute de ani. Reţeta berii s-a transmis vreme de aproape un mileniu doar prin viu grai, fiind cunoscută numai de călugări; abia în 1956 a fost scrisă pentru prima dată.

    Acum, Affligem este una dintre ultimele 22 de beri de abaţie certificate care se mai produc. Călugării nu mai sunt implicaţi în producţia băuturii, care a fost oprită de decenii, dar ei au semnat, în 2000, un contract cu Heineken, care produce berea după reţeta pe care o cunoşteau înainte doar locuitorii abaţiei.

    Practic, prin acest contract producătorul primeşte dreptul de folosire a mărcii şi a reţetei, pentru o perioadă de încă 75 de ani de-acum înainte, şi plăteşte o redevenţă călugărilor, care trebuie să-şi dea acordul pentru decizii majore – de pildă diversificarea gamei sau schimbarea ambalajului. Poate părea surprinzător, dar călugării au înţeles argumentele de marketing pe care le-a explicat brand managerul mărcii în momentul în care au obiectat că stema de pe sticlă trebuie să-şi păstreze culoarea roşie, în locul celei albastre, aleasă de echipa de marketing a Heineken. Pe fiecare sticlă de Affligem se găseşte blazonul abaţiei: sabia Sfântului Pavel, alături de cheile Sfântului Petru, aşezate în formă de cruce. Pe zidurile abaţiei, acest simbol este însoţit de maxima „Felix Concordia“, tradus prin „fericire în armonie“.

    Berea, cunoscută vreme de un mileniu doar în Belgia, a căpătat în prezent ambiţii internaţionale. „Acum vreun an şi jumătate le-am spus călugărilor că vrem să scoatem Affligem pe mai multe pieţe. Iar anul acesta am accelerat acest proces“, spune brand managerul Affligem, Jacob Linden, un suedez care munceşte la Amsterdam, face marketing pentru o bere belgiană şi pare că ar putea vorbi ore în şir despre domeniul în care lucrează.

    Marca este prezentă în 30 de ţări, numărul crescând de trei ori în numai jumătate de an. În România berea de la abaţia belgiană este prezentă în circa 200 de puburi, la preţuri cuprinse de regulă între 13 şi 16 lei; în retail o sticlă costă 7-8 lei. 70% din consumatori preferă varianta blondă, iar cele mai mari volume de vânzări sunt adjudecate de Franţa, care are o populaţie de şase ori mai numeroasă decât a Belgiei (11 milioane de locuitori).

    „A fost o marcă negălăgioasă, nici acum nu facem publicitate agresiv.“ Linden povesteşte şi cum a fost luată această decizie. În ultimii 150 de ani mulţi berari au dispărut, alţii s-au consolidat; abia în 1970 a început să reapară interesul pentru berile tradiţionale, în SUA. Preşedintele american Barack Obama a cerut, de exemplu, să fie produsă o bere de acest fel chiar la Casa Albă. Dar creşterea accelerată a interesului pentru berile făcute de meşteşugari s-a produs abia în ultimii ani, iar Jacob Linden spune că numărul de căutări pe Google ale acestui tip de produs pur şi simplu a explodat.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Honeywell, Honeywell Scanning & mobility (în baza platformei Vocollect pick by voice, dezvoltată şi implementată de Total Technologies)

    Elementul de noutate:

    Vocollect Pick by Voice permite recunoaşterea vocii şi realizarea operaţiunilor prin comandă vocală, operatorul fiind recunoscut de sistem după amprenta vocală, chiar şi în situaţia în care vocea suferă modificări (de exemplu, răguşeală). Tehnologia Sound Sence permite filtrarea tuturor zgomotelor din depozit. Alte beneficii sunt de natura securităţii muncii, dar şi a flexibilităţii în ceea ce priveşte configurarea depozitului sau a portofoliului de produse.


    Efectele inovaţiei:

    Soluţia Vocollect face parte din portofoliul Honeywell divizia HSM – Honeywell Scanning & Mobility. Analizele realizate de Total Technologies aduc o abordare inovativă cu efect în industria de logistică din România.

    Soluţia de voce ajută creşterea productivităţii muncii cu circa 35% şi reducerea erorilor de operare cu până la 50%. Beneficii generale rezultate din inovaţie: creşterea productivităţii: 20 – 50%; acurateţea poate ajunge la un prag maxim de 99,99%; ergonomie; securitatea muncii şi reduceri semnificative de costuri.


    Descriere:

    În depozitele din România, pentru operaţiunile de picking, variantele clasice sunt listele pe hârtie sau terminalele clasice pentru scanarea codurilor de bare.

    Vocollect Pick by Voice eliberează operatorul de picking de interacţiunea cu un computer sau cu o listă printată pe hârtie, crescând astfel viteza de lucru. Soluţia permite ca operatorul de picking din depozit să acţioneze cu ambele mâini şi privirea libere. Astfel, operatorul nu mai este preocupat să tasteze sau să înregistreze informaţiile decât prin voce. Privirea liberă permite focusarea operatorului asupra locaţiei şi produsului ce trebuie cules, respectiv cantitatea, fără a fi necesar să aibă o interacţiune repetată cu echipamentul. Singurul feedback este verbal, natural, şi nu mai este nevoie de verificări ale ecranului sau de introducerea de cantităţi sau confirmare prin intermediul unui echipament mobil clasic.

    Echipa Total Technologies este formată din consultanţi şi specialişti certificaţi Vocollect, având la bază o experienţă vastă în soluţiile de optimizare pentru activităţile de logistică şi producţie. În implementarea şi adaptarea soluţiei pentru depozitele din România sunt necesare echipamente furnizate de Vocollect by Honneywell care permit instalarea aplicaţiei şi centralizarea informaţiilor în sistemele specifice acestui domeniu. Total Technologies are o echipă dedicată pentru soluţia Vocollect Pick by Voice, pentru fiecare etapă a proiectelor fiind alocaţi specialişti pre-sales, sales, dezvoltare, customizare, implementare şi suport. Total Technologies este prezentă pe piaţă din 1992 şi este specializată în implementarea de soluţii autoID şi de mobilitate, dedicate mediilor de lucru profesionale din industria de logistică, retail, producţie, FMCG şi utilităţi. Total Technologies are circa 40 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 20 milioane de lei în 2014.

    Grupul american Honeywell deţine în România două fabrici – Honeywell Life Safety la Lugoj, unde produce sisteme de detectoare de foc şi de fum, şi Honeywell Turbo Technologies din Bucureşti, unde se produc turbosuflante pentru motoare diesel şi pentru motoare pe benzină.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.


    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .