BusinessMagazin

Tag: proiect

  • MInisterul Finanţelor publică o nouă variantă de proiect de modificare a Codului Fiscal

    Proiectul propune extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare,activ ele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, şi de a le moderniza pe cele existente.

    Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor, alături de alte modificări în domeniu.

    Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanţă sunt:

    – aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor: – reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro; pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum şi celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022;
    – instituirea condiţiei ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat, situaţie în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;
    – condiţia referitoare la deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită numai dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 zile,

    Din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se propune excluderea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, precum şi eliminarea posibilităţii de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi.

    Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor.

    Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

    Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

    Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

    În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru o serie de prestaţii şi beneficii. Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul debază cor espunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

    Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
    a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut peţară gar antat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de
    realizare a venitului.
    b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
    – 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
    – 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

    Se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

    În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare venit brut primit de contribuabil.

    Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea unor cote de 1 – 3%, în funcţie de anumite condiţii.

    Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţieiunice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

    Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

    Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilităţii cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepţia prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun
    al TVA, şi băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitorisau aromatizate. Această măsură are în vedere descurajarea consumul de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor. Faţă de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătăţii, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută.

    Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeaşi cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin
    adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

    De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice
    să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota
    redusă de 5%.

    Documetul mai propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete ţinând cont de necesitatea respectării legislaţiei unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare şi asigurarea predictibilităţii fiscale necesară sectorului.

    Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

    Prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata,
    precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

  • Este oficial: 50 de companii din toate domeniile au semnat Angajamentul de Mediu, primul proiect al comunităţii de business din România care urmăreşte un viitor sustenabil

    Angajamentul pentru Mediu reprezintă primul demers al comunităţii de afaceri din România, care  propune asumarea unui viitor sustenabil, prin adoptarea unor măsuri specifice. 50 de companii din toate industriile s-au aliniat la iniţiativa verde.

    Proiectul a fost lansat de eMag şi urmăreşte încurajarea companiilor de a îşi asuma şi adopta măsuri pentru protejarea mediului înconjurător şi reducerea amprentei de carbon la nivelul întregii ţări.

    „Ne bucură interesul mare al comunităţii de business, care a răspuns foarte rapid la această iniţiativă, ceea ce ne arată că există o mare disponibilitate pentru colaborare în vederea identificării de soluţii la teme importante aflate pe agenda lumii în care trăim, precum încălzirea globală şi reducerea amprentei de carbon. Angajamentul pentru Mediu a fost adoptat atât de companii care au implementat deja practici şi standarde menite să contribuie la un mediu mai curat şi doresc ca astfel să inspire şi să participe la un efort comun, cât şi de companii tinere, care îşi propun să dezvolte business-uri responsabile,” a declarat  Tudor Manea, CEO eMAG.

    Printre brandurile care au aderat la această iniţiativă se numără BRD, ING, Freshful, eMag şi Orhideea Residence.

     

  • VATRA, proiectul gândit de studenţii de la EFdeN, a luat locul 1 la categoria Premiul Publicului şi locul 1 la secţiunea Confort în cadrul olimpiadei caselor solare, Solar Decathlon

    Cu banii strânşi pe ultima sută de metri, studenţii de la EFdeN şi proiectul lor VATRA au luat primul loc în funcţie de voturile publicului şi s-a clasat pe locul 9 în clasamentul general al Solar Decathlon, cel mai important concurs al caselor solare din lume, desfăşurat anul acesta la Wuppertal, Germania.

    Ediţia de anul acesta a Solar Decathlon a fost organizată în Germania, la Wuppertal, în perioada 10-26 iunie, cu susţinerea Ministerului Economiei şi al Mediului din Germania.

    Tema a fost regenerarea unui sit existent şi extinderea unei clădiri, la alegere, cu locuinţe. Competiţia globală analizează propunerile studenţilor în funcţie de 10 criterii, de la arhitectură, inginerie şi construcţie, performanţă energetică, accesibilitate, confort, funcţionalitate până la inovaţie. În total, 14 echipe au reuşit să intre în finala competiţiei, printre finaliste numărându-se şi echipa EFdeN. Calificarea României în finala acestei competiţii, pas care presupune transportul casei până la destinaţie şi montarea acesteia într-un timp stabilit, s-a făcut fără ca statul, prin vreo instituţie, să sprijine concret această participare.

    Cu toate acestea, proiectul VATRA s-a remarcat în mai multe secţiuni. Astfel, a luat primul loc la categoria confort, cu sprijinul Romstal, şi locul 3 la funcţionalitate. Mai mult, echipa a luat primul loc în funcţie de voturile publicului, devenind astfel premiantă la categoria Public Choice. Partenerul principal al studenţilor de la EFdeN a fost ENGIE.

    „Este uimitor ce se întâmplă în cercetare şi tehnologie la nivel global“, au spus reprezentanţii EFdeN.  Competiţia a fost câştigată de echipa RoofKIT din Germania, al doilea loc a fost adjudecat de către echipa VIRTUe din Olanda, medalia de bronz revenindu-i unei alte echipe olandeze, AuRA.

    În timp ce printre printre susţinătorii ediţiei de anul acesta a Solar Decathlon, organizată la Wuppertal în Germania, s-au numărat Ministerul Economiei şi al Mediului german printr-un program de finanţare care vizează neutralitatea climatică la nivelul clădirilor până în 2050, compania municipală de utilităţi din Wuppertal, dar şi primăria oraşului, statul român a fost absent în susţinerea echipei din România.

    „Modernizarea României depinde de menţinerea stabilităţii economice, care să permită promovarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, capabilă să exploateze inteligent şi sustenabil provocările tehnologice ale viitorului. Economia bazată pe tehnologie şi industrii creative este viitorul lumii dezvoltate, din care şi noi, românii, dorim să facem parte. De aceea, am tot repetat că avem nevoie de o Românie educată, o Românie în care numărul copiilor care fac performanţă creşte, în timp ce dezvoltarea sistemului de învăţământ se bazează pe strategii bine gândite„, spunea Klaus Iohannis, preşedintele României, în vara anului 2018 când a mers într-o vizită la casa solară EFdeN. Mai departe, anul trecut, autorităţile locale chiar anunţau că în 2023 Bucureştiul urma să devină gazda Solar Decathlon, cea mai mare competiţie globală a caselor solare, cu o tradiţie de peste 20 de ani.

    „Am fost de acord din primul moment să susţinem candidatura României în 2023 pentru organizarea competiţiei Solar Decathlon. România trebuie să fie parte din această revoluţie a construcţiilor sustenabile ce implică şi eficienţa energetică şI prosumatorii„, spunea anul trecut Virgil Popescu, ministrul energiei. 

    La începutul acestui an, în contextul în care organizatorii nu au făcut rost de finanţări în timp util, Bucureştiul a ratat această şansă, în plin boom al energiilor regenerabile, în care energia solară este vedeta.

     

  • Veşti bune pentru românii loviţi de criză. Cum vrea statul să ajute oamenii care au probleme cauzate de actualele crize

    Atât persoanele juridice, cât şi persoanele fizice afectate de criză vor putea solicita amânarea la plată a creditelor pe o perioadă limitată de până la 9 luni, conform unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. 

    Proiectul de act normativ are în vedere crearea unor facilităţi privind obligaţiile de plată a ratelor şi dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderilor mici şi mijlocii, profesiile liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi persoane juridice.

    Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare. Dclaraţia trebui să mai conţină angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social. De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării precum şi că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situaţiilor financiare anuale la 31.12.2021.

    Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată şi pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/ un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanşare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin.

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, nu trebuie să se afle în insolvenţă/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor.

    Proiectul de act normativ precizează că au fost identificate aproximativ 43 de mii de companii (reprezentând 6 la sută din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5 la sută din cifra de afaceri agregată şi 8 la sută din totalul salariaţilor) cu o pondere a cheltuielilor cu utilităţile mai mare de 5 la sută în totalul costurilor de producţie, considerate a fi cele mai vulnerabile şi prezentând risc ridicat în contextul creşterilor de preţuri de pe piaţa energiei.

    Totodată, creşterile preţurilor la energie determină la nivelul populaţiei majorarea cheltuielilor cu utilităţile precum şi, ca efect de runda a doua, creşterea cheltuielilor curente, de exemplu ca urmare a sporirii preţurilor la alimente. În data de 4 martie a.c.,
    indicele preţurilor la alimente (FFPI) al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a înregistrat cel mai înalt nivel aferent lunii februarie a.c., în termeni reali, depăşind nivelul din anul 1974. Indicele FFPI urmăreşte modificarea lunară a preţurilor internaţionale ale unui coş de mărfuri alimentare.

  • Romanii pot deschide şampania. Salariaţii care primesc acest beneficiu vor beneficia de o creştere istorică de aproape 50%

    În această săptămânii deputaţii au adoptat proiectul de lege pentru modificarea alin.(6) al art.24 din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care prevede majorarea valorii maximale ale tichetelor de masă.

    Mai exact, este vorba despre PL-x nr. 515/2019 – Proiect de Lege pentru modificarea alin.(6) al art.24 din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare adoptat de Camera Deputaţilor în data de 8 iunie 2022 cu 238 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,17 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 30 lei.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele ţării şi apoi publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult din această lună

    Începând cu luna iunie a acestui an, zilerii din industria alimentară şi agricultură vor câştiga mai mulţi bani ca urmare a creşterii salariului minim brut pentru aceste industrii.

    Salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    Această modificare a fost făcută în baza Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.550 de lei, astfel remuneraţia orară pentru zilieri este de 15,239  lei pe oră.

    Pentru zilierii din industria alimentară şi agricultură, salariul minim brut este de 3.000 de lei începând cu această lună, astfel remuneraţia orară pentru aceştia este de 17,928 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

     

  • Unde se mută Traian Băsescu după ce părăseşte vila de protocol din Primăverii. Un penthouse în proiect ajunge la peste 550.000 de euro

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a cumpărat ultimul apartament din primele faze ale proiectului Arcadia Apartments Domenii, dezvoltat de Dan Şucu în zona Domenii din Capitală.

    “Mai avem disponibile doar 50% dintre cele 245 de apartamente ce vor fi dezvoltate în faza a treia a proiectului, a cărei construcţie va fi începută în perioada imediat următoare”, au spus reprezentanţii Arcadia după ce au confirmat că Traian Băsescu a cumpărat un apartament în cadrul complexului dezvoltat de Dan Şucu şi Conadi. Lucrările la faza a treia vor fi gata în 2024.

    Valoarea totală a dezvoltării proiectului va depăşi 120 de milioane de euro, cu 20 mil. euro mai mult decât estimarea iniţială lansată în 2020.

    Faza a treia este reprezentată de trei noi blocuri cu un regim de înălţime cu două subsoluri, parter, cinci etaje şi etajele şase şi şapte retrase. Aceasta va avea 245 de apartamente tip două, trei şi patru camere plus apartamente tip loft cu grădină sau duplex cu grădină şi penthouse. Preţurile pornesc de la 127.000 – 150.000 pentru apartamentele de două camere şi ajung la 277.000 – 292.000 de euro pentru cele de patru în timp ce lofturile şi penthouseurile ajung la 365.000, respectiv 565.000 de euro fără TVA.

    Primele două faze ale proiectului au reprezentat construcţia a patru blocuri cu 520 de apartamente tip studio, apartamente cu două, trei şi patru camere, penthouse, duplex şi 643 de locuri de parcare.

    Proiectul este dezvoltat de către DVD Residential Imobiliare,companie deţinută majoritar de către omul de afaceri Dan Sucu,proprietarul grupului Mobexpert. Conadi a tranzacţionat achiziţia terenului în valoare de peste 18 milioane de euro şi asigură dezvoltarea şi vânzarea proiectului.

     

  • Ministerul Justiţiei va propune modificări legislative în ceea ce priveşte extrădarea

    Ministerul Justiţiei va propune o modificare legislativă, a anunţat luni ministrul Cătălin Predoiu.

    „Trebuie să răspundem unui fenomen de dată recentă… Codurile nu prevăd această situaţie”, a explicat ministrul Justiţiei.

    Propunerea la care lucrează specialiştii ministerului va fi supusă dezbaterii publice. Proiectul apare chiar în timp ce autorităţile române încearcă să-i aducă în ţară pe Sorin Oprescu, aflat în Grecia. şi pe Elena Udrea, reţinută în Bulgaria. Fostul primar al Capitalei şi fostul ministru al Turismului au fost condamnaţi la închisoare cu executare în România.

  • Asigurătorii nu vor mai trebui să notifice ASF privind modificarea tarifelor RCA. ASF a aprobat un proiect de normă care urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercuri, 25 mai 2022, un proiect de normă care aduce modificări Normei 20/2017 privind asigurările auto din România, printre care se elimină obligativitatea asigurătorilor de a notifica ASF modificările tarifelor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF. Actul normative a fost trimis către Monitorul Oficial şi urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publciare.

    “Principalul scop al noilor reglementări a fost, însă, abrogarea sau modificarea prevederilor din norma 20/2017 care nu sunt conforme cu prevederile legislaţiei europene şi fac obiectul discuţiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II şi Directiva MTPL a unor dispoziţii ale legislaţiei româneşti referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017. Concret, au fost eliminate obligaţiile de notificare a modificărilor de tarife sau de raportare a fundamentării acestora către A.S.F., în conformitate cu măsurile impuse de Comisia Europeană”, au explicat reprezentanţii ASF.

    Pe lângă aceste reglementări, actul normative vine şi cu modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente conseinţei lipsei de folosinţă a vehiculelor, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora şi s-a introdus posibilitatea completării formularului de constatare amiabilă şi electronic.

    Conform noilor reglementări, “în cazul completării formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, datele completate şi semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule, implicate în accident, sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul.” Baza tehnică va fi dezvoltată de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), împreună cu firmele de asigurare care emit RCA pe teritoriul României. „Asigurătorii RCA şi BAAR dezvoltă şi administrează soluţiile tehnice şi stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, cu respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea riscurilor operaţionale generate de sistemele informatice utilizate de entităţile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate şi/sau supravegheate de către A.S.F.”, prevede actul normativ.

     

  • Asigurătorii nu vor mai trebui să notifice ASF privind modificarea tarifelor RCA. ASF a aprobat un proiect de normă care urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercuri, 25 mai 2022, un proiect de normă care aduce modificări Normei 20/2017 privind asigurările auto din România, printre care se elimină obligativitatea asigurătorilor de a notifica ASF modificările tarifelor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF. Actul normative a fost trimis către Monitorul Oficial şi urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publciare.

    “Principalul scop al noilor reglementări a fost, însă, abrogarea sau modificarea prevederilor din norma 20/2017 care nu sunt conforme cu prevederile legislaţiei europene şi fac obiectul discuţiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II şi Directiva MTPL a unor dispoziţii ale legislaţiei româneşti referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017. Concret, au fost eliminate obligaţiile de notificare a modificărilor de tarife sau de raportare a fundamentării acestora către A.S.F., în conformitate cu măsurile impuse de Comisia Europeană”, au explicat reprezentanţii ASF.

    Pe lângă aceste reglementări, actul normative vine şi cu modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente conseinţei lipsei de folosinţă a vehiculelor, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora şi s-a introdus posibilitatea completării formularului de constatare amiabilă şi electronic.

    Conform noilor reglementări, “în cazul completării formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, datele completate şi semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule, implicate în accident, sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul.” Baza tehnică va fi dezvoltată de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), împreună cu firmele de asigurare care emit RCA pe teritoriul României. „Asigurătorii RCA şi BAAR dezvoltă şi administrează soluţiile tehnice şi stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, cu respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea riscurilor operaţionale generate de sistemele informatice utilizate de entităţile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate şi/sau supravegheate de către A.S.F.”, prevede actul normativ.