BusinessMagazin

Tag: probleme

  • Şcoala de HR pentru dentişti

    Asociaţia Dental Office Managers a fost creată în 2013, iar până în prezent a strâns aproximativ 400 de membri, manageri şi proprietari de clinici şi cabinete stomatologice din România şi Moldova. „Programul acoperă noţiuni de business planning şi stabilire de obiective, pentru o înţelegere mai profundă a afacerii medicale, informaţii teoretice şi practice despre întregul proces de recrutare, noţiuni legate de codul de etică al clinicii, noţiuni de legislaţie în domeniu, modalităţi de eficientizare a activităţii angajaţilor, dar şi de corelare a veniturilor cu performanţele fiecărui membru al echipei”, descrie Erika Ionescu Cioată, vicepreşedintele Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), structura programului lansat recent.

    Potrivit ei, acest program de management al resurselor umane este construit astfel încât să rezolve cel puţin o parte dintre problemele de retenţie a personalului medical şi nonmedical dintr-o clinică dentară. Acesta pune accentul în egală măsură pe recrutarea efectivă, cât şi pe partea de integrare a personalului, spune vicepreşedintele ADOM.

    Concret, în cadrul programului, participanţii învaţă, pe parcursul a două zile, etapele unui proces integral de recrutare, cum să recruteze corect medici, asistenţi medicali şi personal auxiliar dintr-o clinică dentară. Ei au, de asemenea, acces la materiale şi informaţii certificate care îi vor ajuta, potrivit reprezentanţilor asociaţiei, la realizarea proceselor de recrutare şi de integrare. Totodată, în cadrul cursului, participanţii vor primi informaţii ce ţin de legislaţie, profiluri de post menite să asigure eficientizarea activităţilor angajaţilor şi sisteme de eficientizare a şedinţelor, cât şi instrumente de corelare a salariului cu indicatorii de performanţă. Cursul este destinat atât dental office managerilor (DOM) din clinicile dentare, proprietarilor de clinici, managerilor de resurse umane care îşi doresc să acceseze această piaţă, cât şi companiilor de recrutare care lucrează pentru diverse clinici stomatologice. Costul participării la program este de 530 euro pentru ambele zile ale acestuia.

    În ceea ce priveşte valoarea investiţiilor în program, acestea se ridică la circa 30.000 de euro, potrivit reprezentantei ADOM.
    Ideea lansării programului de resurse umane a venit ca urmare a întâlnirilor cu sute de manageri şi proprietari de clinici stomatologice, prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers, spune Erika Ionescu Cioată. „Am constatat că dincolo de tendinţa de fluctuaţie a personalului medical şi nonmedical, foarte multe echipe nu reuşesc să îşi păstreze stabilitatea din cauza unui proces de recrutare necorespunzător”, descrie ea unul dintre motivele pentru care au sesizat necesitatea programului. Potrivit vicepreşedintelui ADOM, principala problemă identificată este lipsa integrării sau dezvoltarea unui sistem incorect de integrare a personalului. „Oricât de bine este organizat sau promovat un business medical, fără stabilitatea echipei, fără motivarea permanentă a acesteia, clinica nu se poate dezvolta”, observă ea.
    Principalele probleme identificate sunt: corelarea aşteptărilor personalului intervievat cu beneficiile oferite de clinicile stomatologice, neonorarea interviurilor programate şi fluctuaţia personalului de suport, mai exact cea a asistenţilor şi a personalului din recepţie.

    În acest context, reprezentanţii asociaţiei spun că au lucrat mai bine de un an la construirea acestui program, încercând să găsească cele mai eficiente căi de a corecta aceste anomalii care apar în piaţă.

    „Problema majoră în procesul de recrutare este, de fapt, sistemul de integrare, adesea inexistent sau realizat incorect, fapt ce duce la eşecul recrutării pe termen mediu, menţinerea unui angajat fiind între 9 şi 12 luni. Cu alte cuvinte, în acest domeniu se pune foarte mult accentul pe prima parte a procesului de recrutare, iar integrarea lipseşte adesea, ducând la creşterea fluctuatiei de personal. În cazul personalului de suport, doar 70% dintre angajaţi finalizează întregul proces de integrare, iar 30% dintre aceştia întrerup colaborarea în primele trei luni de la angajare”, spune vicepreşedintele ADOM.

    Conform datelor colectate de Dent Estet, unul dintre iniţiatorii programului, odată cu introducerea sistemelor complexe de recrutare şi integrare retenţia personalului de suport a crescut cu 30% în primii doi ani de zile de la angajare. Totodată, sistemele de motivare psihologică au crescut eficienţa de lucru a personalului cu 20% în ultimul an.

    Programul este dezvoltat exclusiv de Asociaţia Dental Office Managers (ADOM) şi se alătură celorlalte programe de training destinate clinicilor stomatologice, precum Şcoala Dental Office Managers sau cursul destinat personalului din recepţie, Front Desk Officer. Informaţiile oferite au la bază experienţa grupului Dent Estet, lider de piaţă în domeniul serviciilor stomatologice în România. Reprezentanţii ADOM au început să lucreze la programul de Managementul Resurselor Umane pentru clinicile dentare în urmă cu doi ani, iar primele materiale au fost create la începutul anului 2017. 

    O parte din trainerii implicaţi în acest program sunt angajaţi ai operatorului de servicii stomatologice Dent Estet, parte a grupului Medlife. În prezent, Dent Estet cuprinde opt clinici stomatologice, cu 44 de unităţi, pe o suprafaţă totală de 2.500 de metri pătraţi, două săli de chirurgie, două centre de radiologie digitală şi 86 de medici stomatologi. Compania a finalizat anul trecut cu afaceri de 8,5 milioane de euro, în creştere cu 30%, protetica şi implantologia dentară având cele mai mari contribuţii în evoluţia businessului, potrivit ZF. Cifra de afaceri totală a pieţei se ridică la 1 miliard de lei şi un profit de 170 de milioane de lei la finalul anului 2018, când a fost realizat ultimul studiu oficial referitor la valoarea acesteia.Totodată, remarcă reprezentanţii asociaţiei, citând informaţiile Institutului Naţional de Statistică, în România avem 1 medic dentist la 1200 de locuitori.

    CONTEXT:
    Activitatea din multe clinici şi cabinete stomatologice este îngreunată de fluctuaţia de personal: potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Dental Office Managers (ADOM), 9 din 10 clinici dentare reclamă dificultatea procesului de recrutare, integrarea personalului, dar şi fluctuaţia sa.

    DECIZIE:
    Lansarea unui program de management al resurselor umane înclinicile stomatologice.

    CONSECINŢE:
    Corectarea anomaliilor referitoare la personalul din aceste clinici şi valorificarea potenţialului de dezvoltare al fiecărui furnizor privat de servicii stomatologice.

  • Cât rezistă un angajat la McDonald’s România înainte de a pleca: între 2 ore şi 90 de zile

    „Media de timp în rândul celor care pleacă din com­panie este cuprinsă între două ore şi 90 de zile. În primele trei luni, pleacă foarte mulţi dintre cei care vin să se an­gaje­ze“, a spus Daniel Boaje, CEO al lanţului de res­tau­rante McDonald’s România. El a fost invitat ca speaker în ca­drul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie“, care a avut loc săptămâna trecută.
     
    McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante, având 4.500 de salariaţi în 2017, po­tri­vit datelor publicate pe site-ul Mi­nis­terului de Finanţe, şi afaceri de 687 de milioane de lei.
     
    La McDonald’s, salariul de in­tra­re este de 3.250 de lei brut (1.913 lei net), cu 70% peste sala­riul minim pe economie. În Germa­nia, de exem­plu, salariul de intrare în McDonald’s este minimul pe econo­mie, după cum a spus Daniel Boaje.
     
    În contextul crizei de personal, atât McDonald’s, cât şi alte companii din sec­toa­re diferite au decis să plătească sala­riul de intrare peste minimul pe economie.
     

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Concluzie alarmantă: centralele nucleare din Franţa sunt nesigure

    Centralele nucleare din Franţa sunt o ameninţare la siguranţă din cauza faptului că se bazează prea mult pe surse externe, sunt nesigure în cazul unui atac terorist şi duc lipsă de rigoare operaţională, conform unui raport parlamentar citat de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Semne bune pentru filmul românesc

    Deşi am regăsit în Charleston multe dintre problemele cinematografiei româneşti postdecembriste, Creţulescu reuşeşte să îşi ţină publicul captiv – într-o poveste aparent banală – prin interacţiunea dintre protagonişti şi dialogul excelent dintre aceştia. O să fiu mai clar: Charleston include scene statice, lipsite de orice mobilitate a camerei de filmat, care pentru mine reprezintă un soi de marcă înregistrată a filmului românesc.

    Sunt fie scene în care două personaje poartă o discuţie prea lungă, fie unele în care camera se îndreaptă, lent, către o anumită imagine sau situaţie. Nu sunt un mare fan, deşi tehnica e des folosită şi în alte ţări cu o bogată cultură cinematografică; cel mai bun exemplu în acest sens e dat de filmele ruseşti. Poate e doar o coincidenţă, dar şi la cineaştii ruşi tineri am văzut – mai ales în cadrul scurtmetrajelor – o tendinţă către un stil regizoral mult mai dinamic, aşa cum se întâmplă şi în cazul noii generaţii de profesionişti români.

    Şi Andrei Creţulescu e un regizor tânăr, iar filmul e dovadă a curajului său şi a dorinţei de a experimenta. Fiind primul său lungmetraj, cred că ne putem aştepta la lucruri bune din partea sa în anii ce vin. În concluzia celor de mai sus, Charleston ilustrează perfect momentul de tranziţie a filmului românesc către o formă mult mai dinamică, mai comercială (luaţi însă termenul într-un mod pozitiv) şi care ar putea aduce oamenii într-un număr mult mai mare în sălile de cinema.

    Pavlu, pentru mine unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, joacă aproape de perfecţiune; el reuşeşte să transmită spectatorului sentimente contradictorii, de la lehamite şi resemnare la ură şi, în cele din urmă, acceptare.

    De remarcat în Charleston este şi muzica, meritul revenindu-i aici lui Massimiliano Nardulli. Am numărat cel puţin 10 persoane care încercau, în timpul vizionării, să identifice melodiile de pe coloana sonoră.

    Povestea din Charleston nu e una complicată, dar relaţia dintre personaje îi dă o anume profunzime. Vorbim de o aventură în trei, dar una în care facem cunoştinţă doar cu două personaje; nu vreau să vă răpesc plăcerea de a fi surprinşi, aşa că vă las să descoperiţi detaliile în sala de cinema.

    Ar mai fi multe de spus despre Charleston şi despre noua eră a filmului românesc în general, pentru că eu cred că industria trece prin transformări profunde, dar închei cu recomandarea de a vedea Charleston pe marele ecran. E timpul să acordăm şanse şi producţiilor locale, care în ciuda bugetelor reduse pot oferi o experienţă cinematografică mult mai satisfăcătoare decât blockbusterele americane pentru care plătim, săptămână de săptămână, bilet de intrare în sala de cinema.

    Nota: 8/10

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Politicianul în care românii au cea mai mare încredere. Probleme mari pentru Iohannis dacă se decide să candideze împotriva lui

    Sondajul Sociopol arată că lista de persoane publice este condusă de către Raed Arafat, în care au încredere jumătate din români (50%) Pe următoarele două locuri, la strânsă concurenţă,ca de obicei în ultimele sondaje, sunt Gabriela Firea (25%) şi Klaus Iohannis (24%). Un sfert din români au încredere în aceşti doi oameni politici
    În Laura Codruţa Kovesi au încredere o cincime din români (19%) – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare.

    În Călin Popescu Tăriceanu au încredere aproape o cincime din români (17%), în timp ce Liviu Dragnea au încredere 15%, un nivel uşor mai ridicat faţă de sondajele anterioare.

    În Mugur Isărescu au încredere tot o şesime din români (14%), acesta prezentând o eroziune marcată faţă de sondajele anterioare Sociopol. Dacian Cioloş are încrederea a 13% dintre cei chestiionaţi.

    În Victor Ponta şi în Viorica Dăncilă au încredere 12% din români – niveluri asemănătoare cu cele din sondajele anterioare, în timp ce Ludovic Orban are parte de încrederea a 8% dintre românii chestionaţi, cu o uşoară creştere faţă de sondajele anterioare

    Lista este încheiată de Traian Băsescu, în care au încredere doar 7% din români – nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.