Tag: problema

  • Şomajul ca semn de sănătate

    Randstad, una dintre cele mai mari companii de recrutare din lume, este prezentă în 39 de ţări. Anul trecut, a generat venituri de 20,6 miliarde dolari, plasându-se pe locul al doilea la nivel global. Chris Heutink s-a alăturat companiei Randstad în 1991, pe poziţia de consultant, şi a ocupat începând cu 2004 diverse funcţii de management: managing director al filialei din Polonia, director de operaţiuni al grupului şi membru al boardului de administraţie, din 2014. În prezent, el coordonează operaţiunile grupului din Olanda, Austria, Italia, Elveţia şi Europa de Est.

    ”E prima mea vizită aici şi pot spune că sunt deja foarte impresionat. Sigur, nu am văzut mai nimic din ceea ce înseamnă România cu adevărat, dar m-au impresionat oamenii cu care am interacţionat până acum“, spune Chris Heutink. ”Am trăit o perioadă şi în Polonia, în 2004, şi pot spune că e o imagine asemănătoare cu cea de atunci din Varşovia. Când te uiţi la oraş (Bucureşti – n. red.), vezi o combinaţie între nou şi vechi, e un oraş vibrant. Acelaşi sentiment pe care l-am avut în Polonia.“

    Randstad a intrat pe piaţa locală anul trecut, după preluarea firmei Obiettivo Lavoro, cu activităţi şi pe plan local, într-o tranzacţie la nivel internaţional. ”Noi suntem o companie mare, fiind prezenţi în 39 de ţări, aşa că trebuie să analizăm modul în care ne dezvoltăm în acele ţări. În anumite state din Europa şi America ne-am confruntat cu o serie de obstacole, de aceea am decis să ne concentrăm mai întâi pe acele state, asigurându-ne că sunt profitabile, pentru ca ulterior să ne uităm şi la alte ţări“, spune Chris Heutink. ”Asta nu are nimic de-a face cu potenţialul unei regiuni. Oamenii mereu întreabă de ce ne îndreptăm într-o anumită zonă şi nu în alta. Avem multe lucruri de gestionat şi încercăm să le rezolvăm pe rând. Am cumpărat compania Obiettivo Lavoro din Italia, care era prezentă şi pe pieţele din România şi Peru, iar apoi am analizat dacă e oportun să păstrăm businessul din ambele ţări. Eu am decis să rămânem în România şi să renunţăm la afacerea din America de Sud.“

    Este prea devreme pentru a estima cât de bine vor merge afacerile Randstad în România, explică Heutink, care se arată însă optimist pentru perioada următoare. ”Ca om de afaceri, nu eşti niciodată mulţumit, dar suntem încă la început şi încercăm să punem lucrurile la punct. De-asta am şi început să investim, iar asta se reflectă în finanţe; dar pot spune că anul acesta suntem deja pe drumul cel bun. Suntem încă o prezenţă redusă pe piaţa din România, aşa că avem o lume întreagă de câştigat“, subliniază Heutink.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul trecut cu afaceri cumulate de aproape 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la companii şi de la Ministerul de Finanţe. Grupul elveţian Adecco a rămas şi anul trecut lider de piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei, mai mare cu 16% faţă de anul 2015. De asemenea, compania a avut şi cea mai mare profitabilitate din acest domeniu, marcând un profit net de 4,8 milioane de lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul 2015.

    Potrivit ZF, din rândul companiilor din top 10, creşteri semnificative ale afacerilor le-au mai avut compania românească Temps HR, care a ajuns la afaceri de 51 de milioane de lei în 2016 (+46% faţă de anul 2015), timişorenii de la IHM Total Consult, care au raportat anul trecut afaceri de 87 de milioane de lei (+43% faţă de 2015), compania Smartree (afaceri de 55 milioane de lei în 2016, +28% faţă de 2015) şi italienii de la Gi Group (cu afaceri de 122 milioane de lei anul trecut, +24% faţă de 2015).

  • De la socialismul din companii la uberizarea muncii

    Companiile vor închiria angajaţi pentru proiecte punctuale, vor lucra cu experţi part time şi vor apela la metode mai flexibile de contractare a personalului. ”Dacă ai 1.000 de angajaţi astăzi, trebuie să alegi, ca lider, acei 100 de oameni pentru care ai argumente solide să îi menţii cu contracte de muncă cu normă întreagă. Pentru că de restul de 900 de oameni nu ai nevoie 100% din timp şi îi vei angaja part time sau pe proiect. Acestea sunt proporţiile la care trebuie să ne gândim atunci când vine vorba de viitorul pieţei muncii“, a declarat profesorul, citat de ZF, la evenimentul anual EY World Entrepreneur of the Year organizat de firma de audit şi consultanţă EY.

    Companiile se vor reorganiza pe proiecte mari şi le vor oferi oamenilor flexibilitate, iar plata se va face la proiect şi nu la oră, cum se întâmplă acum. Nu asta v-aţi dorit? Să fiţi capitalişti în interiorul companiilor, adică să fiţi propriii patroni, dar în cadrul unei companii.

    Viitorul vă va oferi acest lucru. Este un fel de uberizare a muncii, unde lucrezi când vrei, cât vrei, nu te bate nimeni la cap, nu trebuie să-i mai urăşti pe patroni, pe acţionari, pe manageri, pe şefii direcţi etc. Nu veţi mai fi angajaţi în companii, cu program fix, cu targeturi de îndeplinit, cu zile libere şi concedii clare.

    Ce făcea patronul veţi putea face şi voi. Vii când vrei, pleci când vrei.

    Companiile vor scoate la bătaie proiecte şi veţi licita pentru ele şi veţi vedea câţi bani veţi primi direct pentru munca depusă, pentru competenţele deţinute, pentru execuţia proiectelor, pentru livrarea la timp etc.

    Veţi avea posibilitatea să cereţi pentru munca voastră 10.000 de euro, sau cât vreţi, nu 1.000 de euro cât sunteţi plătiţi acum, de compania sau multinaţionala care vă exploatează, vă fură munca şi trăieşte de pe munca voastră.

    Veţi primi feedback instantaneu, remarcile vor fi publice în privinţa muncii executate, veţi primi note, veţi primi plângeri, veţi vedea cum aplicaţia vă respinge sau vă acceptă în licitaţie.

    Veţi vedea instantaneu cine vă plăteşte 10.000 de euro. Sau veţi vedea cum preţurile scad şi poate ajungeţi la sub 1.000 de euro, pentru că altcineva este dispus să facă acelaşi lucru pentru mai puţini bani. Capitalismul înseamnă şi concurenţă.
    Şeful vostru va fi un algoritm sec, fără inimă, căruia numele vostru nu-i spune nimic. Asta apropo de cel mai interesant articol pe care l-am citit anul trecut – ”When your boss is an algorithm„, din Financial Times.

    Nu ştiu câţi dintre voi veţi dori să fiţi capitalişti, să vă uberizaţi. Când vă veţi confrunta cu piaţa, veţi vedea cât de bine este în multinaţionale sau în companii. Oricare dintre noi va prefera socialismul din firme, iar cu cât firma este mai mare, cu atât socialismul şi protecţia angajaţilor sunt mai mari.

    Socialismul din firme înseamnă salariu plătit la timp, concediile şi zilele libere luate, proiectele trase de timp, cafeaua de dimineaţă, de la prânz şi de câte ori mergi la ţigară, pierderea timpului în bârfele din firmă, abonamentele la clinicile private, sală, yoga, dans, teatru, film, bibliotecă etc., teambuilding-urile pentru strângerea echipei şi leadership.

    Foarte puţini dintre angajaţi apreciază aceste lucruri, considerându-le ca pe un dat pe care trebuie să ţi-l ofere compania, având în vedere că tu îi faci un favor când vii la job. Angajaţii nu-şi pun problema de unde vin încasările şi cine le plăteşte munca pentru produsul sau serviciul creat.

    De partea cealaltă, când râvneşti la uberizarea muncii, dar când te vei confrunta cu consecinţele ei, lucrurile se schimbă fundamental: eşti capitalist cu acte în regulă şi vei vedea câţi bani faci. Până la urmă, nimeni nu va dori să ştie acest lucru, cât este dispus cineva să plătească pentru munca lui, nu într-o formă de contract de muncă, ci într-o formă în care te confrunţi cu competiţia, cu piaţa, cu cel care te plăteşte. Va fi un şoc. Uberizarea muncii, pe care v-o doriţi acum când trăiţi într-un sistem socialist al companiilor, va fi prea dură pentru voi şi vor fi foarte puţini cei care vor putea să reziste.

    Plus că între timp va veni şi inteligenţa artificială, iar roboţii vor căpăta o putere mult mai mare în detrimentul vostru. Socialismul muncii din cadrul companiilor a devenit prea costisitor, prea scump, iar companiile se gândesc din ce în ce mai mult la o formă de înlocuire. Bine aţi venit în uberizare, cea mai dură formă de capitalism! Veţi vedea cum este.

    În caz că nu aţi aflat, Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică unul dintre cele mai cerute proiecte de pe piaţă: tele-workingul. Ce poţi să-ţi doreşti mai mult decât să lucrezi de acasă, să fii propriul tău şef, să vii la muncă când vrei tu etc.!
     

  • De ce apar nemulţumirile la locul de muncă

     “Jobul poate fi o plăcere doar în anumite condiţii şi doar pentru anumite persoane. Pentru marea majoritate însă, din cauza unor probleme mai vechi, care au mai degrabă legătura cu viaţa de familie decât cu jobul, cu pregătirea profesională insuficientă sau diferită de domeniul de referinţă, ori poate de tipul de abordare a jobului sau lipsa de şansă, acest lucru nu se întâmplă”, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    În opinia specialistului, factorii ce declanşează depresia pot fi:

    1. Domeniul de activitate. “Sunt foarte mulţi cei care pleacă de la ideea că trebuie să facă ceea ce le place, aşa că încearcă să facă  o activitate plăcută să devină şi profitabilă. Din păcate, cei care reuşesc descoperă şi celelalte aspecte la care nu se gândeau până atunci: ce înseamnă să plăteşti un contabil, impozite şi taxe, şi cu cât de puţin poţi rămâne după ce achiţi toate astea. Nu mai vorbim de problemele cu angajaţii, furnizorii, controalele, autorităţile. Cei care nu au reuşit să activeze în domeniul în care îşi doreau, în loc să încerce să îşi facă actuala activitate plăcută sau să se pregătească în continuare, ori să meargă la interviuri pentru a ajunge acolo unde îşi doresc, visează cu ochii deschişi şi se plâng că nu fac ceea ce le place”, subliniază Constantin Cornea.

    2. Atribuţiile de serviciu. “De cele mai multe ori, între ceea ce crezi că ai de făcut la serviciu şi ceea ce se aşteptă şefii să faci, sunt diferenţe foarte mari, care creează frustrări enorme”, adaugă specialistul.

    4. Programul de lucru. “Din păcate, şefii din multinaţionale nu înţeleg că un om care munceşte 12 ore pe zi nu are cum să fie rentabil, nici pentru societate, dar nici pentru el. Dacă 8 ore nu sunt de ajuns pentru îndeplinirea sarciniilor de serviciu, ori omul nu este potrivit, ori atribuţiile sunt prea multe, ca atare trebuie angajate şi alte persoane”, mai spune Constantin Cornea.

    5. Salariul. “Reprezintă un factor important de motivare dacă suma este reprezentativă, dar şi dacă omul înţelege să se raporteze la ceea ce îşi permite cu adevărat. Am întâlnit oameni fericiţi care câştigau puţin şi oameni profund nefericiţi care câştigau mult. Persoanele care câştigau puţin ştiau cu adevărat pe ce merită să cheltuiască banii, ceilalţi îşi cumpărau lucruri extrem de scumpe, pe care nu şi le permiteau cu adevărat”, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    Acesta crede că un om care ajunge să sufere de depresie şi consideră că aceasta are drept cauză locul de muncă trebuie să ia anumite măsuri

    1. În primul rând, vorbim de o afecţiune psihologică, aşa că este bine să apeleze la un specialist. Astfel, persoana respectivă  poate descoperi adevăratele cauze ale problemelor ei, dar şi soluţiile cele mai potrivite. De multe ori, depresia se poate agrava, ajungându-se la forme extreme de somatizare, atacuri de panică, perturbarea somnului, disfuncţii sexuale, poate chiar şi la tendinţe de suicid.

    2. Să se gândească dacă nu cumva cauza este în altă parte. Nefericirea poate veni din singurătate, din frica de asumare, din lipsa de studii. Ori pentru că se mulează pe alte tulburări de personalitate, instalate cu mult înainte de angajare.

    3.Să caute mereu domeniul care consideră că îl face fericit. Să înveţe, să se specializeze, să meargă la cât mai multe interviuri. Dacă stai şi îţi plângi de milă, nu rezolvi problema.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce apar nemulţumirile la locul de muncă

     “Jobul poate fi o plăcere doar în anumite condiţii şi doar pentru anumite persoane. Pentru marea majoritate însă, din cauza unor probleme mai vechi, care au mai degrabă legătura cu viaţa de familie decât cu jobul, cu pregătirea profesională insuficientă sau diferită de domeniul de referinţă, ori poate de tipul de abordare a jobului sau lipsa de şansă, acest lucru nu se întâmplă”, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    În opinia specialistului, factorii ce declanşează depresia pot fi:

    1. Domeniul de activitate. “Sunt foarte mulţi cei care pleacă de la ideea că trebuie să facă ceea ce le place, aşa că încearcă să facă  o activitate plăcută să devină şi profitabilă. Din păcate, cei care reuşesc descoperă şi celelalte aspecte la care nu se gândeau până atunci: ce înseamnă să plăteşti un contabil, impozite şi taxe, şi cu cât de puţin poţi rămâne după ce achiţi toate astea. Nu mai vorbim de problemele cu angajaţii, furnizorii, controalele, autorităţile. Cei care nu au reuşit să activeze în domeniul în care îşi doreau, în loc să încerce să îşi facă actuala activitate plăcută sau să se pregătească în continuare, ori să meargă la interviuri pentru a ajunge acolo unde îşi doresc, visează cu ochii deschişi şi se plâng că nu fac ceea ce le place”, subliniază Constantin Cornea.

    2. Atribuţiile de serviciu. “De cele mai multe ori, între ceea ce crezi că ai de făcut la serviciu şi ceea ce se aşteptă şefii să faci, sunt diferenţe foarte mari, care creează frustrări enorme”, adaugă specialistul.

    4. Programul de lucru. “Din păcate, şefii din multinaţionale nu înţeleg că un om care munceşte 12 ore pe zi nu are cum să fie rentabil, nici pentru societate, dar nici pentru el. Dacă 8 ore nu sunt de ajuns pentru îndeplinirea sarciniilor de serviciu, ori omul nu este potrivit, ori atribuţiile sunt prea multe, ca atare trebuie angajate şi alte persoane”, mai spune Constantin Cornea.

    5. Salariul. “Reprezintă un factor important de motivare dacă suma este reprezentativă, dar şi dacă omul înţelege să se raporteze la ceea ce îşi permite cu adevărat. Am întâlnit oameni fericiţi care câştigau puţin şi oameni profund nefericiţi care câştigau mult. Persoanele care câştigau puţin ştiau cu adevărat pe ce merită să cheltuiască banii, ceilalţi îşi cumpărau lucruri extrem de scumpe, pe care nu şi le permiteau cu adevărat”, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    Acesta crede că un om care ajunge să sufere de depresie şi consideră că aceasta are drept cauză locul de muncă trebuie să ia anumite măsuri

    1. În primul rând, vorbim de o afecţiune psihologică, aşa că este bine să apeleze la un specialist. Astfel, persoana respectivă  poate descoperi adevăratele cauze ale problemelor ei, dar şi soluţiile cele mai potrivite. De multe ori, depresia se poate agrava, ajungându-se la forme extreme de somatizare, atacuri de panică, perturbarea somnului, disfuncţii sexuale, poate chiar şi la tendinţe de suicid.

    2. Să se gândească dacă nu cumva cauza este în altă parte. Nefericirea poate veni din singurătate, din frica de asumare, din lipsa de studii. Ori pentru că se mulează pe alte tulburări de personalitate, instalate cu mult înainte de angajare.

    3.Să caute mereu domeniul care consideră că îl face fericit. Să înveţe, să se specializeze, să meargă la cât mai multe interviuri. Dacă stai şi îţi plângi de milă, nu rezolvi problema.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce conţine, de fapt, un borcan de Nutella. Care este ingredientul posibil cancerigen – FOTO

    Nutella a fost criticată de foartă multă lume după ce o fotografie ce prezintă ingredientele înainte ca acestea să ajungă în borcan a devenit virală.

    Cea mai mare problemă pare a fi cantitatea foarte mare de ulei de palmier – substanţă ce a fost clasificată drept posibil cancerigenă.

    Un alt aspect pe care internauţii l-au criticat este volumul de zahăr ce intră într-o cutie de Nutella – peste jumătate cantitatea totală de cremă de ciocolată.

    Conform etichetei, o cutie conţine 400 de grame de zahăr; cu alte cuvinte, o linguriţă de Nutella conţine mai mult zahăr decât o doză de Coca-Cola.

    Sursa: Daily Mail
     

  • Cinci moduri în care oamenii risipesc banii şi cinci sfaturi pentru economisire

    Dacă am sta câteva minute să ne gândim la toate momentele în care plătim pe lucruri mai mult decât valoarea lor reală sau la zilele în care cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie, putem ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm radical obiceiurile.

    Cumperi lucruri noi doar pentru că sunt noi

    Dacă eşti printre cei care au făcut precomandă la ultimul model de Samsung sau iPhone, adu-ţi aminte că modele noi apar în fiecare an. Nu are rost să schimbi telefonul o dată la câteva luni, pentru că risipeşti o groază de bani.

    Cumperi lucruri de care nu ai nevoie doar pentru că sunt la reducere

    Dacă Black Friday, reduceri de vară sau reduceri de iarnă sunt pentru tine momentele ideale de mers la cumpărături, s-ar putea să ai o mică problemă. Nu e nimic rău în a cumpăra produse la reducere, dar încearcă să te limitezi la cele de care chiar ai nevoie.

    Plăteşti diverse taxe de administrare a contului tău bancar

    Află care sunt taxele percepute de banca ta pentru administrarea contului şi compară-le cu cele oferite de alte instituţii. S-ar putea să găseşti o ofertă mult mai bună.

    Nu foloseşti carduri de loialitate la magazinele pe care le frecventezi în mod regulat

    Aşa cum mai toate farmaciile oferă astăzi carduri de fidelitate, şi magazinele au beneficii pentru clienţii loiali. Trebuie doar să întrebi care sunt acestea.

    Mănânci în oraş mai des decât o faci acasă

    E o problemă pe care o au, în general, cei din oraşele mari; dacă ai sta să calculezi câţi bani ai aruncat pe mesele în oraş, s-ar putea să te gândeşti de mai multe ori înainte de următoarea rezervare.

  • Cinci moduri în care oamenii risipesc banii şi cinci sfaturi pentru economisire

    Dacă am sta câteva minute să ne gândim la toate momentele în care plătim pe lucruri mai mult decât valoarea lor reală sau la zilele în care cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie, putem ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm radical obiceiurile.

    Cumperi lucruri noi doar pentru că sunt noi

    Dacă eşti printre cei care au făcut precomandă la ultimul model de Samsung sau iPhone, adu-ţi aminte că modele noi apar în fiecare an. Nu are rost să schimbi telefonul o dată la câteva luni, pentru că risipeşti o groază de bani.

    Cumperi lucruri de care nu ai nevoie doar pentru că sunt la reducere

    Dacă Black Friday, reduceri de vară sau reduceri de iarnă sunt pentru tine momentele ideale de mers la cumpărături, s-ar putea să ai o mică problemă. Nu e nimic rău în a cumpăra produse la reducere, dar încearcă să te limitezi la cele de care chiar ai nevoie.

    Plăteşti diverse taxe de administrare a contului tău bancar

    Află care sunt taxele percepute de banca ta pentru administrarea contului şi compară-le cu cele oferite de alte instituţii. S-ar putea să găseşti o ofertă mult mai bună.

    Nu foloseşti carduri de loialitate la magazinele pe care le frecventezi în mod regulat

    Aşa cum mai toate farmaciile oferă astăzi carduri de fidelitate, şi magazinele au beneficii pentru clienţii loiali. Trebuie doar să întrebi care sunt acestea.

    Mănânci în oraş mai des decât o faci acasă

    E o problemă pe care o au, în general, cei din oraşele mari; dacă ai sta să calculezi câţi bani ai aruncat pe mesele în oraş, s-ar putea să te gândeşti de mai multe ori înainte de următoarea rezervare.

  • Situaţie DISPERATĂ pentru Leonardo DiCaprio! Rugămintea neaşteptată a actorului pentru fanii săi! Nu mai există cale de întoarcere!

    “Nu există nici măcar câteva ore pe zi în care să nu mă gândesc la această problemă. Este o chestiune pe termen lung”, declara actorul într-un interviu acum ceva timp.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • ”…Dar cum să vinzi te gândeşti vreodată?“

    Companiile româneşti, antreprenorii români, au o mare problemă: nu ştiu cum să vândă ceea ce produc. De aceea nu vând, sau vând foarte puţin.

    După 20 de ani în sistemul corporatist, în multinaţionale, Victor Tudoran şi-a înfiinţat o companie de consultanţă în încercarea de a găsi soluţii de creştere, de organizare internă pentru companiile româneşti.

    El spune că antreprenorii români sunt creativi, vorbesc cu pasiune despre ceea ce fac, vor să facă, dar se gândesc mai puţin cum să vândă.

    ”Noi ne gândim cum să producem, nu cum să vindem.“

    Această mare problemă vine din perioada comunistă, iar cei peste 20 de ani de capitalism nu au reuşit să o rezolve, cel puţin pentru companiile româneşti. Accentul cade pe producţie şi mai puţin pe vânzare, pe marketing, pe ce vrea clientul.
    Mai mult decât atât, antreprenorii români, în loc să-şi rezolve problema vânzărilor, încearcă să înlocuiască acest lucru cu sisteme informatice, cum ar fi celebrele ERP (enterprise resource planning), o decizie care de fapt înseamnă bani aruncaţi degeaba.

    Până la ERP, în loc să-şi întărească echipa de vânzări, să-şi trimită oamenii la cursuri, companiile româneşti îşi aduc directori operaţionali, directori financiari, directori de resurse umane; aceşti specialişti costă, dar nu rezolvă problema de vânzări.

    La un IMM cu până în 100 de angajaţi, e greu să crezi că ai nevoie de ERP, poate un CRM bun te ajută mai mult, spune Victor Tudoran de la Queenable.

    Pe lângă sistemul în sine, mai trebuie să aduci oameni care să aibă grijă de el, să-i înveţi pe cei din companie cum se lucrează cu el şi asta înseamnă alte costuri.

    Antreprenorii români ar trebui întâi să creeze şi să obţină venituri, să se uite dacă produsul pe care îl fac este vandabil, dacă îl cere piaţa şi după aceea să se uite la organigramă sau la IT, spune Tudoran.

    Multe companii româneşti cred că ceea ce produc ele este unic, se vinde de la sine, nu are nevoie de ambalaj pentru că este suficient de bun astfel încât clienţii să se bată pe el şi nu înţeleg întreg procesul de vânzare.

    Tudoran spune că multinaţionalele poate nu au cele mai sofisticate produse, dar controlează în detaliu tot procesul de vânzare, care este mult mai puternic în sine decât produsul.

    Dacă ne uităm pe piaţă, România este o ţară de producţie pentru multinaţionale, iar procesul de vânzare, de control al preţurilor şi al pieţelor le aparţine tot lor.

    Toate produsele Apple sunt făcute în China, în schimb procesul de vânzare este controlat cu o mână forte de compania americană, care îşi ia cea mai mare parte a banilor.

    Steve Jobs, celebrul şef de la Apple care a creat iPod-ul, iPhone-ul, iPad-ul, era cel mai bun vânzător din lume, nu cel mai bun producător din lume.

    Bineînţeles că un produs trebuie fabricat de cineva, dar nu este cel mai important lucru.

    În criză, multe companii româneşti au rămas fără aer sau chiar s-au prăbuşit pentru că au lăsat organigramele pline pe partea operaţională şi au făcut restructurări sau au dat afară oameni din vânzări, ca o răzbunare pentru că încasările au scăzut.

    Poate oamenii de la vânzări nu au fost principala problemă, ci produsul neadaptat la cerinţele clienţilor şi modul în care toate compania s-a ascuns în spatele vânzărilor.

    Multe companii româneşti, mulţi antreprenori români îşi blindează poziţiile de management cu directori operaţionali şi financiari şi mai puţin cu directori de vânzări sau vânzători.

    Dar la finalul lunii, banii din cont sunt aceiaşi, dacă sunt, pentru că în toată această perioadă nu a avut cine să vândă.
    România nu este o ţară de vânzători, ci mai mult de producători.

    Am construit fabrici şi uzine în speranţa că partidul va vinde produsele. După ’90, partidul şi CAER-ul (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, fosta piaţă comună comunistă în sistem de barter) au dispărut, iar produsele româneşti s-au trezit singure pe piaţă în concurenţă cu cele occidentale. Nu mai avea cine să le vândă (aşa că s-au furat la propriu), plus că o parte dintre ele erau depăşite sau prea scumpe.

    Iar o bună parte din rezultat îl vedeţi astăzi în economie.

    Cel mai greu lucru este să fii vânzător şi să controlezi procesul din spatele unei vânzări – celebrul after sale. Aici se face diferenţa între companiile româneşti şi multinaţionale.

    Degeaba ai un director financiar şi un director operaţional bun dacă în companie nu are cine să vândă.
    Vorba lui Victor Tudoran: Am înţeles că produci, dar cum să vinzi te gândeşti vreodată?
     

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail.